Reuters: Consilierii de securitate națională ai SUA și ai UE discută opțiuni militare pentru Ucraina
O sursă familiarizată cu subiectul a declarat pentru Reuters că secretarul de stat american Marco Rubio, care este și consilierul de securitate națională al lui Trump, a organizat joi o conferință cu omologii săi europeni pentru a discuta opțiunile pentru a oferi garanții de securitate Kievului. O declarație a Pentagonului a afirmat că planificatorii americani și europeni au elaborat opțiunile militare pentru a fi „luate în considerare în mod corespunzător” de consilierii de securitate națională ai aliaților. Șefii apărării din Statele Unite, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și Ucraina s-au întâlnit la Washington, D.C., între marți și joi. Încă nu se cunosc toate detaliile, însă statele europene ar furniza „cea mai mare parte” a forțelor implicate în garanțiile de securitate pentru Ucraina, relevă sursa citată. Informațiile vin în contextul în care în urma summitului de la Casa Albă de la începutul săptămânii, la care au participat mai mulți lideri europeni și Volodimir Zelenski, Trump a promis că va ajuta la protejarea Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace cu Rusia. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va trimite trupe americane în Ucraina, însă a lăsat deschisă posibilitatea unei alte implicări militare a SUA, inclusiv sprijin aerian. Una dintre opțiuni era trimiterea de forțe europene în Ucraina, aflate sub comanda și controlul Statelor Unite. Sprijinul aerian al SUA ar putea lua diverse forme, inclusiv furnizarea de sisteme de apărare aeriană suplimentare Ucrainei.
Vladimir Putin le-a cerut oficialilor ruși să organizeze cursuri de doborâre a dronelor
Cursul se adresează voluntarilor, dar și personalului militar, potrivit agenției de presă TASS din Rusia, citată de Ukrainska Pravda. Armele cu țeavă lisă sunt, în principal, diferite tipuri de puști, în mod particular cele semiautomate, cu o singură țeavă sau cu două, cu pompă ori interschimbabile. Vladimir Putin a ordonat ca noi măsuri să fie luate până la 1 octombrie, pentru accelerarea livării plaselor de camunflaj către trupele rusești de pe pe linia frontului, dar și echiparea vehiculelor militare cu echipamente de protecție împotriva dronelor militare ucrainene. Acesta s-a referit în mod specific la mașinile militare care transportă soldați răniți pe front. De asemenea, oficialul rus își dorește ca responsabilii militari să trimită medici la spitalele din prima linie fără ca aceștia să semneze un contract militar de serviciu. Rusia este frecvent atacată de drone ucrainene. Atacurile vizează, în mod particular fabricile din industria de apărare rusă, precum companiile de microelectronică și radioelectronică, dar și rafinăriile de petrol. În noaptea de miercuri spre joi, forțele ucrainene au lovit o rafinărie de petrol din regiunea rusă Rostov.
