Dan Dungaciu: Trump se duce în Alaska să susțină interesele americane, nu interesele Ucrainei sau europenilor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician a vorbit despre scenariile posibile în urma negocierilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Analistul a explicat de ce propunerile de armistițiu vehiculate în spațiul public nu au legătură cu realitatea. Nu trebuie să ne așteptăm ca Trump să acționeze în favoarea Ucrainei sau Europei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Armistițiul pe linia de contact e respins de ruși Dungaciu a spus că ideea de oprire a războiului pe linia de contact, urmată de negocieri, este deja depășită. Moscova a respins-o de mult timp. „Toate poveștile astea pe care le spun ei n-au nicio legătură cu realitatea și nu cred că cineva le va băga în seamă. Pentru că această idee cu armistițiu pe linia de contact, să oprim războiul și apoi să începem să negociem, asta a fost o idee pe care rușii au respins-o de mult. Și rușii au zis așa: facem o concesie. Oprim războiul, pleacă trupele din Donbas și apoi discutăm. Dacă se va întâmpla asta și pleacă din Donbas trupele, rușii se pun pe aliniamente, acum hai să negociem. Asta spune Trump.”, afirmă sociologul. Dan Dungaciu: „Trump merge la negocieri pentru interesele americane” Analistul a subliniat că liderul american nu se va duce la masa discuțiilor pentru a apăra interesele Kievului sau ale europenilor, ci exclusiv pe cele ale Statelor Unite. „Pentru că rușii, dacă era așa, nici n-ar fi venit în Alaska. Și Trump spune: uite, atâta s-a putut, am negociat cu rusul, trebuie să facem asta, trebuie să facem asta. Ucraina face schimb de teritorii și așa mai departe. Și pe urmă Trump pleacă de la negocieri și ce se întâmplă cu europenii? Nu se va întâmpla nimic, pentru că europenii vor fi martorii prăbușirii militare a Ucrainei. Ei pregătesc eventual acum un soi de atac concertat împotriva lui Trump, care a trădat interesele Ucrainei, interesele lumii libere, interesele Occidentului. Păi de ce să fie trădător? Pentru că toată lumea pleacă de la ipoteza care e absolut stupidă, că Trump se duce acolo la negocieri cu rușii ca să susțină interesele Ucrainei sau interesele europene. Nu. El se duce să susțină interesele americane. Că ăsta e mandatul lui.”, conchide Dungaciu.
Viktor Orban: Rusia a câștigat războiul din Ucraina
Orban, care a menținut legături strânse cu Putin chiar și după invazia Rusiei din februarie 2022 în Ucraina, a devenit luni singurul lider al Uniunii Europene care nu a susținut o declarație comună potrivit căreia Ucraina ar trebui să aibă libertatea de a-și decide viitorul. „Vorbim acum de parcă ar fi vorba de o situație de război fără sfârșit, dar nu este așa. Ucrainenii au pierdut războiul. Rusia a câștigat acest război”, a declarat Orban într-un interviu acordat canalului YouTube „Patriot”. „Singura întrebare este când și în ce circumstanțe Occidentul, care susține ucrainenii, va recunoaște că acest lucru s-a întâmplat și care vor fi consecințele”, a adăugat liderul de la Budapesta. Ungaria, care își obține cea mai mare parte a energiei din Rusia, a refuzat să trimită arme Ucrainei, Orban opunându-se ferm aderării Ucrainei la UE, afirmând că aceasta ar avea efecte devastatoare asupra fermierilor maghiari și asupra economiei în general. Orban a afirmat că Europa a ratat ocazia de a negocia cu Putin în timpul administrației fostului președinte american Joe Biden și că acum riscă ca viitorul său să fie decis fără implicarea sa. „Dacă nu ești la masa negocierilor, ești pe meniu”, a spus Orban, adăugând că s-a opus parțial declarației comune a UE privind Ucraina, deoarece aceasta făcea Europa să pară „ridicolă și patetică”. „Când doi lideri se așează la masa negocierilor, americanii și rușii… și tu nu ești invitat acolo, nu te grăbești să dai un telefon, nu alergi de colo-colo, nu strigi din afară”, a spus acesta.
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Zelenski afirmă că Ucraina nu își va retrage trupele din Donbas / Lupte intense în regiunea Donețk
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că nu va ceda Rusiei regiunea estică Donbas și a cerut ca Ucraina să fie inclusă în discuțiile privind teritoriul său, în contextul pregătirilor pentru întâlnirea de vineri dintre liderii Statelor Unite și Rusiei, informează Bloomberg. Vladimir Putin solicită ca Ucraina să renunțe la regiunile Donețk și Lugansk, care împreună formează Donbasul, ca precondiție pentru deblocarea unui armistițiu și începerea negocierilor privind un acord de pace pe termen lung. O astfel de decizie ar presupune ca Zelenski să ordone retragerea trupelor dintr-o suprafață de 9.000 de kilometri pătrați din regiunea Donețk, oferind Moscovei o victorie pe care armata rusă nu a reușit să o obțină militar. „Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face asta. Pentru ruși, Donbasul este un cap de pod pentru o viitoare ofensivă”, a declarat Zelenski, marți, la Kiev. „Orice chestiune teritorială nu poate fi separată de garanțiile de securitate”. „Dacă astăzi părăsim Donbasul, fortificațiile noastre, înălțimile pe care le controlăm, vom deschide clar un cap de pod pentru pregătirea unei ofensive a rușilor. Peste câțiva ani, Putin va avea un drum deschis atât spre regiunile Zaporojie și Nipru, cât și spre Harkov”, a adăugat Zelenski. Ucraina se confruntă cu un atac intens al forțelor ruse în sectoarele Dobropillia și Pokrovsk din regiunea Donețk. Forțele ucrainene iau „măsuri eficiente” pentru a opri înaintarea Rusiei în sectoarele Dobropillia și Pokrovsk, a anunțat marți armata ucraineană, descriind situația drept „complexă și dinamică”. Actualizarea vine după ce grupul independent de monitorizare a frontului DeepState a susținut că trupele ruse au avansat spre autostrada Dobropillia–Kramatorsk, reușind să străpungă apărarea ucraineană. Armata ucraineană a recunoscut că un mic grup de soldați ruși a reușit să ocolească pozițiile ucrainene lângă Dobropillia, dar a respins informațiile privind o breșă majoră. Statul Major a precizat că peste 110.000 de militari ruși sunt concentrați în zona Pokrovsk și încearcă să străpungă apărarea prin trimiterea unor mici unități de infanterie între liniile ucrainene. „Unitățile noastre sunt implicate în lupte defensive intense împotriva unui inamic superior numeric”, se arată în comunicat, adăugând că unele dintre grupurile de infiltrare au fost deja distruse.
Ucraineancă, pusă sub acuzare în Polonia pentru complot cu bombă. Țara care se află în spatele atacurilor de spionaj
Agenția de Securitate Internă din Polonia a precizat luni că o femeie de origine ucraineană a fost pusă sub acuzare. Femeia, care se numește Kristina S, este suspectată de complicitate în cauzarea unui pericol imediat de explozie. Femeia, a cărei vârstă nu a fost făcută publică de anchetatori, riscă până la opt ani de închisoare, dacă va fi găsită vinovată. Potrivit anchetatorilor, în iulie 2024, ea ar fi trimis un colet exploziv prin intermediul unei firme de curierat. Pachetul conținea „explozibili sub formă de nitroglicol, precum și fitile electrice ascunse de uz militar, un dispozitiv de inițiere, un termos metalic cu un insert de încărcătură modelată și aluminiu pulverizat”, au precizat anchetatorii polonezi. Autoritățile au mai precizat că structura „constituia o bombă cu încărcătură profilată”. Coletul a fost descoperit într-un depozit al unei firme de curierat din regiunea Łódź . Autoritățile au luat măsuri de securitate pentru gestionarea situației. „În cazul unei explozii, transportul ar fi putut provoca daune semnificative infrastructurii critice, perforând rezervoare sensibile de combustibil, tavane ale clădirilor sau structuri solide din oțel”, potrivit comunicatului publicat de Parchetul General din Polonia. În presupusul complot ar fi fost implicați patru suspecți, femeia, un alt cetățean ucrainean, dar și doi cetățeni ruși. Doi dintre cei patru suspecți se află în arest preventiv, potrivit procurorilor polonezi. Polonia, ținta unor atacuri de spionaj Potrivit autorităților, Polonia este ținta unor atacuri de spionaj și război hibrid inițiate de Moscova, care s-au întețit odată cu începerea Războiului din Ucraina. Încă din 2022 au fost autoritățile poloneze au reținut 44 de persoane suspectate de spionaj, dar și sabotaj pentru Rusia sau Belarus. Aceștia sunt cetățeni bieloruși, ucraineni sau polonezi. Încă de la începutul Războiului din Ucraina, agențiile de securitate din întreaga Europă au acuzat Rusia de organizarea a zeci de atacuri sau incidente de sabotaj pe întreg continentul, prin intermediul persoanelor cu alte pașapoarte decât cele rusești. Cetățenii care au fost trași la răspundere pentru acte de sabotaj au acte bulgare, moldovenești sau ucrainene.
Războiul din Ucraina, ziua 1266. Niciun semn că Rusia se pregătește să pună capăt războiului, spune Zelenski înaintea summitului Trump-Putin.
Ucraineancă, pusă sub acuzare în Polonia pentru complot cu bombă. Țara care se află în spatele atacurilor de spionaj Procurorii polonezi au pus sub acuzare ceatățeană ucraineană, în urma cercetărilor pentru un presupus complot cu bombă care implica doi suspecți din Rusia. Evenimentele s-au petrecut anul trecut, când Guvernele europene erau în alertă cu privire la actele de sabotaj atribuite Moscovei. Prima reacție a lui Nicusor Dan la întâlnirea lui Trump cu Putin, din Alaska Salut eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace justă și durabilă, transmite președintele Nicușor Dan înaintea întâlnirii dintre Trump și Putin. Radu Carp despre întâlnirea Trump-Putin: Vladimir Putin vrea să câștige doar timp Întâlnirea de vineri dintre Donald Trump și Vladimir Putin nu va duce la progrese concrete privind încheierea Războiului din Ucraina, ci va crea breșe în unitatea Occidentului, spune pentru MEDIAFAX prof. univ. dr. Radu Carp. Forțele ruse lansează un atac brusc în estul Ucrainei Forțele ruse au lansat o ofensivă bruscă în estul Ucrainei, în apropierea orașului minier Dobropillia, într-o mișcare care ar putea avea scopul de a crește presiunea asupra Ucrainei pentru a ceda teritoriu, potrivit Reuters. Șeful diplomației estoniene: „Nu putem repeta greșelile din 1938. Ucraina trebuie să-și decidă singură viitorul” Estonia cere fermitate față de agresori, sprijin deplin pentru Ucraina și ajutor urgent pentru Gaza, avertizând că „greșelile din 1938 nu trebuie repetate”. Orban refuză să semneze o declarație comună a UE de susținere a Ucrainei înainte de summitul Trump-Putin Declarația a venit după ce Donald Trump a dezvăluit că s-a consultat cu Viktor Orban înainte de întâlnirea sa cu Vladimir Putin. Firma ucraineană de apărare Frontline integrează lansatorul de grenade cu platforma robotică estonă. Compania ucraineană de apărare Frontline a încheiat un parteneriat cu producătorul estonian Milrem Robotics pentru a integra sisteme de arme cu vehicule terestre fără pilot, efectuând cu succes teste de lansare a echipamentelor în Ucraina, a anunțat Frontline. Kallas afirmă că UE va pregăti al 19-lea pachet de sancțiuni, în contextul în care Rusia continuă să respingă armistițiul. „În măsura în care Rusia nu a fost de acord cu un armistițiu complet și necondiționat, nici măcar nu ar trebui să discutăm despre concesii”, a declarat Kaja Kallas. Atacurile rusești au ucis 3 persoane și au rănit 29 în Ucraina în ultima zi. Rusia a atacat Ucraina cu 48 de drone și momeli de tip Shahed, precum și cu patru rachete balistice Iskander-M sau nord-coreene KN-23, a raportat Forțele Aeriene. Corpul de elită Azov s-a desfășurat în sectorul Pokrovsk pe fondul avansurilor rusești în regiunea Donețk Corpul 1 Azov a descris situația de-a lungul axei Pokrovsk ca fiind „complexă și dinamică”, trupele rusești încercând să avanseze. „Nu există niciun semn că rușii au primit semnale pentru a se pregăti pentru situația postbelică. Dimpotrivă, își mișcă trupele și forțele în așa fel încât să lanseze noi operațiuni ofensive.” Rafinăria de petrol din Saratov, din Rusia, și-a oprit operațiunile după atacul cu drone din Ucraina, relatează Bloomberg Rafinăria, deținută de Rosneft, a fost avariată într-un atac cu drone pe 10 august. Este a treia rafinărie rusească care suspendă producția în această lună din cauza atacurilor ucrainene, scrie Kiyv Independent. Forțele rusești au perforat apărarea ucraineană din regiunea Donețk, ocolind fortificațiile, afirmă un grup de monitorizare Forțele rusești au avansat spre autostrada Dobropillia-Kramatorsk din regiunea Donețk, ocupând poziții în așezările din apropiere pentru a sprijini operațiuni ofensive ulterioare. Finlanda acuză echipajul petrolierului din Marea Baltică de legături cu Rusia pentru deteriorarea cablurilor submarine Autoritatea Națională de Procuratură din Helsinki i-a pus sub acuzare pe căpitanul și doi dintre primii ofițeri ai navei Eagle S, un petrolier înmatriculat în Insulele Cook, despre care se crede că face parte dintr-o „flotă din umbră” care transportă petrol rusesc, încălcând sancțiunile internaționale. Un acord la întâlnirea Putin-Trump este puțin probabilă: SUA, Rusia și Ucraina au opinii diferite asupra unor chestiuni cheie În timp ce președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, se pregătesc pentru o întâlnire bilaterală pe 15 august în Alaska, obiectivele SUA, Rusiei și Ucrainei par să se contrazică. „La sfârșitul acelei întâlniri, probabil în primele două minute, voi ști exact dacă se poate face sau nu o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor pe 11 august. Experții spun că summitul organizat în grabă cel mai probabil nu va reuși să-i aducă pe Trump, Putin și președintele Volodimir Zelenski la un acord privind un armistițiu complet , darămite un acord de pace. Rusia a exprimat în repetate rânduri revendicări maximaliste, cum ar fi recunoașterea de jure a teritoriilor ucrainene anexate ilegal și retragerea trupelor ucrainene din zonele pe care țara le controlează încă. La întâlnirea cu Trump, Putin urmează să propună Kievului să își retragă trupele din regiunile Donețk și Luhansk, potrivit unei surse din cadrul biroului președintelui Ucrainei, care a vorbit sub condiția anonimatului. Conform propunerii, Rusia și-ar retrage apoi trupele din regiunile Harkov și Sumi.
PROFIT de 1,05 miliarde de dolari pentru subsidiara Raiffeisen din Rusia, în ciuda presiunilor UE şi SUA
Subsidiara rusă a Raiffeisen Bank International (RBI) a raportat un avans anual de 17,8% a profitului în primul semestru din acest an, transmite Reuters. Potrivit standardelor de contabilitate din Rusia, Raiffeisenbank a înregistrat în primele şase luni din acest an un profit de 83,9 miliarde de ruble (1,05 miliarde de dolari), în creştere de la 71,3 miliarde de ruble în urmă cu un an. În condiţiile în care sancţiunile occidentale în urma conflictului din Ucraina au blocat accesul la sistemul global de plăţi SWIFT al majorităţii băncilor ruseşti, RBI, cel mai mare creditor occidental prezent în Rusia, profită de pe urma gestionării transferurilor internaţionale valoroase de başi şi a dobânzilor ridicate la depozite. RBI este sub presiune din partea SUA şi UE pentru a se retrage din Rusia. În trimestrul doi din 2025, RBI a raportat pierderi, după o depreciere de 1,2 miliarde de euro în urma unui litigiu juridic în Rusia. Săptămâna trecută, un tribunal rus a ridicat măsura temporară care interzicea RBI vânzarea subsidiarei sale. RBI a precizat că a fost înlătura doar un obstacol, în timp ce altele afectează procesul de vânzare, cum ar fi obţinerea aprobării din partea autorităţii de reglementare din Rusia. Subsidiara rusă a grupul italian UniCredit a raportat un avans anual de 39% a profitului în primul semestru din 2025. Foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Putin aprobă VÂNZAREA Goldman Sachs. Filiala grupului american se numără printre puținele bănci care au reușit să părăsească piața rusă Trump vs. Putin în Alaska și DILEMA lui Xi Jinping. O criză economică mondială bate la ușă. „China își va apăra cu fermitate interesele”
Războiul din Ucraina, ziua 1265. Liderii europeni vor să discute cu Trump înaintea întâlnirii cu Putin / Trump susține că va încerca să recupereze teritoriile Ucrainei în negocierile cu Rusia
Va participa Zelenski la discuțiile din Alaska? Răspunsul lui Trump În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc luni, Trump a fost întrebat de reporteri dacă Zelenski va participa la negocierile din Alaska programate vineri. „El nu face parte din asta. Aș spune că ar putea merge, dar a participat la multe întâlniri, este acolo de trei ani și jumătate și nu s-a întâmplat nimic”, a răspuns Trump. În plus, liderul de la Casa Albă este încrezător că în „primele două minute” ale întâlnirii sale cu Putin va ști cu siguranță „dacă se poate ajunge la un acord sau nu”. Președintele SUA, Donald Trump, a făcut anunțul luni în timpul unei conferințe de presă. „Rusia a ocupat o mare parte din Ucraina. Au ocupat teritoriul cel mai important. Vom încerca să recuperăm o parte din acest teritoriu pentru Ucraina”, a declarat Trump, potrivit BBC. Președintele SUA a afirmat că discuțiile din Alaska vor fi o „întâlnire de tatonare” și că vor avea loc „unele schimburi, modificări teritoriale”. Ministrul Apărării din Polonia crede că Zelenski ar trebui invitat în Alaska. Discuții, alături de consilierii lui Trump Władysław Kosiniak-Kamysz, vicepremier, dar și ministru al Apărării din Polonia, consideră că Zelenski ar trebui să fie prezent la summitul Putin – Trump din Alaska. Oficialul polonez a purtat discuții pe acest subiect alături de consilierii lui Donald Trump. Vladimir Putin a luat legătura cu mai mulți lideri ai lumii, pentru a-i anunța că se va întâlni cu Trump Președintele rus Vladimir Putin a vorbit la telefon cu mai mulți președinți și premieri. Oficialul rus le-a povestit că va lua parte la summitul cu Trump în Alaska. Germania convoacă o reuniune a liderilor europeni privind Ucraina Germania organizează miercuri o întâlnire virtuală cu liderii europeni pentru a analiza modalitățile de a exercita presiuni asupra Rusiei în vederea încheierii războiului din Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și oficiali ai UE și NATO urmează să participe la reuniune. Zelenski a discutat cu Modi despre achizițiile de petrol rusesc făcute de India Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu premierul indian Narendra Modi despre sancțiunile care vizează Rusia, inclusiv despre achizițiile de petrol rusesc făcute de India. UE acordă 1,5 miliarde de euro proveniți din înghețarea activelor rusești, pentru a acoperi împrumurile Ucrainei Uniunea Europeană a primit o a treia tranșă din veniturile neprevăzute generate de înghețarea activelor Băncii Centrale a Rusiei. Un procent de 95% din această sumă va fi alocată de UE rabursării împrumuturilor Ucrainei. Zelenski lansează un apel către aliații internaționali: Concesiile nu vor convinge Rusia să oprească războiul din Ucraina Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat luni un apel către comunitatea internațională să nu cedeze în fața cererilor lui Vladimir Putin, cu doar câteva zile înaintea summitului între liderul de la Kremlin și președintele american Donald Trump, ce va avea loc vineri în Alaska. Europa spune că summitul SUA-Rusia din această săptămână nu poate decide schimburi teritoriale Ucraina și susținătorii săi din Europa insistă că Statele Unite și Rusia nu pot decide asupra unor schimburi teritoriale la summitul din această săptămână, însă europenii recunosc că Moscova nu va renunța la controlul asupra teritoriilor ucrainene pe care le deține. Ucraina și Estonia discută despre furnizarea de arme și producția comună Ministrul ucrainean al Apărării a purtat discuții cu omologul său estonian pentru a discuta despre furnizarea de arme, producția comună și aprofundarea cooperării în domeniul apărării. Analist: Întâlnirea Trump–Putin din Alaska este deja o victorie pentru Moscova Discuțiile dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Donald Trump sunt încă la câteva zile distanță, dar viitoarea întâlnire a celor doi lideri pentru a negocia sfârșitul războiului din Ucraina este deja considerată o victorie pentru Kremlin, economia rusă și piețele financiare globale. Întâlnirea Trump-Putin în Alaska, văzută cu scepticism în contextul războiului din Ucraina Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea vineri o întâlnire în Alaska, un stat vândut de țarul Alexandru al II-lea Statelor Unite în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, scrie The Guardian. Summitul reflectă mai degrabă o serie de interese complexe decât o simplă reuniune diplomatică. Donald Tusk: Kievul trebuie să fie implicat în negocierile de pace din Ucraina Kievul trebuie să fie implicat în orice discuții privind încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, potrivit Reuters. Prețul aurului scade cu 1%, cu ochii pe întâlnirea dintre Trump și Putin Prețul aurului a scăzut cu peste 1% luni, deoarece întâlnirea care se apropie dintre Donald Trump și Vladimir Putin a stimulat încrederea investitorilor. Dronele ucrainene au lovit o rafinărie de petrol la 2.000 km de graniță Un atac cu dronă asupra unei fabrici aerospațiale din regiunea rusă Nijni Novgorod a provocat moartea unei persoane și rănirea altor două în noaptea de 11 august, scrie The Kyiv Independent. Loviturile rusești asupra instalațiilor energetice azere din Ucraina ar putea să împingă Baku să înarmeze Kievul Guvernul de la Baku ar putea lua în considerare ridicarea interdicției privind furnizarea de arme Ucrainei din propriul arsenal, dacă Rusia va continua să vizeze interesele azere din Ucraina, a relatat a scris duminică publicația azeră Caliber.Az, citând surse anonime. Această posibilă schimbare de poziție vine după o serie de lovituri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene legate de Azerbaidjan. În cel mai recent atac, în noaptea de 8 august, forțele ruse au lansat cinci drone Shahed asupra unui depozit de petrol SOCAR din regiunea Odesa, provocând un incendiu și avariind o conductă de motorină. Patru angajați SOCAR au fost grav răniți, potrivit relatărilor din presă. Caliber.Az a afirmat că forțele ruse au lovit „sistematic” facilități energetice azere din Ucraina în ultimele săptămâni, avertizând că astfel de acțiuni ar putea determina Baku să își inverseze politica privind exporturile de arme către Kiev. Până acum, Azerbaidjanul s-a abținut să furnizeze arme Ucrainei pe durata războiului la scară largă. Posibila schimbare de politică ar fi fost discutată în cadrul unei convorbiri telefonice din 10 august între președintele Volodimir Zelenski și președintele azer Ilham Aliev. Cei doi lideri au condamnat loviturile și au discutat despre cooperarea
Oana Ţoiu: România susţine o soluţie bazată pe respectarea deplină a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei
Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat în cadrul videoconferinţei informale a miniştrilor Afacerilor Externe că România susţine o soluţie care să mențină „respectarea deplină a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu Ucraina implicată pe deplin în negocieri – nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Potrivit acesteia, „orice înţelegere ar trebui să fie însoţită de garanţii solide de securitate pentru a preveni o nouă agresiune. Aceste garanţii ar trebui să fie complementare măsurilor de descurajare şi apărare pentru Flancul Estic şi să includă prevederi specifice pentru Marea Neagră”. Oana Ţoiu a mai declarat că, în urma vizitei la Kiev, a observat determinarea autorităţilor şi a populaţiei din Ucraina în direcţia păcii. „Vizita mea recentă la Kiev a confirmat încă o dată că Ucraina, conducătorii săi şi poporul său sunt dedicaţi păcii. România împărtăşeşte acest scop, atât ca vecin, cât şi ca membru al UE, iar eu am reiterat acest lucru azi la reuniunea FAC”, a scris ministra pe platforma X. De asemenea, ea a mai spus că iniţiativa Statelor Unite şi a preşedintelui Donald Trump pentru obţinerea unei păci juste şi durabile în Ucraina se bazează pe influenţa semnificativă a Statelor Unite. „Am subliniat că România susţine o soluţie bazată pe respectarea deplină a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu Ucraina implicată pe deplin în negocieri – nimic despre Ucraina fără Ucraina. Pentru ca pacea să fie reală, trebuie să fie de lungă durată, iar acest lucru se poate întâmpla doar prin participarea şi voinţa cetăţenilor. Orice înţelegere ar trebui să fie însoţită de garanţii solide de securitate pentru a preveni o nouă agresiune. Aceste garanţii ar trebui să fie complementare măsurilor de descurajare şi apărare pentru Flancul Estic şi să includă prevederi specifice pentru Marea Neagră”, a precizat Oana Țoiu.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1265. Statele nordice și cele trei țări baltice nu sunt de acord cu negocierile Trump – Putin. Ce soluție propun
Războiul din Ucraina a intrat luni, 11 august 2025, în a 1.265-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Liderii statelor nordice și ai celor trei țări baltice au emis o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Ucraina. Războiul s-ar putea încheia doar prin menținerea unei presiuni puternice asupra Federației Ruse, se mai arată în declarația comună. Sprijin total promis Ucrainei Între timp, în SUA au loc pregătiri intense pentru întâlnirea care va avea loc vineri, 15 august, în Alaska, între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump. Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei și Suediei mai menționează în declarația comună că „reafirmă principiul conform căruia frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, după ce Trump a sugerat ideea unor cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia pentru rezolvarea conflictului. Țările nordice și cele baltice, care de când a început războiul ruso-ucrainean au fost printre cele mai active în criticarea Rusiei și în susținerea militară, financiară și politică a Ucrainei, confirmă în aceeași declarație că vor continua să susțină și să impună măsuri restrictive împotriva Moscovei. Reacționând față de ideea unor cedări teritoriale, Volodimir Zelenski a promis că „ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților” și a cerut să nu fie ocolit în negocierile ruso-americane. La scurt timp după afirmațiile sale, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Finlandei, plus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a încerca să pună capăt războiului, dar au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau cel puțin reducerea ostilităților. De asemenea, s-a insistat pe includerea obligatorie a Ucrainei în discuții, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanții de securitate pentru Ucraina. „Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin” „Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin. Discuții fructuoase pot avea loc doar în contextul unui armistițiu sau al unei reduceri a ostilităților. Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, se arată în comunicatul liderilor europeni. Conform presei americane, Rusia ar fi propus să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și să-și retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk, din est. Se subînțelege din această propunere și menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea. RECOMANDAREA AUTORULUI: