Keir Starmer îl va presa pe Donald Trump privind încetarea războiului din Gaza în cadrul întâlnirii din Scoția
Întâlnirea vine în contextul în care Trump a afirmat recent că „Hamas nu își dorește pace”, iar premierul britanic insistă asupra necesității unui armistițiu urgent, scrie The Telegraph. Discuții despre războiul din Gaza și sprijin pentru Ucraina În cadrul întrevederii, Starmer va solicita sprijinul lui Trump pentru intensificarea eforturilor diplomatice care să ducă la o încetare a focului în Gaza. Totodată, premierul britanic va reafirma susținerea pentru eliberarea celor 50 de ostatici israelieni deținuți de Hamas și va sublinia importanța accesului umanitar, cerând Israelului să permită intrarea ajutoarelor pe cale terestră pentru a combate foametea din teritoriu. Pe lângă conflictul din Gaza, cei doi lideri vor aborda și situația din Ucraina, având în vedere că Donald Trump și-a schimbat recent tonul față de președintele rus Vladimir Putin. Sprijinul occidental pentru Kiev rămâne un punct sensibil al discuțiilor. Discuții despre acordul comercial Marea Britanie-SUA și migrație Întrevederea din Scoția va include și un capitol economic, în contextul acordului comercial încheiat în mai între Marea Britanie și SUA. Trump a lăudat succesul lui Starmer în finalizarea acestui acord, precizând că nu va fi renegociat, ci doar sărbătorit. De asemenea, Trump a criticat Marea Britanie pentru politica sa privind migrația, cerând „să își pună ordine în propria casă”. Recunoașterea Palestinei – un subiect controversat Un alt punct sensibil este recunoașterea Palestinei. Deși Starmer a promis în programul său electoral că va recunoaște statul palestinian, acesta a subliniat că momentul trebuie ales cu atenție. Poziția sa este contestată atât de membrii cabinetului său, cât și de ambasadorul Israelului în Marea Britanie, Tzipi Hotovely, care consideră că o astfel de decizie ar „recompensa terorismul”. Întâlnirea din Scoția are loc pe fondul unei relații surprinzător de cordiale între cei doi lideri, în ciuda diferențelor politice. Trump l-a descris pe Starmer drept „un om bun” și a apreciat modul în care acesta a gestionat negocierile comerciale.
Cum s-ar putea încheia războiul din Ucraina? Fostul comandant al armatei SUA în Europa prezintă scenariile / Varianta sumbră care implică Republica Moldova sau o țară NATO
În cadrul unui interviu acordat publicației Ukrinform, Hodges a fost întrebat care sunt scenariile probabile pentru sfârșitul războiului din Ucraina. Potrivit acestuia, există „trei sau patru scenarii, sau variante ale acestora”. Cel mai sumbru scenariu, care vizează ulterior Republica Moldova Primul scenariu prezentat de Hodges, care este și cel mai negru dintre toate, „este prăbușirea completă a Ucrainei din orice motiv, inclusiv din cauza lipsei voinței politice”. Deși consideră că acest scenariu este puțin probabil să se întâmple, el a subliniat că Rusia, într-un astfel de caz, „nu numai că va absorbi mii de soldați ucraineni care vor fi obligați să se alăture armatei ruse, dar va începe în curând să se pregătească pentru o invazie a Moldovei sau chiar a unei țări NATO, cum ar fi Letonia”. Cel mai bun scenariu privind încheierea războiului Scenariul pozitiv prezentat de Hodges este acela în care Occidentul se va mobiliza în interesul stabilității globale, „nu din milă pentru Ucraina, ci pentru că este în interesul nostru, pentru că va ajuta economia noastră, va restabili aprovizionarea cu alimente și energie, ceea ce afectează prețurile în țările occidentale” . În acest scenariu, generalul-locotenent în rezervă spune că „Ucraina va fi într-o poziție suficient de puternică, iar Rusia va exista în interiorul granițelor sale”. Scenariul în care situația actuală de pe front nu va suferi mari modificări în viitor Un alt scenariu menționat de Ben Hodges în cadrul interviului este unul între celelalte două prezentate, în care situația actuală va fi similară cu cea de peste un an, excepție făcând „cazul în care vor apărea unele schimbări externe cu adevărat semnificative”. „Este greu de imaginat că situația din exterior se va schimba cu adevărat, dar sper că acest lucru se poate întâmpla. De exemplu, economia rusă este în declin complet, ceva se va întâmpla cu Putin…”, spune Hodges. El subliniază faptul că „nu poți face planuri în speranța că se va întâmpla ceva de genul acesta”. „Ucraina poate accepta abordarea Israelului” În cadrul interviului, generalul-locotenent în rezervă a vorbit și despre varianta în care „Ucraina poate accepta abordarea Israelului”. Concret, „până când va deveni membră a NATO, trebuie să se facă complet inacceptabilă pentru Rusia, aflându-se într-o stare constantă de război. Asta nu înseamnă că ostilitățile vor avea loc în fiecare zi, dar ucrainenii vor rămâne vigilenți și vor lupta împotriva dronelor și rachetelor rusești, așa cum israelienii luptă împotriva Hezbollah. Și că vor continua să-și dezvolte industria de apărare, așa cum fac israelienii”, a conchis Hodges.