Zelenski: Ucraina nu va ceda teritorii pentru pace. China, exclusă ca garant de securitate
Într-o conferință de presă care a avut loc la Kiev, miercuri, liderul Ucrainei a descris situația de pe front drept dificilă, dar nu disperată. „Putin are mult mai mulți oameni și arme – acestea sunt fapte. Dar și economia lui se prăbușește, iar acesta este, de asemenea, un fapt”, a spus Zelenski, citat de The Kyiv Post. El a acuzat Kremlinul că încearcă să își inventeze victorii pentru a justifica războiul și pierderile în fața propriului popor. „Putin vrea să ne vândă aer” Președintele Ucrainei a precizat că țara sa nu va ceda teritorii în schimbul păcii și a explicat că propunerile Moscovei sunt inacceptabile: „I-am explicat lui Trump de ce teritoriile noastre sunt atât de importante și i-am spus că Putin vrea să ne vândă doar aer – el promite că nu ne va ataca, iar noi, în schimb, să-i cedăm ceea ce controlăm”. Zelenski a adăugat că o retragere a armatei ucrainene din est ar deschide drumul spre Harkov și Nipru, iar pierderea acestor zone ar pune în pericol însăși supraviețuirea statului. În Biroul Oval, el a insistat și pe problema Crimeei, pe care a numit-o „cea mai mare problemă”, reamintind că anexarea peninsulei a fost punctul de plecare pentru invazia pe scară largă a Rusiei. China, exclusă din ecuația garanțiilor Întrebat despre rolul Beijingului, Zelenski a respins ideea ca statul chinez să devină un garant de securitate după război: „China nu ne-a ajutat să oprim acest război de la început. În al doilea rând, China a ajutat Rusia, lăsând-o să importe drone comerciale de pe piața chineză”. El a reamintit că Beijingul a fost semnatar al Memorandumului de la Budapesta, dar nu a făcut nimic atunci când Rusia a anexat Crimeea, în 2014. „Ucraina are nevoie de garanții de securitate doar din partea statelor care sunt gata să ajute în practică și care ne-au arătat deja sprijin după 24 februarie 2022”. Racheta Flamingo, cu rază de 3.000 km, intră în producție Liderul Ucrainei a anunțat un progres important în industria de apărare: racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune Flamingo. Acest tip de armă este conceput pentru a lovi cu precizie ținte aflate la mari distanțe, fiind comparabil cu rachetele de croazieră folosite de statele NATO. „Este cea mai reușită rachetă pe care o avem până acum”, a prezentat-o Zelenski, menționând că are o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și că sistemul a trecut deja prin teste reușite. Moscova dispune deja de rachete de croazieră cu rază lungă, precum Kalibr, cu rază de acțiune între 1.500 și 2.500 de kilometri sau Kh-101 – până la 5.000 de km, însă majoritatea variantelor folosite împotriva Ucrainei au o autonomie mai mică decât cei 3.000 de km anunțați pentru Flamingo. Șeful Ucrainei a precizat că până în decembrie țara sa va dispune de mai multe asemenea rachete, iar producția de masă ar putea începe la sfârșitul anului sau la începutul lui 2026. „Ne uităm la succesul testelor și la modul în care este finanțat programul. Deocamdată nu avem capacitatea de a produce aceste rachete în număr mare, dar obiectivul este ca Flamingo să devină o componentă centrală a arsenalului nostru,” a declarat președintele ucrainean. „Pactul dronelor” cu SUA În paralel, Ucraina a propus Statelor Unite un acord de 50 de miliarde de dolari, derulat pe cinci ani, care ar permite producerea a 10 milioane de drone anual. Inițiativa vine în condițiile în care Rusia a reușit să-și mărească rapid producția și utilizarea dronelor pe front, folosindu-le masiv pentru atacuri asupra infrastructurii ucrainene și pentru recunoaștere. „Problema dronelor rămâne… Rușii și-au crescut numărul de drone, iar noi nu, din cauza lipsei de finanțare,” a atras atenția Zelenski, subliniind că extinderea producției proprii ar putea reduce dependența Kievului de importuri și ar echilibra situația pe câmpul de luptă.
Canada își caută aliați în Nord: Arctica devine noul front împotriva Rusiei
Canada și-a schimbat orientarea strategică în regiunea arctică, o zonă tot mai disputată geopolitic, unde Rusia își arată din ce în ce mai agresiv pretențiile. Dacă până acum Ottawa și-a bazat securitatea arctică pe cooperarea bilaterală cu Statele Unite, tensiunile comerciale și politice cu Washingtonul împing Canada să caute noi aliați în nordul Europei. Potrivit Politico, premierul Mark Carney a trimis săptămâna aceasta doi miniștri de rang înalt în Suedia și Finlanda pentru a discuta noi acorduri de apărare. Una dintre opțiuni vizează avionul de luptă Saab Gripen, deși Canada decisese anterior achiziția controversatului F-35 american, simbol al exporturilor militare promovate de Donald Trump. Canada își reevaluează opțiunile de apărare „Este clar că există tensiuni comerciale (cu SUA) și vrem să devenim mai apropiați de prietenii noștri”, a precizat ministrul Industriei, Mélanie Joly, luni, la Stockholm, unde a fost primită de vicepremierul suedez Ebba Busch. Considerat o opțiune mai ieftină și mai ușor de întreținut, avionul suedez Saab Gripen este potrivit pentru țările care caută flexibilitate și costuri reduse. De cealaltă parte, F-35 rămâne un aparat de generația a cincea, cu tehnologie stealth și avionică de vârf, dar extrem de scump și dependent de industria americană. Investiții majore pentru securizarea zonei arctice Canada și-a propus să dezvolte un parteneriat strategic cu Suedia și Finlanda, axat pe securitate, apărare, investiții și tehnologie. În timpul vizitei, compania canadiană Roshel a semnat un acord cu producătorul suedez Swebor pentru deschiderea primei fabrici din Canada dedicată producerii de oțel balistic, material crucial pentru vehicule militare. La nivel politic, mesajul Canadei este clar: suveranitatea în Arctica a devenit prioritate națională. „Privirea NATO trebuie să se mute și spre vest și spre nord, din cauza schimbărilor geopolitice, în special după 24 februarie 2022”, a explicat ministrul de externe Anita Anand, referindu-se la invazia rusă din Ucraina. Șefa diplomației canadiene a anunțat investiții de zeci de miliarde de dolari în infrastructura arctică, atât civilă, cât și militară, subliniind că resursele minerale critice nu mai sunt doar o temă economică, ci și una de securitate. Declarație comună împotriva Rusiei Aflată la Helsinki marți, Anita Anand s-a întâlnit cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, apoi cu miniștrii de externe din grupul Nordic 5 – Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia și Islanda. În urma acestor discuții, Canada și statele nordice au emis o declarație comună de sprijin ferm pentru Ucraina, avertizând că Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung pentru securitatea europeană”. Cele șase țări cer menținerea integrității frontierelor ucrainene și întoarcerea copiilor deportați în Rusia.
Bulgaria sprijină Ucraina și Moldova pentru aderarea la UE
Premierul bulgar Rosen Zhelyazkov a declarat marți, în cadrul unei videoconferințe cu șefa guvernului ucrainean, Iulia Sviridenko, că Bulgaria se numără „printre cei mai puternici și activi susținători ai integrării europene a Ucrainei”. Oficialul a subliniat că țara sa este pregătită să împărtășească „experiența valoroasă” acumulată în procesul de integrare, confirmând susținerea Bulgariei pentru deschiderea primului cluster de negociere. La rândul său, Sviridenko a precizat că Ucraina a îndeplinit toate condițiile tehnice pentru lansarea negocierilor și este pregătită să deschidă primele trei clustere: „Fundamente”, „Piața Internă” și „Relații Externe”, potrivit Interfax-Ukraine. Vecinii din sudul României, pregătiți pentru reconstrucția Ucrainei „Deja la începutul lunii septembrie, Uniunea Europeană va avea posibilitatea să decidă asupra deschiderii primului cluster. Subliniem, de asemenea, că Ucraina și Moldova trebuie să avanseze împreună și apreciem faptul că Bulgaria împărtășește această poziție”, a transmis premierul ucrainean pe rețelele sociale. Bulgaria apreciază reformele întreprinse de Kiev, inclusiv planul de acțiune pentru minoritățile naționale, considerat „indispensabil” pentru deschiderea primului capitol de negociere. În plus, premierul bulgar a întărit mesajul de sprijin pentru Ucraina în fața agresiunii ruse și a menționat că țara sa este pregătită să se implice în eforturile de reconstrucție de după război”. Potrivit părții bulgare, „negocierile trebuie să se bazeze pe principiile justiției, suveranității și garanțiilor de securitate, pentru ca pacea să fie o bază de stabilitate și prosperitate pe termen lung”. Cei doi oficiali s-au pus de acord și asupra unor aspecte care privesc securitatea energetică regională și conectivitatea în domeniul transporturilor, teme de interes direct și pentru Republica Moldova.
Papa Leon cheamă la o zi de post și rugăciune pentru pace în Ucraina și în lume
Papa Leon al XIV-lea a făcut un apel emoționant la credincioși să dedice ziua de vineri, 22 august, postului și rugăciunii pentru pace, în special în Ucraina și în alte regiuni afectate de războaie. În audiența generală de miercuri, de la Vatican, Suveranul Pontif a subliniat nevoia urgentă de solidaritate spirituală: „Pe măsură ce Pământul nostru continuă să fie rănit de războaie în Țara Sfântă, în Ucraina și în multe alte regiuni, îi invit pe toți credincioșii să trăiască ziua de vineri, 22 august, în post și rugăciune”, a spus Papa Leon, adresându-se celor prezenți în Piața Sfântul Petru, potrivit Reuters. Apel dincolo de confesiuni Liderul bisericii catolice a încurajat oamenii să se roage pentru „pace și dreptate” și pentru „ștergerea lacrimilor celor care suferă din cauza conflictelor armate aflate în desfășurare”. Deși adresat în primul rând catolicilor, mesajul Papei Leon a fost formulat ca un apel universal, deschis tuturor credincioșilor, indiferent de confesiune sau tradiție religioasă. Vaticanul a precizat că ziua de rugăciune nu are doar o dimensiune spirituală, ci și una comunitară, încurajând parohiile, grupurile de tineri și organizațiile creștine să organizeze momente colective de rugăciune și solidaritate. Un mesaj consecvent: pace prin dialog Apelul pentru ziua de vineri se înscrie într-o linie de mesaje consecvente pe care Papa Leon XIV le-a transmis încă de la instalarea sa, atât în privința războiului din Ucraina, cât și a celorlalte conflicte care devastează omenirea. Sărbătorind Adormirea Maicii Domnului la Castel Gandolfo, Suveranul Pontif a amintit și de cuvintele predecesorului său, Papa Pius al XII-lea, care, în timpul celui de-al doilea război mondial, a proclamat dogma Adormirii Maicii Domnului, sperând ca omenirea să fie ferită de tragedia războaielor: „Cât de actuale sunt aceste cuvinte și acum! Din nefericire, și astăzi ne simțim neputincioși în fața răspândirii unei violențe tot mai asurzitoare, insensibilă la orice mișcare de umanitate”. Sărbătoarea a coincis cu ziua în care președintele american Donald Trump s-a întâlnit în Alaska cu omologul său rus pentru negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina. „Există întotdeauna loc pentru pace” „Nu trebuie să ne resemnăm în fața logicii conflictului armat. Există întotdeauna loc pentru dialog, pentru respect reciproc și pentru pace”, a avertizat Papa Leon, care a avut și contacte directe cu liderii implicați în conflicte. Pe 9 iulie, el s-a întâlnit pentru a doua oară cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar pe 4 iunie a vorbit la telefon cu Vladimir Putin, căruia i-a cerut „un gest care să promoveze pacea”, insistând pe „importanța dialogului pentru găsirea de soluții la conflict”. Pontiful a repetat în mai multe rânduri că Biserica trebuie să rămână un spațiu de reconciliere și să încurajeze diplomația, iar oamenii de bună credință pot contribui prin rugăciune și solidaritate cu cei afectați de război.
Liderii europeni vor să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, cu sprijinul SUA. Franța și Marea Britanie conduc inițiativa
După summitul de la Casa Albă care a adus un angajament mai ferm din partea SUA privind garanțiile de securitate, liderii europeni caută să valorifice oferta lui Trump și să plaseze Kievul într-o poziție mai puternică înaintea unei posibile întâlniri între președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, informează Bloomberg. Europa discută despre trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina Liderii europeni s-au reunit marți pentru a discuta un plan ce prevede trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina, în cadrul unui acord de pace. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, discuțiile s-au concentrat pe dimensiunea și amplasarea contingentelor. În jur de zece state ar fi pregătite să trimită militari în țara devastată de război, au precizat aceleași surse, sub protecția anonimatului, pentru Bloomberg. Totuși, natura sprijinului american rămâne neclară. „Când vine vorba de securitate, ei sunt dispuși să trimită trupe la sol”, a declarat Trump pentru Fox News. „Noi suntem dispuși să-i ajutăm cu diverse lucruri, mai ales – probabil prin aer, pentru că nimeni nu are capabilitățile pe care le avem noi, pur și simplu nu au. Dar nu cred că va fi o problemă”. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat ulterior că Trump înțelege importanța garanțiilor de securitate pentru asigurarea unei păci durabile. Oficiali militari europeni urmează să se întâlnească în zilele următoare cu omologii americani pentru a detalia „garanții de securitate solide și pentru a pregăti desfășurarea unei forțe de stabilizare dacă ostilitățile se vor încheia”, a anunțat guvernul britanic într-un comunicat. La discuții vor participa comandantul suprem al NATO în Europa, precum și șefii apărării din statele membre, au precizat surse familiare cu subiectul. Scepticism privind un acord de pace Deși liderii europeni au salutat întâlnirea de la Casa Albă, mai mulți oficiali rămân sceptici în privința perspectivei unui acord de pace și dacă aceste garanții de securitate ar fi suficiente pentru a-l descuraja pe Putin. Kremlinul, care cere ca Ucraina să cedeze controlul asupra unor teritorii din est, a respins ferm perspectiva desfășurării de trupe NATO pe teritoriul ucrainean. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a propus anterior un sistem de garanții de securitate pentru Ucraina similar cu cel al NATO, care ar oferi Kievului angajamente solide de apărare colectivă, fără a presupune aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Luni, la Washington, ea a declarat că aceasta este una dintre propunerile care vor fi discutate între aliați.
Donald Trump l-a sunat pe Viktor Orban, să-l întrebe de ce se opune aderării Ucrainei la UE, dar rămâne ferm: Nu oferă nicio garanţie de securitate
Preşedintele american Donald Trump l-a sunat, luni, pe premierul maghiar Viktor Orban, după discuţiile cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderii europeni, dar și după apelul cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Acesta a vrut să afle motivul pentru care premierul ungar blochează negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), potrivit Bloomberg, care citează surse informate despre acest subiect. Apelul a fost rezultatul discuţiilor dintre Trump şi grupul de lideri europeni care au venit în SUA pentru a discuta modalităţi de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. La un moment dat, ei i-au liderului de la Casa Albă să-şi folosească influenţa asupra lui Orban pentru a-l convinge pe populistul de dreapta să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Ucrainei la UE, potrivit sursei citate. Ucraina încearcă să adere la blocul politic şi economic în cadrul unui pachet de garanţii de securitate menite să împiedice Rusia să continue acapararea de teritorii, în cazul în care se va ajunge la un acord care să pună capăt războiului ce durează de peste trei ani. De asemenea, în cadrul convorbirii telefonice cu Trump, Ungaria şi-a exprimat interesul de a găzdui eventuala rundă de negocieri directe între preşedintele rus Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski. În urma discuţiilor de luni, preşedintele american anunţase că doreşte organizarea unei întâlniri la nivel de lideri între Rusia şi Ucraina, urmat de o reuniune trilaterală la care va participa şi el, dar momentul şi locul acesteia nu sunt încă clare. Așadar, președintele Trump a efectuat, luni, două apeluri separate. Unul a fost cu Putin, iar al doilea a fost cu Orban şi a avut loc după ce liderii UE au avut o întâlnire suplimentară, neprogramată, în Biroul Oval. Orban nu a confirmat apelul, iar purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a refuzat marţi să spună dacă Budapesta este luată în considerare pentru a găzdui summitul Putin-Zelenski. În schimb, Orban a postat – marţi – pe rețelele de socializare un mesaj care sugerează faptul că a auzit cererea în legătură cu aderarea la UE a Ucrainei, dar că nu intenţionează să renunţe la poziţia sa. „Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană nu oferă nicio garanţie de securitate. Prin urmare, a face o legătură între aderare şi garanţiile de securitate este inutil şi periculos”, a scris el pe Facebook. FOTO – Profimedia
Nicuşor Dan, mesaj după reuniunea Coaliţiei de Voinţă: Ucraina are nevoie de sprijinul nostru
Şeful statului adaugă: „cu toţii am fost de acord că unitatea şi coordonarea transatlantică în sprijinul Ucrainei rămân sursa noastră de forţă în faţa comportamentului agresiv continuu al Rusiei”. „Oprirea atacurilor asupra civililor şi asupra infrastructurii civile este primul pas pe care Rusia trebuie să-l facă pentru a arăta că este cu adevărat angajată într-un proces real de pace. Cum am putea avea încredere în Rusia, atâta timp cât continuă să ucidă oameni nevinovaţi? Trebuie să continuăm să exercităm presiune asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancţiuni, până când pacea va fi realizată”, mai precizează Dan. El subliniază că „Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Nicio decizie cu privire la Ucraina nu poate fi luată fără Ucraina. Acesta este dreptul legitim al Ucrainei”. „Consolidarea Ucrainei înseamnă consolidarea securităţii Europei şi a regiunii noastre. În cadrul Coaliţiei, ne-am exprimat disponibilitatea de a contribui, alături de Statele Unite şi de partenerii noştri europeni, la oferirea unor garanţii solide de securitate – esenţiale în acest proces de pace. Istoria ne-a arătat că Rusia nu îşi respectă propriile angajamente”, mai declară preşedintele. În încheiere, el precizează că „ca vecini ai Ucrainei, contribuţia noastră la aceste garanţii de securitate înseamnă o investiţie directă în propria noastră securitate”.
Valentin Stan: Europenii sunt în situația de a pleca toți acasă, fiind deposedați de marota pericolului rusesc
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a comentat semnificația întâlnirii dintre Statele Unite și Rusia din Alaska. El spune că europenii, prin pierderea temei pericolului rusesc, rămân fără repere politice și strategice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Problema Ucrainei este un blestem pentru europeni Stan a spus că discuțiile din Alaska au pornit de la tema Ucrainei, dar miza a depășit acest cadru, transformându-se într-un proces de reașezare a spațiului global dominat de cele două superputeri. „Spunea domnul Dungaciu că în Alaska se resetează, practic, spațiul de interacțiune global la nivelul celor două superputeri aflate la fața locului. Este foarte interesantă ideea, mai ales că, vrând, nevrând, ideea se naște, pleacă, funcționează, străbate spații virtuale, lansându-se din problema Ucrainei, care este problema pe masa decidenților politici europeni la acest moment, ca un blestem. Și, de asemenea, spunea domnul Dungaciu că europenii ar trebui să fie raționali.”, afirmă analistul. Valentin Stan: „Europenii, la ora actuală, sunt în situația de a pleca toți acasă ” Analistul a explicat că liderii europeni și-au construit politica în jurul amenințării rusești. Acum, lipsiți de această justificare, rămân fără direcție. „Nu poți fi rațional, domnule Dungaciu. Nici dumneavoastră n-ați fi rațional, dacă v-aș cere să rezolvați o inferență de Aristotel, punându-vă în spate un pistol mitralieră și șoptindu-vă în ureche următorul lucru: «Dacă rezolvi problema, te împușc». Ați rezolva-o? Europenii, la ora actuală, sunt în situația de a pleca toți acasă de îndată ce au fost deposedați de marota pericolului rusesc pe care au vânturat-o până acum. S-a terminat cu ei. Ce logică vreți aici?”, se întreabă invitatul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”