Ion Cristoiu: Și noi trebuie să ne reducem pensiile ca să plătim pensiile ucrainenilor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a vorbit despre sprijinul financiar oferit Ucrainei de statele occidentale, inclusiv România. Acesta a criticat faptul că banii care ar trebui să susțină cetățenii români sunt direcționați către Kiev, în timp ce economia locală se confruntă cu dificultăți majore. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. O mare parte din bani merg la pensiile ucrainenilor Cristoiu a spus că Ucraina supraviețuiește doar datorită fondurilor externe. Cetățenii români ajung să suporte costuri suplimentare prin reducerea propriilor venituri. „Problema este că partea europeană, care trăiește numai din pericolul rusesc, are interesul chiar și să dea în scris. Pentru că nu ar putea să facă altceva. De ce fac asta? Că și noi trebuie să ne reducem pensiile și salariile ca să plătim pensiile ucrainenilor. Nu înțeleg de ce nimeni din România nu pune problema asta. (…) Ucraina este o țară, dincolo de faptul cum e pe teren, care trăiește numai și numai din stipendiile noastre, occidentului și ale noastre, da? Nu războiul. Nu, ei, pensii, toate acelea, bun. Salarii și așa mai departe.”. susține scriitorul. Ion Cristoiu: „Să-l rugăm să ne lase măcar trei luni, să nu-i mai dăm bani” Publicistul a spus că România ar trebui să discute problema sprijinului financiar pentru Kiev și a propus ca măcar temporar să fie redus acest efort. „Și atunci pun o întrebare. Eu îi pun mereu și lui Bolojan. Ei vin în fiecare zi și ne iau spunând că sunt vremuri grele. Dom’le, sunt vremuri grele. Am înțeles. Intrăm chiar în insolvență. Bă, nu poți să-i scrii o scrisoare lui Zelenski să-l rugăm să ne lase măcar trei luni, să nu-i mai dăm bani?”, întreabă invitatul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Ucrainenii îl ironizează pe Trump pentru că i-a întins covorul roșu lui Putin: „Soldați americani în genunchi în fața avionului lui Putin”
Mustafa Nayyem, un jurnalist ucrainean devenit politician, a postat o imagine cu soldați americani îngenuncheați pentru a asigura covorul roșu așezat lângă avionului lui Putin înainte ca președintele rus să iasă, cu descrierea: „Make Kneeling Great Again” (Faceți îngenuncherea din nou măreață), relateaz[ The Guardian. Make Kneeling Great Again pic.twitter.com/dqtZLxKhBK — Mustafa Nayyem (@mefimus) August 15, 2025 Nayyem, care a ajutat la organizarea mișcării de protest din 2013 din Maidan, Piața Independenței din Kiev, care l-a răsturnat pe aliatul lui Putin, Viktor Ianukovici, nu a fost singur. Olga Rudenko, redactorul șef al Kyiv Independent, a distribuit aceeași imagine cu descrierea: „Acesta este noul fundal de ecran al telefonului lui Putin. Soldați americani îngenuncheați sub literele mari în chirilică care formează cuvântul RUSIA. Pentru a fixa covorul roșu. Pentru un criminal de război”. Un soldat ucrainean, Oleksandr Solonko, a scris: „Îmi pare foarte rău pentru militarii americani care au fost obligați să întindă covorul roșu pentru cel mai mare criminal de război, al cărui sistem de propagandă le-a denigrat țara timp de mulți ani”. Simbolismul nu a trecut neobservat în Rusia. Un videoclip în care soldații americani îngenunchează pe covorul de sub avionul lui Putin a fost postat pe Telegram de canalul de știri rus Zvezda care aparține Ministerului Apărării din Rusia.
Mesajul lui Tusk către Putin înainte de întâlnirea cu Trump: Pacea se obține prin forță, iar Rusia nu este invincibilă
Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că „pacea prin forță” este singura cale și a reamintit că Rusia „nu este invincibilă”, cu referire la întâlnirea de vineri din Alaska dintre președintele SUA, Donald Trump, și cel al Rusiei, Vladimir Putin, pentru a aborda războiul ruso-ucrainean, notează 20minutos. „15 august este o zi bună pentru a discuta cu Rusia despre război și pace. În aceeași zi, acum 105 ani, în timpul Bătăliei de la Varșovia, polonezii au oprit Armata Roșie în avansul său spre Europa. Din fericire, nu știam că Rusia era invincibilă și am învins-o. Pacea se obține prin forță, nimic altceva”, a spus Tusk într-un mesaj publicat pe X. Șeful guvernului polonez a făcut astfel referire la episodul istoric comemorat vineri, marcând 105 ani de la Bătălia de la Varșovia, când polonezii au oprit Armata Roșie la porțile capitalei Poloniei, în drumul său spre Europa — eveniment cunoscut drept „miracolul de pe Vistula”. În declarații recente, Tusk a spus și că „strategia Rusiei nu s-a schimbat niciodată” și constă în „a obține, a menține, a cuceri controlul asupra acestei părți a lumii”, adăugând că, în opinia sa, „viitorul Poloniei și al securității europene se va decide în zilele următoare”. Mai mult, Tusk a calificat întâlnirea din Alaska drept „o mare confruntare diplomatică, reflectarea confruntării militare de pe frontul ucrainean” și a făcut o paralelă între lupta Ucrainei și cea purtată de Polonia împotriva Rusiei în 1920. De asemenea, el a subliniat că „cea mai importantă lecție din trecut și din prezent” este necesitatea ca polonezii și Europa să fie „uniți în fața amenințărilor care, din nou, vin din Est”.
Riscurile unui acord Trump – Putin cu cedări teritoriale: S-ar putea să ne trezim cu DISPUTE pe tema împărțirii zonelor economice din Marea Neagră
Vineri, 15 august, Alaska nu va fi doar ținutul urșilor polari și al pescuitului la somon. Va fi și locul unde Donald Trump și Vladimir Putin își dau întâlnire pentru a vorbi despre pace în Ucraina. O pace sau un armistițiu cu semne de întrebare, cu potențiale cedări de teritorii și cu ecouri reci până la București. Trump a spus-o direct: „Vor fi schimburi de teritorii”. Simplu, aproape ca o rețetă culinară, doar că ingredientele sunt orașe, sate, oameni și destine. Întâlnirea ar putea rescrie harta politică a regiunii și lasă în urmă o întrebare amară: dacă tot se ajunge la cedări, de ce a fost întreținut războiul? Pentru România, ecuația e complicată. O pace negociată peste capul Kievului poate aduce liniște la graniță, dar și noi riscuri strategice. Cine câștigă, cine pierde și, mai ales, cine decide – asta e miza reală a discuției care, în teorie, ar trebui să oprească focul. În exclusivitate pentru Gândul, expertul în geopolitică Alexandru Georgescu desface scenariile posibile, cu bune, cu rele și cu tot ce ar putea urma după o pace cu cedare de teritorii. „Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare” Gândul: Domnule Georgescu, dacă întâlnirea dintre Trump–Putin ar duce la o pace în Ucraina prin cedări de teritorii, cine ar fi, în realitate, actorii care iau această decizie și cum ar influența acest lucru arhitectura de securitate europeană? Alexandru Geogrescu, expert în geopolitică: În primul rând, să stabilim că un acord de pace va dura o perioadă mai lungă de timp să fie negociat. Mai întâi va veni un acord de încetare a focului. În această fază, nu ar exista schimburi propriu-zise de teritorii, ci eventuale modificări ale liniei frontului pentru ca ambele părți să se considere în situații defensibile. Din Alaska, ar putea cel mult să rezulte o primă propunere de acord care să fie baza negocierilor ulterioare. Dar nu se poate face un acord fără acceptul ucrainenilor și al europenilor. Situația de față este ciudată pentru că strategia Administrației Trump, inclusiv din logica maximizării beneficiului propriu, a fost să se plaseze în centrul procesului de negociere și să fie intermediar în cadrul unor discuții indirecte. Scopul a fost de a controla informația și de a negocia individual cu fiecare parte pentru a identifica oportunitățile de compromis. Inclusiv în Arabia Saudită, leadershipul ucrainean și cel rus (nu vorbim doar de președinți) nu au interacționat aproape deloc. Este o formulă stranie, adecvată poate unui proces preliminar de pace, dar cu siguranță orientat spre a face din echipa Trump un element indispensabil al procesului, inclusiv pentru a exclude partea europeană. Cât despre precedentul schimbărilor de teritorii, aș spune că a existat deja o breșă în cadrul acestui pilon al sistemului de securitate, cel al neschimbării granițelor prin forță, în momentul invaziei și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, care a fost deja integrată în statul rus. Chiar dacă ea nu a fost recunoscută, reacția Vestului și sancțiunile de atunci au fost suportabile pentru Rusia și au setat așteptările pentru fezabilitatea unui nou rapt teritorial. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi oprit extinderea așa-ziselor republici popular sau dacă invazia-fulger din 2022 nu ar fi fost respinsă. Există varianta în care cedarea de teritorii se face de facto, dar fără recunoaștere legală din partea Ucrainei și a restului comunității internaționale, dar s-ar putea ca Rusia să insiste pe recunoașterea Peninsulei Crimeea, ținând cont de rolul său strategic și de rezervele de hidrocarburi din zona sa economică exclusivă. Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare către un nou nivel de echilibru bazat pe alocări mai mari de resurse, investiții mai mari în tehnică militare și cooperare mai mare la nivel industrial și operațional. Rolul american în această arhitectură, reliefat și de rolul lor în Ucraina, inclusiv pe partea de informații militare, nu a fost nicicând mai important, ceea ce îi oferă lui Donald Trump anumite pârghii asupra europenilor și ucrainenilor. În schimb, conceptul clasic al unei arhitecturi de securitate europene trebuia să implice și Rusia, prin formule de cooperare baltică și la Marea Neagră, prin Consiliul NATO-Rusia, prin diferitele tratate de limitare a forțelor convenționale, a rachetelor nucleare cu rază intermediară și a testelor nucleare (văzând inclusiv anunțurile legate de posibila testare a unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară). Acest concept a dispărut cu totul cel puțin pentru o generație, însă, în cadrul unei păci, Rusia va face tot posibilul să revină la status quo ante, prin eliminarea sancțiunilor, reluarea rolului de furnizor de gaze către Europa (și de resurse, în general, către Germania) și dezvoltarea unor noi roluri, cum ar fi cel de furnizor major de hidrogen. „Beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv” Gândul: De ce credeți că războiul din Ucraina a fost întreținut atât de mult timp, dacă scenariul final ar putea presupune oricum cedări teritoriale? Alexandru Georgescu: Să nu uităm că războiul din Ucraina este o mare necunoscută pentru noi. Este prima oară în perioada contemporană în care avem o putere de talie globală care se luptă cu un adversar cu tehnologie echivalentă, în contextul paradigmei armelor inteligente și a utilizării spațiului, atacurilor cibernetice etc. Ultimele două mari războaie convenționale au fost între Iran și Irak și între Etiopia și Eritreea, dar cu un nivel tehnologic mult mai redus. Toate prezumțiile fundamentale ale comunității vestice (și ale lumii în general) cu privire la un asemenea război au fost testate și s-au dovedit neadecvate. Faptul că s-a ajuns la război de uzură, consumul extraordinar de mare de muniții, letalitatea acestui război, rolul dronelor, relevanța continuă a tancurilor și altor mijloace de luptă care au fost neglijate de europeni mai ales, toate acestea indică faptul că războiul din Ucraina este un pas în necunoscut și este, de fapt, laboratorul pentru războiul de secolul XXI între puteri convenționale. În acest sens, neavând o formulă pentru a estima rezultatul final, beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv dacă erau dispuși să parieze. Ucraina nu ar fi pasibilă de un
Trump, despre Vladimir Putin: Dacă nu aș fi președinte, ar prelua controlul asupra întregii Ucraine
Donald Trump a fost întrebat despre întâlnirea sa cu liderul rus și dacă aceasta ori stimulentele pentru pace recompensează Rusia pentru invazia în Ucraina, notează Sky News. „Cred că avem o situație care nu ar fi trebuit să înceapă niciodată, nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”, spune Trump, evitând întrebarea. „Nu a început sub conducerea mea și timp de patru ani nici măcar nu s-a discutat despre asta. (…) Am putut vedea că se va întâmpla, după ce am plecat am putut vedea ce se întâmplă… toată lumea e de vină, Putin e de vină, toți sunt de vină”, a răspuns liderul de la Casa Albă. „A venit în țara noastră” Întrebat dacă Vladimir Putin își va folosi influența vineri pentru a obține ceea ce-și dorește, Donald Trump a răspuns: „Ei bine, a venit în țara noastră”. Liderul american este de părere că Putin „ar dori să vadă o înțelegere”. „Cred că dacă nu aș fi președinte, ar prelua controlul asupra întregii Ucraine, este un război care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Dacă nu aș fi președinte, în opinia mea, ar fi preferat să preia întreaga Ucraină, dar eu sunt președinte și nu se va juca cu mine”, afirmă Donald Trump, citat de Sky News. Întâlnirea dintre Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin se va desfășura vineri în Alaska.
McDonalds investește peste 400.000 de dolari pentru cazarea gratuită a familiilor copiilor bolnavi din Ucraina
Compania McDonald’s Ukraine Ltd., compania care dezvoltă lanțul de restaurante fast-food McDonald’s în Ucraina, a anunțat joi că va aloca peste 17,6 milioane hrivne (aproximativ 422.000 USD) pentru construirea primei „Case Ronald McDonald” din țară. Noul centru va oferi cazare gratuită familiilor copiilor spitalizați pe termen lung, reducând presiunea financiară în momente dificile. Spațiul urmează a fi construit în incinta Spitalului Național Specializat de Copii Okhmatdyt din Kiev, potrivit agenției independente de știri Interfax-Ukraine. 50 de camere în 3.500 m² Reprezentanții McDonald’s au precizat că fondurile au fost colectate în cadrul campaniei „Mâna Fericirii” (Hand of Happiness), iar construcția clădirii, cu o suprafață de 3.500 metri pătrați, proiectată pentru 50 de camere, va începe în trimestrul IV al acestui an. Programul va permite până la 36.000 de nopți de cazare gratuite pe an, reducând presiunea financiară a familiilor aflate în situații critice. „Ronald McDonald’s House va oferi confort, sprijin și resurse pentru familiile copiilor spitalizați și va reduce povara financiară în cele mai dificile momente pentru ei”, a explicat Yulia Badritdinova, CEO McDonald’s în Ucraina, Cehia și Slovacia și președinta Consiliului de Supraveghere al fundației în Ucraina. Al 386-lea centru de acest fel finanțat de McDonald’s în lume La nivel mondial există 385 de astfel de centre. În Ucraina, fundația Ronald McDonald House Charities activează din 2016, concentrându-se pe dezvoltarea medicinei orientate spre familie, respectiv implicarea directă a părinților în procesul de tratament. Specialiștii McDonald’s coordonează procesul de proiectare pe bază de voluntariat, iar proiectul a primit sprijin din partea statului, a organizațiilor internaționale și a companiilor private implicate.
Războiul din Ucraina, ziua 1268. Zelenski, întâlnire la Londra cu premierul britanic înaintea summitului Trump-Putin / Noi detalii privind întâlnirea Trump-Putin
Premierul britanic Keir Starmer l-a primit joi la Londra pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu o zi înaintea summitului dintre Donald Trump și Vladimir Putin, întâlnire care stârnește îngrijorări în Ucraina și Europa privind posibile concesii făcute Moscovei. Ucraina începe reparațiile la structura de protecție de la Cernobîl, avariată de ruși Structura de protecție a reactorului 4 de la Cernobîl, avariată de o dronă rusească în februarie, va intra în reparații majore. Proiectul este sprijinit de AIEA și BERD. Noi detalii privind întâlnirea Trump-Putin. Ora, subiectele și membrii delagației ruse Donald Trump și Vladimir Putin vor discuta despre „cooperarea economică”, precum și despre războiul din Ucraina și problemele de securitate globală în cadrul summitului de vineri din Alaska, a declarat Kremlinul. Drone ucrainene au lovit două orașe din Rusia, cu o zi înaintea întâlnirii SUA – Rusia din Alaska Cel puțin 16 persoane au fost rănite joi în atacurile dronelor ucrainene asupra orașelor Rostov-pe-Don și Belgorod. Resturi de muniție au provocat un incendiu la rafinăria din regiunea Volgograd. Zelenski se va întâlni cu Starmer în Marea Britanie după convorbirea telefonică cu Trump Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu premierul britanic Keir Starmer la reședința acestuia din Downing Street pe 14 august, a raportat Sky News, citând biroul lui Starmer. Întâlnirea va urma unei convorbiri telefonice comune din 13 august între Zelenski, președintele american Donald Trump și liderii europeni, în cadrul căreia președintele american s-a angajat să promoveze un armistițiu în Ucraina în cadrul summitului său viitor cu președintele rus Vladimir Putin. SUA sunt gata să ofere garanții de securitate Ucrainei, dar se opun aderării la NATO, afirmă Macron Statele Unite sunt pregătite să ofere Ucrainei garanții de securitate odată ce pacea va fi restabilită, dar aderarea la NATO nu este luată în considerare ca o posibilă garanție, a declarat președintele francez Emmanuel Macron pe 13 august. Declarațiile lui Macron au urmat unei videoconferințe cu președintele american Donald Trump, președintele Volodymyr Zelensky și mai mulți lideri europeni. Discuțiile online au avut loc cu doar două zile înainte ca Trump să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska, pe 15 august. Rusia a pierdut 1.067.100 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut 1.067.100 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 14 august. Numărul include 990 de victime suferite de forțele ruse doar în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.104 tancuri, 23.130 vehicule blindate de luptă, 58.456 vehicule și rezervoare de combustibil, 31.458 sisteme de artilerie, 1.466 sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.207 sisteme de apărare aeriană, 421 avioane, 340 elicoptere, 51.043 drone, 28 nave și bărci și un submarin. Forțele ucrainene primesc 1.000 de drone FPV în cadrul primelor livrări rapide prin intermediul pieței pilot de arme Unitățile ucrainene de pe linia frontului care servesc în regiunile Donețk, Zaporijia, Herson și Harkov au primit primele 1.000 de drone cu vedere la persoana întâi (FPV) comandate prin intermediul noului pilot DOT Chain Defense Marketplace, a declarat Agenția de Achiziții pentru Apărare din Ucraina (DPA) într-un comunicat de presă din 13 august. DPA și agenția sa soră, Operatorul Logistic de Stat (DOT), au lansat piața DOT Chain Defense în vara anului 2025 pentru a eficientiza livrările de drone către front. Programul permite unităților militare să comande direct drone adaptate nevoilor lor. Un atac cu drone a provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din Volgograd, Rusia, potrivit unui oficial rus Un atac cu drone în timpul nopții a lovit o rafinărie din orașul rus Volgograd, provocând o scurgere de petrol și un incendiu în incintă, a declarat guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov, pe 14 august. „În această seară, forțele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării din Rusia au respins un atac masiv cu UAV (vehicule aeriene fără pilot) pe teritoriul regiunii Volgograd”, a spus Bocharov.
Le Figaro: Trump-Putin, amețeala unui summit /Reconcilierea celor doi lideri cu aspirații hegemonice va fi suportată de Ucraina și Europa
Vladimir Putin, președintele Rusiei, speră să obțină normalizarea relațiilor cu Statele Unite și relansarea schimburilor comerciale, ceea ce ar trece războiul din Ucraina în plan secund, cu implicații directe asupra Europei, comentează cotidianul francez Le Figaro, înaintea summitului din Alaska. ”Pentru liderul de la Kremlin, normalizarea relațiilor cu Washingtonul, intensificarea cooperării economice și plasarea războiului din Ucraina într-o categorie subsidiară par a fi obiective tangibile. În plus, Vladimir Putin vrea să adauge Statele Unite pe lista țărilor care îl găzduiesc deși este vizat de un mandat de urmărire internațională pentru crime de război. Acesta este un succes în sine, chiar dacă este doar o pregustare a festinului diplomatic care se va produce prin summitul cu Donald Trump din Anchorage”, comentează Philippe Gélie, într-un editorial publicat în cotidianul Le Figaro. Summitul poate genera probleme serioase pentru Europa ”Am putea fi cuprinși de amețeală din cauza implicațiilor acestui summit, mai ales că absenții vor suporta nota de plată. Cei doi lideri ai unor puteri cu aspirații hegemonice par dispuși la reconciliere, ceea ce nu pot face decât în detrimentul Ucrainei și al Europei. Cea mai mare incertitudine este generată de Washington: dincolo de schimburile teritoriale avute în vedere, care sunt intențiile, planurile, așteptările, concesiile și liniile roșii? Este justificată agitația europenilor, mobilizați în modul de panică în ultimele zile (…)”, subliniază editorialistul. Putin știe că nu va obține ușor predarea Ucrainei, dar speră să îl convingă pe Trump Moscova își avansează metodic obiectivele: menținerea inflexibilă a exigențelor formulate de trei ani, care vizează împărțirea Ucrainei, presiunile maxime pentru a obține dialogul, oferta unui armistițiu minimal și anexarea teritoriilor ucrainene. Pentru Putin, trecerea conflictului din Ucraina în plan secund și intensificarea cooperării cu Statele Unite par obiective tangibile. ”Liderul de la Kremlin știe foarte bine că nu ar obține ușor predarea Ucrainei la masa negocierilor, dar știe și că îl poate convinge pe Trump că Administrația de la Kiev și europenii sunt adevăratele obstacole în calea obținerii Premiului Nobel pentru Pace. Fiind presat, Trump nu va considera anormală recompensarea agresorului. Oare îi va permite lui Putin să triumfe pe toate fronturile? Vom afla curând care dintre cei doi lideri este regele acordurilor diplomatice”, concluzionează editorialistul Philippe Gélie. Foto: Profimedia GÂNDUL va transmite LIVE evenimentul istoric din ALASKA, întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin. RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump afirmă că a avut consultări ”foarte bune” cu liderii europeni și îl avertizează pe Putin /„Vor fi consecințe SEVERE” dacă nu oprește războiul
Războiul din Ucraina, ziua 1267. Casa Albă afirmă că summitul Trump-Putin din Alaska va fi un exercițiu de ascultare / Zelenski spune că Trump și-a exprimat sprijinul pentru încetarea focului în Ucraina
Surse: Țările aliate Ucrainei „evaluează relaxarea sacțiunilor asupra Rusiei” în cazul unui armistițiu Țările aliate Ucrainei iau în considerare relaxarea sacțiunilor împotriva Rusiei, în cazul în care Kremlinul și-ar exprima acordul pentru un posibil armistițiu. Trump vrea să organizeze o întâlnire cu Zelenski și Putin dacă summitul din Alaska merge bine Președintele SUA, Donald Trump, declară că, dacă întâlnirea sa de vineri cu președintele rus Vladimir Putin va decurge bine, vrea să organizeze „imediat” o a doua întâlnire, la care să participe și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ucraina va primi ajutor militar de la Germania și aliați. Livrarea sprijinului, prin noua linie de aprovizionare a NATO Germania a anunțat, miercuri, că va colabora cu un grup de susținători occidentali ai Ucrainei pentru a furniza țării un ajutor militar în valoare de până la 500 de milioane de dolari, folosind o nouă linie de aprovizionare a NATO. Tensiuni la Marea Neagră: Rusia vrea consulat la Varna, lângă baza navală NATO a Bulgariei Prin Ministerul său de Afaceri Externe, Rusia a solicitat oficial Bulgariei permisiunea de a amplasa Consulatul General din Varna într-o clădire de birouri aflată la doar 200 de metri de sediul Marinei Bulgare. Exercițiile militare Rusia-Belarus vor include racheta hipersonică Oreșnik Exercițiile militare comune organizate de Rusia și Belarus vor include utilizarea planificată a armelor nucleare și a rachetei hipersonice Oreșnik, care poate transporta focoase convenționale sau nucleare. Zelenski spune că Trump și-a exprimat sprijinul pentru încetarea focului în Ucraina în timpul convorbirii cu liderii europeni Donald Trump „și-a exprimat sprijinul” pentru încetarea focului în Ucraina, declară miercuri Volodimir Zelenski, după convorbirea între președintele american și liderii europeni. Zelenski a declarat că „mai întâi trebuie să existe un armistițiu, apoi garanții de securitate – garanții reale de securitate”. „Și, apropo, președintele Trump și-a exprimat sprijinul pentru acest lucru”, a adăugat el. Propagandă electorală în Georgia: partidul pro-rus aflat la putere folosește imagini cu războiul din Ucraina, promovând pacea Videoclipurile de campanie surpind colaje de imagini cu orașe bombardate din Ucraina, versus imagini cu noile fațade renovate ale clădirilor, parcurile, dar și drumurile reabilitate din Georgia. Rusia restricționează apelurile pe Telegram și WhatsApp, în favoarea aplicațiilor locale Rusia „restricționează parțial” apelurile vocale și video pe Telegram și WhatsApp, a anunțat, miercuri, autoritatea de reglementare a comunicațiilor Roskomnadzor. Măsura se aliniază unei strategii mai largi de înlocuire a serviciilor occidentale cu alternative interne, pe măsură ce Kremlinul intensifică eforturile de a crea ceea ce numește un „internet suveran”. Liderii europeni au discutat cu Trump. Merz: Există speranța că ar putea fi pace în Ucraina „Există speranța că ceva se mișcă. Există speranța că ar putea fi pace în Ucraina”, declară miercuri cancelarul german Friedrich Merz după convorbirea cu președintele american Donald Trump. Merz afirmă că încetarea focului trebuie să fie primul pas către un acord de pace durabil. Rusia își pregătește experții să apere instalațiile energetice de dronele ucrainene Rusia lansează seminare online pentru specialiștii săi, axate pe securizarea instalațiilor energetice în fața atacurilor cu drone, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene. Federația Rusă va organiza, începând cu 11 septembrie, o serie de cursuri de securitate dedicate protecției instalațiilor sale energetice împotriva atacurilor cu drone, după ce Ucraina a lovit mai multe rafinării și stații petroliere în ultimele săptămâni. Rusia își menține condițiile pentru pace, cerând teritorii ucrainene și fără NATO la granița sa Poziția Rusiei privind încheierea războiului din Ucraina „rămâne neschimbată”, a declarat miercuri Alexei Fadeev, adjunctul purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe. În cadrul unui briefing de presă la sediul din Moscova, Fadeev a respins speculațiile potrivit cărora Moscova ar fi dispusă la compromisuri teritoriale. Rusia va crește producția de drone fără pilot. Componentele produse în fabricile rusești Rusia intensifică producția de drone fără pilot, în special cele de tip Shahed, încercând să înlocuiască componentele din import ale dronelor, potrivit precizărilor lui Vadym Skibitskyi, șeful adjunct al serviciului de Informații din Apărare al Ucrainei. Rusia a lansat 49 de drone și două rachete balistice asupra Ucrainei, marți noapte Forțele ruse au atacat Ucraina în noaptea de marți spre miercuri cu 49 de drone Shahed și drone de diversiune, lansate din regiunile ruse Koursk, Primorsko-Ahtarsk și Shatalovo, potrivit armatei aeriene ucrainene. De asemenea, au fost trase două rachete balistice Iskander-M/KN-23 din regiunea Koursk, vizând zona Poltava. Dronele de atac au lovit regiunile Donețk, Sumi și Cernihiv, a precizat aceeași sursă, citată de AFP. Apărarea aeriană ucraineană susține că a respins atacul, doborând cele două rachete și 32 de drone Shahed și de diversiune. În total, au fost raportate 17 lovituri de drone asupra a 15 obiective. Peste 121.000 de soldați ruși uciși în Ucraina au fost identificați, conform unei anchete media Agenția media independentă rusă Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a confirmat identitățile a 121.507 de militari ruși uciși în Ucraina, relatează Kyiv Independent. „Acesta este un exercițiu de ascultare pentru președintele (Donald Trump)”, a declarat Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe. Zelenski și Erdogan, discuții despre viitoarele negocieri de pace din Turcia Președintele Volodimir Zelenski a vorbit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit să găzduiască viitoarele discuții de pace în Turcia. Apelul vine cu doar câteva zile înainte de summitul Trump-Putin din 15 august privind încheierea războiului din Ucraina – fără participarea Ucrainei. Rusia este suspectată de piratarea sistemului de dosare al instanțelor federale americane, relatează NYT Hackerii ruși sunt suspectați că au spart un sistem de arhivare a unui tribunal federal american, cu doar câteva zile înainte de o întâlnire dintre Trump și Putin, a relatat New York Times pe 12 august. Putin îşi reafirmă „prietenia” cu Kim Jong Un înaintea discuţiilor cu Donald Trump Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat marţi cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, lăudând sprijinul militar oferit de Phenian în războiul împotriva Ucrainei, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea programată cu Donald Trump în Alaska.
Dan Dungaciu: Trump se duce în Alaska să susțină interesele americane, nu interesele Ucrainei sau europenilor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician a vorbit despre scenariile posibile în urma negocierilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Analistul a explicat de ce propunerile de armistițiu vehiculate în spațiul public nu au legătură cu realitatea. Nu trebuie să ne așteptăm ca Trump să acționeze în favoarea Ucrainei sau Europei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Armistițiul pe linia de contact e respins de ruși Dungaciu a spus că ideea de oprire a războiului pe linia de contact, urmată de negocieri, este deja depășită. Moscova a respins-o de mult timp. „Toate poveștile astea pe care le spun ei n-au nicio legătură cu realitatea și nu cred că cineva le va băga în seamă. Pentru că această idee cu armistițiu pe linia de contact, să oprim războiul și apoi să începem să negociem, asta a fost o idee pe care rușii au respins-o de mult. Și rușii au zis așa: facem o concesie. Oprim războiul, pleacă trupele din Donbas și apoi discutăm. Dacă se va întâmpla asta și pleacă din Donbas trupele, rușii se pun pe aliniamente, acum hai să negociem. Asta spune Trump.”, afirmă sociologul. Dan Dungaciu: „Trump merge la negocieri pentru interesele americane” Analistul a subliniat că liderul american nu se va duce la masa discuțiilor pentru a apăra interesele Kievului sau ale europenilor, ci exclusiv pe cele ale Statelor Unite. „Pentru că rușii, dacă era așa, nici n-ar fi venit în Alaska. Și Trump spune: uite, atâta s-a putut, am negociat cu rusul, trebuie să facem asta, trebuie să facem asta. Ucraina face schimb de teritorii și așa mai departe. Și pe urmă Trump pleacă de la negocieri și ce se întâmplă cu europenii? Nu se va întâmpla nimic, pentru că europenii vor fi martorii prăbușirii militare a Ucrainei. Ei pregătesc eventual acum un soi de atac concertat împotriva lui Trump, care a trădat interesele Ucrainei, interesele lumii libere, interesele Occidentului. Păi de ce să fie trădător? Pentru că toată lumea pleacă de la ipoteza care e absolut stupidă, că Trump se duce acolo la negocieri cu rușii ca să susțină interesele Ucrainei sau interesele europene. Nu. El se duce să susțină interesele americane. Că ăsta e mandatul lui.”, conchide Dungaciu.