Războiul din Ucraina, ziua 1.249. UE ia în considerare propuneri pentru a accelera eliminarea treptată a gazului rusesc /
Rusia atacă orașele ucrainene cu rachete balistice în timpul nopții Rusia a lansat rachete balistice împotriva Ucrainei în noaptea de 26 iulie, țintind regiunile Harkov și Dnipropetrovsk cu cele mai puternice atacuri. Orașul Harkov, situat în nord-estul țării, a fost bombardat pe tot parcursul nopții, în timp ce drone, rachete și bombe aeriene ghidate rusești au lovit orașul și regiunea înconjurătoare. Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a raportat că patru bombe aeriene rusești KAB au lovit districtul Kyivskyi al orașului. Ulterior, același cartier a fost lovit de două ori de rachete balistice. Un atac cu drone în districtul Kyvskyi a rănit și un bărbat de 57 de ani, a raportat Syniehubov. Parlamentul European ia în considerare propuneri de accelerare cu un an a eliminării treptate a gazelor rusești, mutând data de începere la ianuarie 2027, a raportat Reuters pe 25 iulie, citând documente consultate de agenția de presă. Propunerile vin în contextul în care legislatorii UE se pregătesc să negocieze detaliile interdicției privind gazul, anunțată de Comisia Europeană în mai 2025. Interdicția cu caracter juridic obligatoriu se aplică importurilor de gaz rusesc transportat prin conducte și de gaz natural lichefiat (GNL) și urma să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2027.
Nicușor Dan, despre donarea unui alt Patriot către Kiev: România va sprijini Ucraina, dar nu s-a pus în discuție un alt sistem
Nicușor Dan a fost întrebat, vineri, în Austria, dacă se mai aduce în discuție donarea unui alt sistem Patriot, președintele a spus că „pentru moment” nu. „Legat de sprijinul României pentru Ucraina, el va continua, inclusiv în zonă militară, dar nu s-a pus pentru moment în discuție un sistem Patriot”, a spus președintele Nicușor Dan. În ceea ce privește rolul României și al Dunării, în special, în reconstrucția Ucrainei, Nicușor Dan a spus: „Dunărea este o oportunitate de transport ieftin în regiune, care nu a fost utilizată la capacitatea pe care o are, și acesta este un efort pe care trebuie să-l facem. Și dacă ne uităm concret la reconstrucția Ucrainei, acolo va fi nevoie de un transport care este foarte costisitor prin alte mijloace, transport de materiale de construcții, și Dunărea este o oportunitate, combinată cu Portul Constanța și cu conexiunile logistice pe care România și le-a dezvoltat, fie pe cale umanitară, fie pe infrastructură de echipamente militare în acești ani”, a conchis Nicușor Dan.
Războiul din Ucraina, ziua 1.248. Olanda și OSCE solicită anchetarea torturilor aplicate de Rusia prizonierilor de război ucraineni / Discuțiile cu privire la o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin au început, anunță Zelenski
Zelenski: Ar fi trebuit să existe un dialog înainte de adoptarea legii controversate Președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că înainte de adoptarea legii care reduce independența agențiilor anti-corupție din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc un dialog cu societatea. Legea, semnată pe 22 iulie, a stârnit proteste și critici internaționale, fiind acuzată că slăbește protecțiile împotriva influenței politice. Zelenski a declarat cât de mare este importanța ascultării opiniei publice și a anunțat un proiect de lege nou, menit să restabilească principiile independenței agențiilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în declarații publicate vineri, că negociatorii ucraineni și ruși au început să discute despre o posibilă întâlnire între liderii celor două țări, un pas spre încetarea invaziei ruse în Ucraina. „Trebuie să punem capăt acestui război, care probabil începe cu o întâlnire a liderilor”, a declarat Zelenski în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii, adăugând că negociatorii ruși au „început să discute” cu partea ucraineană. Zelenski va cere Europei să finanțeze salariile militarilor din Ucraina Zelenski va solicita sprijin european pentru a majora salariile militarilor și a opri declinul recrutării în plin război cu Rusia, argumentând că „Militarii noștri pot fi arma care protejează pe toată lumea”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi, la Kiev, că intenționează să ceară sprijin financiar din partea aliaților europeni pentru a majora salariile militarilor, în încercarea de a stopa criza de recruți care afectează armata ucraineană în al patrulea an de război cu Rusia. Ucraina cere 10 sisteme Patriot, dar a primit doar 3, spune Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 24 iulie că țara sa a obținut până acum trei sisteme de apărare aeriană Patriot, dar a solicitat un total de zece. Aceste sisteme construite în SUA sunt esențiale pentru interceptarea rachetelor balistice folosite frecvent de Rusia în atacurile aeriene. Zelenski a menționat că a primit confirmări pentru două sisteme din Germania și unul din Norvegia, lucrând în prezent pentru a obține un altul din Olanda, în timp ce negociază și un permis pentru producția locală a rachetelor interceptoare. Atac cu drone ucrainene asupra unei fabrici chimice ruse din Stavropol Krai În noaptea de 25 iulie, mai multe drone ucrainene au atacat o fabrică chimică importantă din Stavropol Krai, în sudul Rusiei, aflată la aproximativ 250 km de granița cu Ucraina. Fabrica Nevinnomyssky Azot, parte a grupului EuroChem și producător major de îngrășăminte și substanțe chimice folosite în explozivi, fusese deja lovită în luna iunie și și-a suspendat temporar activitatea. Autoritățile locale au anunțat că situația este sub control, fără victime, iar apărarea antiaeriană rusă susține că a doborât peste o sută de drone ucrainene în această noapte. Peste un milion de soldați ruși pierduți în Ucraina, potrivit Statului Major ucrainean De la începutul invaziei pe scară largă, pe 24 februarie 2022, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.047.250 de militari în Ucraina, conform Statului Major al Armatei Ucrainene. Doar în ultima zi, s-au înregistrat 980 de pierderi. Pe lângă pierderile umane, Rusia ar fi pierdut peste 11.000 de tancuri, 47.000 de drone, aproape 31.000 de sisteme de artilerie și un submarin. Zeci de mii de civili prinși în zonele de luptă din Donbas, inclusiv peste 100 de copii Aproximativ 23.000 de civili, dintre care 113 copii, se află încă în zonele cu lupte active din estul regiunii Donețk, potrivit autorităților ucrainene. Cea mai mare parte a copiilor se află în comunitatea Lyman, iar restul în Toretsk. Sunt în total 18 localități din regiune considerate zone de conflict activ. Surse: Rusia intenționează să interzică exportul de benzină pentru a stabiliza piața internă Rusia se pregătește să pună în aplicare o interdicție mai strictă privind exportul de benzină în zilele următoare, au declarat pentru Reuters, pe 24 iulie, trei surse din industrie familiarizate cu aceste planuri. Se preconizează că această măsură va viza producătorii de combustibil, întrucât guvernul încearcă să combată creșterea prețurilor interne. În prezent, restricțiile la export se aplică doar unui segment redus din vânzările de benzină ale revânzătorilor, marile companii petroliere având în continuare dreptul de a vinde combustibil în străinătate. Modificările iminente ar extinde semnificativ aceste restricții. SUA aprobă vânzări militare în valoare de 330 de milioane de dolari către Ucraina pentru artilerie și sprijin în domeniul apărării aeriene Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat două potențiale vânzări militare către Ucraina în valoare estimată de 330 de milioane de dolari, a anunțat agenția pe 24 iulie. Primul pachet, în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari, include echipamente și servicii pentru a ajuta Ucraina să repare și să întrețină obuzierele autopropulsate M109. Acordul prevede piese de schimb, unelte, instruire și alte forme de sprijin, permițând Ucrainei să efectueze reparații în mod independent și să mențină operaționale mai multe dintre sistemele sale de artilerie. Olanda și OSCE solicită anchetarea torturilor aplicate de Rusia prizonierilor de război ucraineni Olanda și alte 40 de state membre ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au solicitat în mod oficial o anchetă independentă privind tortura și maltratarea prizonierilor de război ucraineni de către forțele ruse, a anunțat ministrul olandez de externe Caspar Veldkamp pe 24 iulie. „Olanda și alte 40 de țări membre ale OSCE solicită o anchetă independentă privind tortura și maltratarea prizonierilor de război ucraineni de către Rusia”, a scris Veldkamp pe X. Kremlinul înlocuiește muncitorii ruși trimiși pe front cu un milion de indieni Moscova nu mai poate ascunde realitatea: războiul împotriva Ucrainei a epuizat forța de muncă internă, iar autoritățile ruse pregătesc aducerea unui milion de muncitori din India pentru a susține funcționarea serviciilor esențiale. Sub acoperirea unui așa-zis „parteneriat comercial”, se conturează o criză profundă. Rusia se confruntă cu un deficit acut de personal, relatează euromaidanpress.com
Războiul din Ucraina, ziua 1.247. China trimite în secret motoare către Rusia pentru a susţine producţia de drone militare / SUA aprobă un pachet de sprijin în valoare de 172 de milioane de dolari pentru sistemul de apărare aeriană al Ucrainei
Trump anunță un acord de armament SUA-UE cu accent pe ajutorul pentru Ucraina Președintele american Donald Trump a anunțat un nou acord de armament între Statele Unite și Uniunea Europeană, potrivit The Kyiv Independent. Conform înțelegerii, SUA vor furniza arme Uniunii Europene, care va gestiona distribuția acestora între statele membre. O parte semnificativă a ajutorului militar este destinată Ucrainei, ca parte a sprijinului continuu în contextul conflictului cu Rusia. Atacurile rusești ucid 4 persoane și rănesc 28 într-o singură zi; Situri UNESCO din Odesa, avariate Atacurile rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina au ucis patru persoane și au rănit alte 28, potrivit autorităților locale. Cele mai multe victime civile au fost raportate în regiunea Harkov, unde trei persoane au murit și cinci au fost rănite. Între timp, bombardamentele asupra Odesei au provocat pagube semnificative unor obiective protejate de UNESCO, stârnind îngrijorări internaționale legate de impactul cultural al războiului. Armata Ucrainei: Peste 1 milion de pierderi în rândul trupelor ruse de la începutul invaziei De la începutul invaziei din Ucraina, Rusia a pierdut aproximativ 1.046.270 de soldați, potrivit actualizării din 24 iulie a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Din acest total, 1.050 de pierderi au fost înregistrate doar în ultimele 24 de ore, scrie The Kyiv Independent. Pe lângă pierderile de personal, Rusia ar mai fi pierdut 11.046 de tancuri, 23.047 de vehicule de luptă blindate, 56.137 de vehicule și cisterne de combustibil, 30.746 de sisteme de artilerie, 1.446 de lansatoare multiple de rachete, 1.199 de sisteme de apărare aeriană, 421 de avioane, 340 de elicoptere, 47.638 de drone, 28 de nave și bărci, precum și un submarin. O anchetă dezvăluie că Rusia folosește copii pentru a proiecta și testa dronele sale militare Autoritățile ruse au implicat în mod sistematic copii în proiectarea și testarea dronelor pentru războiul din Ucraina, prin intermediul unor concursuri naționale care încep cu jocuri video aparent inocente și se termină cu recrutarea celor mai talentați elevi de către companii din domeniul apărării, potrivit unei investigații. Dezvăluirile, care fac parte dintr-o anchetă realizată de agenția de știri rusă exilată Insider, sunt cele mai recente care arată cât de mult liderii ruși implică tineretul țării în efortul de război din Ucraina, educația „patriotică” și militarizată ducând adesea la participarea directă a acestora. 1 mort și 1 rănit în urma atacului cu drone ucrainene asupra regiunii Krasnodar din Rusia, care a lovit Sochi și un depozit de petrol O persoană a fost ucisă și una rănită în urma unui atac cu drone ucrainene asupra unui depozit de petrol din regiunea Krasnodar Krai din Rusia, pe 24 iulie, explozia și dronele fiind observate în orașul Sochi. „A fost lovit depozitul de petrol de pe strada Tavricheskaya. Vă rugăm să nu circulați cu mașina și să nu mergeți pe jos în acea zonă. Voi raporta incidentele importante”, a declarat Dmitri Plishkin, șeful teritoriului federal Sirius din regiunea Krasnodar, într-o postare pe Telegram. Atacurile în teritoriul federal au început la aproximativ ora 1 dimineața, ora locală, și s-au încheiat la ora 3 dimineața. Departamentul de Stat al SUA a aprobat o potențială vânzare militară externă către Ucraina pentru întreținerea sistemului său de rachete HAWK Faza III, inclusiv echipamente și servicii conexe, la un cost estimat de 172 milioane dolari. Agenția pentru Cooperare în Domeniul Securității Apărării a notificat oficial Congresul cu privire la certificarea necesară. Pentru sistemul său de rachete HAWK – o rachetă ghidată sol-aer cu rază medie de acțiune, care asigură apărarea aeriană împotriva aeronavelor de joasă și medie altitudine – Ucraina a solicitat o gamă largă de echipamente și servicii legate de întreținere. Pachetul include camioane de marfă de cinci tone, piese de schimb și recondiționarea și revizia unităților de apărare aeriană. De asemenea, acesta furnizează truse de scule, echipamente de testare și articole de sprijin suplimentare, împreună cu documentație tehnică, instruire și asistență tehnică și de teren din partea reprezentanților guvernului SUA și ai contractorilor. China trimite în secret motoare către Rusia pentru a susţine producţia de drone militare Motoare produse în China sunt expediate către Rusia sub acoperirea „unităţilor industriale de răcire”, fiind folosite de compania de stat IEMZ Kupol pentru a produce drone de atac Garpiya-A1, utilizate în războiul din Ucraina, arată o investigaţie Reuters. China trimite în secret motoare către Rusia pentru a susţine producţia de drone militare, disimulând transporturile ca „unităţi industriale de răcire”, potrivit unor oficiali europeni în domeniul securităţii şi unor documente obţinute de Reuters. Aceste componente permit companiei ruseşti IEMZ Kupol să intensifice fabricarea dronelor Garpiya-A1, în ciuda sancţiunilor impuse de SUA şi UE în 2024. Conform unui document intern al Kupol, firma are un contract cu Ministerul rus al Apărării pentru a produce peste 6.000 de drone Garpiya în 2025, de trei ori mai multe decât anul precedent.
Războiul din Ucraina, ziua 1.246. Drone ucrainene ar fi lovit un nod feroviar strategic în sud-vestul Rusiei / Armata ucraineană a publicat imagini cu trupele ruse ucigând civili în regiunea Donețk
Drone ucrainene ar fi vizat un important centru logistic și de transport din Novocherkassk, un oraș din sud-vestul Rusiei. Potrivit lui Andrii Kovalenko, oficial în Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, acest obiectiv funcționează ca un nod feroviar cheie care susține operațiunile militare rusești și complexul său de apărare industrială. Rusia a pierdut peste 1 milion de soldați de la începutul invaziei De la lansarea invaziei din 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.045.220 de soldați în Ucraina, potrivit unui raport publicat pe 23 iulie de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Această cifră include 970 de pierderi înregistrate doar în ultimele 24 de ore. Pe lângă pierderile umane, raportul detaliază și pierderi semnificative de echipamente: peste 11.000 de tancuri, 23.000 de vehicule blindate, 56.000 de unități de transport și aprovizionare cu combustibil, peste 30.000 de sisteme de artilerie și aproape 48.000 de drone. De asemenea, Rusia ar fi pierdut 421 de avioane, 340 de elicoptere, 28 de nave și chiar un submarin în cadrul conflictului. Rusia propune recrutarea militară pe tot parcursul anului într-un nou proiect de lege Pe 22 iulie, Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, a introdus un proiect de lege care vizează transformarea actualului sistem de mobilizare sezonieră într-un sistem continuu de recrutare militară pe tot parcursul anului, scrie The Kyiv Independent. Dacă va fi adoptată, legislația ar marca o schimbare semnificativă în politica de conscripție a Rusiei, extinzând campaniile de recrutare dincolo de ciclurile tradiționale de primăvară și toamnă. Armata ucraineană publică imagini cu trupele ruse ucigând civili în regiunea Donețk Brigada mecanizată separată nr. 63 a Ucrainei a publicat pe 22 iulie o înregistrare video care arăta trupele ruse împușcând un civil care mergea cu bicicleta în satul Torske, situat pe linia frontului, în regiunea Donețk. Soldații din Brigada nr. 63 au înregistrat împușcăturile și represaliile ulterioare împotriva celor trei soldați ruși implicați în crimă. „Rușii au împușcat un civil în Torske, în mod deliberat și cu intenția de a-l ucide”, a scris brigada într-o postare pe Telegram care însoțea videoclipul. Imaginile arată o persoană care merge cu bicicleta pe un drum din sat înainte de a fi ambuscadată de personalul militar ascuns în copacii din apropiere. După ce biciclistul cade, trei soldați ies pe drum. Unul dintre ei îl împușcă pe biciclist de la distanță mică. Primul Mirage pierdut în Ucraina: Defecțiune tehnică în misiune, pilotul s-a catapultat în siguranță Un avion de vânătoare Mirage 2000, livrat Ucrainei de Franţa, s-a prăbuşit marţi în urma unei defecţiuni tehnice în timpul unei misiuni, notează Reuters. Potrivit unui comunicat publicat pe Telegram de forţele armate ucrainene, avionul de tip Mirage 2000 a suferit „o defecţiune a echipamentului”, pe care pilotul a raportat-o imediat controlorului de zbor. „Pilotul a acţionat competent, aşa cum este de aşteptat în situaţiile de criză, şi s-a catapultat cu succes. O echipă de salvare l-a găsit pe pilot într-o stare stabilă. Nu au existat victime la sol”, se arată în comunicatul emis de armată.
Proteste în Ucraina după ce a fost promulgată o lege ce limitează independenţa justiţiei
Deşi în Ucraina este în vigoare legea marţială şi există restricţii de circulaţie pe timpul nopţii, mii de ucraineni au început să protesteze în Kyiv, Lviv, Dnipro şi Odesa. Protestatarii au cerut respingerea legii şi au acuzat guvernul că slăbeşte lupta împotriva corupţiei. Legea, propusă iniţial de membri ai partidului Servitorul Poporului, a fost modificată în ultimul moment astfel încât să aducă sub controlul Parchetului General, Biroul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Specială Anticorupţie. Protestatarii, majoritat studenţi, activişti sau veterani de război şi-au arătat indignarea faţă de noua lege promulgată de preşedinte. „Războiul ne-a adus atâtea tragedii, dar a fost şi un semnal că ţara noastră luptă pentru mai bine. Nu putem regresa”, a declarat o studentă la biologie, iar un student la drept a declarat „orice limitare impusă instituţiilor anticorupţie este inacceptabilă şi dăunătoare independenţei lor”. Un veteran de război care şi-a pierdut ambele picioare a declarat „Aceasta este o lege răuvoitoare care nu ar trebui adoptată în timp de război. Astfel de decizii ne demotivează. E greu să lupţi pentru oamenii care adoptă astfel de legi”. Promulgarea legii a atras critici şi din partea unor parteneri internaţionali. Comisia Europeană a transmis că este „profund îngrijorată” de votul din parlament, iar Meaghan Mobbs, fiica lui Keith Kellogg, emisar american pentru Ucraina, a calificat decizia ca fiind „de neînţeles şi un cadou pentru criticii sprijinului militar”.
Motivul bizar pentru care jucătoarea din Ucraina a decis să abandoneze turneul de la Praga
Dayana Yastremska a fost nevoită să se retragă de la Livesport Prague Open dintr-un motiv bizar, cum rar se întâmplă în tenis. Concret, sportiva din Ucraina a avut de respectat o programare pentru viză în Statele Unite ale Americii. De ce a decis Dayana Yastremska să abandoneze turneul de la Praga. Era a doua favorită a competiției Săptămâna trecută, jucătoarea ucraineană a evoluat pe zgura de la Hamburg, unde a ajuns până în semifinale, fiind învinsă sâmbătă de franțuzoaica Lois Boisson, devenită cunoscută după prestația de la Roland Garros din acest an. În această săptămână, Yastremska trebuia să joace primul ei turneu pe hard din această vară, la Praga. Totuși, locul 33 mondial s-a retras din competiție, iar motivul a stârnit nedumerire în rândul fanilor și al presei. Ca lucrurile să fie și mai frustrante, Yastremska ar fi fost a doua favorită a turneului, având în vedere clasamentul ei actual. Așadar, foarte mulți spectatori și-au cumpărat bilet la turneu tocmai pentru a o vedea live pe jucătoarea din Ucraina. Principala favorită este cehoaica Linda Noskova, locul 23 WTA. Din păcate pentru sportiva de 25 de ani, aceasta nu a reușit să participe pentru a doua oară în capitala Cehiei. În urmă cu doi ani, Yastremska trecuse de calificările de la Praga, dar pierduse în primul tur al tabloului principal în fața compatrioatei Kateryna Baindl. Dacă totul decurge bine în privința vizei, Yastremska ar urma să revină pe teren săptămâna viitoare la Montreal, urmând să participe apoi la turneele din Cincinnati și la US Open. Dayana Yastremska joacă în fiecare turneu cu gândul la Ucraina Ucraina a fost invadată de Federația Rusă pe data de 24 februarie 2022, iar mai mulți sportivi ucraineni au fost nevoiți să plece din țară de frica războiului și pentru a-și putea continua cariera. Dayana Yastremska nu a făcut excepție, iar jucătoarea de tenis a părăsit Ucraina, dar nu a uitat-o în niciun moment și la fiecare victorie a purtat drapelul Ucrainei. „Este un film sau este realitate? În urmă cu câteva zile, eram toată familia la cină și mă gândeam doar la antrenamentul de a doua zi. Apoi, a început războiul și tata ne-a spus: «Nu știu cum se va termina acest război, dar trebuie să aveți grijă una de cealaltă și să vă luptați pentru visele voastre, să vă construiți o nouă viață și să fiți mereu împreună. Nu vă faceți griji pentru noi, totul va fi bine»”, povestea Dayana, potrivit ESPN, în 2022, după ce conflictul dintre Ucraina și Federația Rusă a escaladat.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.245. Când vor avea loc următoarele discuții directe ruso-ucrainene despre pace
Războiul din Ucraina a intrat marți, 22 iulie 2025, în a 1.245-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că următoarele discuții de pace dintre Moscova și Kiev sunt prevăzute pentru miercuri. „Întâlnirea, programată pentru miercuri” Această întâlnire vine după două sesiuni anterioare la Istanbul în cadrul cărora nu au fost obținute rezultate semnificative în ceea ce privește încetarea războiului între cele două țări. „Am discutat cu secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, despre pregătirea unui schimb și a unei noi reuniuni în Turcia cu partea rusă. Umerov a indicat că întâlnirea este programată pentru miercuri”, a declarat Zelenski în discursul său zilnic postat pe rețelele de socializare. Kremlinul a anunțat anterior că este pregătit să participe la noua rundă de negocieri de pace cu Ucraina, transmițând, totodată, că data unor astfel de discuții nu a fost încă stabilită și că va fi nevoie de „multă muncă” pentru a apropia pozițiile celor două părți. Zelenski a declarat sâmbătă că Kievul a propus părții ruse o nouă rundă de negocieri săptămâna viitoare privind schimbul de prizonieri și că ia în considerare o întâlnire între lideri pentru a obține o pace durabilă. Ultima reuniune între negociatorii ruși și ucraineni la Istanbul a avut loc în 2 iunie, la două săptămâni după prima rundă. RECOMANDAREA AUTORULUI: