Etichetă: ucraina

Zelenski anunță că Ucraina și Rusia reiau negocierile de pace miercuri la Istanbul

Zelenski a declarat că Rusia și Ucraina vor purta noi negocieri de pace miercuri, după ce două runde anterioare desfășurate la Istanbul au făcut puține progrese în încheierea războiului, potrivit AFP. „Astăzi am discutat cu Rustem Umerov despre pregătirile pentru schimbul de prizonieri și o nouă întâlnire în Turcia cu partea rusă. Umerov a raportat că întâlnirea este programată pentru miercuri. Mai multe detalii vor fi disponibile mâine”, a spus Zelenski în discursul său zilnic de luni. Umerov, în prezent secretar al Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, a condus primele două runde de negocieri cu Rusia. Până acum, Ucraina și Rusia au avut două runde de negocieri la Istanbul, pe 16 mai și 2 iunie, care au dus la schimbul a mii de prizonieri de război și a rămășițelor soldaților căzuți. Însă cele două părți nu au înregistrat niciun progres semnificativ spre un armistițiu sau o soluționare a conflictului, care durează de aproape trei ani și jumătate. Poziții „diametral opuse” După ultima rundă de discuții, Kremlinul a publicat un memorandum cu condiții stricte pentru un armistițiu, inclusiv anexarea a patru regiuni ucrainene, dezarmarea armatei Ucrainei și controlul asupra politicii sale externe. Memorandumul mai arată dorința Rusiei de a controla alegerile din Ucraina, politicile lingvistice și religioase ale țării, precum și de a preveni orice solicitări viitoare de reparații de război. Termenii impuși de Rusia sunt puțin probabil să fie acceptați de Ucraina. Kremlinul a declarat luni că cele două părți au poziții „diametral opuse” în ceea ce privește modalitatea de a încheia conflictul. Zelenski vrea să se întâlnească cu Putin Totuși, Zelenski a cerut reluarea discuțiilor în cadrul unei reuniuni cu diplomații săi la Kiev. „Agenda din partea noastră este clară: întoarcerea prizonierilor de război, repatrierea copiilor răpiți de Rusia și pregătirea unei întâlniri la nivel de lideri”, a spus el. „Avem nevoie de un impuls mai puternic în negocieri pentru a pune capăt războiului”, a adăugat președintele ucrainean. Vladimir Putin a refuzat o provocare anterioară a lui Zelenski de a se întâlni față în față. Putin a repetat în mai multe rânduri că nu îl consideră pe Zelenski un lider legitim, deoarece Ucraina, aflată sub lege marțială, nu a organizat alegeri după expirarea mandatului său de cinci ani anul trecut.

Sistem de bruiaj rusesc de tip KOP-2 distrus de o unitate ucraineană cu drone. O lovitură dură pentru tehnologia electronică a Rusiei

Pe 20 iulie, Batalionul 424 „Svarog” al Forțelor de Sisteme Fără Pilot (USF) din Ucraina a publicat o înregistrare video care arată cum operatorii ucraineni de drone au localizat și distrus cu succes un sistem experimental de război electronic rusesc. Sistemul vizat, cunoscut sub numele complet Complexul de Detectare și Suprimare – 2, este conceput pentru a scana un spectru larg de frecvențe radio și a emite semnale de bruiaj pentru a neutraliza dronele inamice. Potrivit militarilor ucraineni, sistemul „KOP-2” este o piesă rară și costisitoare de echipament, utilizată în special pentru a proteja obiective militare de înaltă valoare, precum sistemele de apărare antiaeriană. În cadrul operațiunii, au fost efectuate două lovituri separate asupra sistemului de bruiaj pentru a asigura distrugerea completă a acestuia. Imaginile au fost distribuite prin canalul oficial Telegram al batalionului, însă locația și momentul exact al atacului nu au fost făcute publice. ❗️Destruction of the 🇷🇺Russian KOP-2 electronic warfare complex by soldiers of the 🇺🇦Svarog Unmanned Systems Forces Battalion. pic.twitter.com/vl0w2ThlPn — 🪖MilitaryNewsUA🇺🇦 (@front_ukrainian) July 20, 2025 Această lovitură reflectă adaptarea rapidă a armatei ucrainene la noile amenințări prin utilizarea tehnologiilor moderne, precum dronele și sistemele autonome. Ucraina continuă să implementeze o strategie militară axată pe reducerea pierderilor umane și creșterea eficienței operațiunilor prin automatizare. În contextul atacurilor aeriene masive asupra orașelor ucrainene din ultimele săptămâni, Kievul a intensificat la rândul său atacurile cu drone asupra Moscovei, lansând zeci de astfel de dispozitive spre capitala rusă.

Ionuț Moșteanu, drepre bugetul MApN: Este o obligație pe care o avem față de partenerii NATO

„În fiecare minister se optimizează anumite cheltuieli. Bugetul Ministerului Apărării Naționale este, pe de-a-ntregul, un commitment, o obligație pe care o avem față de partenerii NATO și cel mai important este să păstrăm mersul programelor de înzestrare a armatei și să păstrăm motivarea personalului. Asta va fi, fără siguranță, fără îndoială, o prioritate”, a declarat Moșteanu. Întrebat dacă vor exista reduceri de personal la Ministerul Apărării, Moșteanu a răspuns: „nu”. Legat de ajutorul oferit Ucrainei, ministrul a declarat: „în fiecare lună, dar în mod constant, de când a început războiul din Ucraina, România ajută Ucraina. Și cu echipament și cu muniție. Până acum a fost o decizie de a nu fi făcute publice aceste ajutoare. E o discuție pe care o vom avea între guvern și președinție pentru a stabili cum vom face în viitor, dacă vom spune public. Eu cred că putem să spunem, sunt lucruri cu care i-am ajutat și îi ajutăm în continuare, destul de frecvent, pe ucraineni”. România, singura țară care antrenează piloți militari ucraineni „Armata română este singura armată din afara Statelor Unite care antrenează piloți de F-16 la Fetești. Sunt piloți ucraineni care au completat acest stagiu de pregătire și sunt alții care sunt în curs de antrenamente. Este un acord pe care îl avem cu partenerii NATO de a continua să ajutăm”, subliniază Moșteanu. El a adăugat că nu se pune problema ca armata să devină obligatorie în România, dar ar trebui ca țara să aibă o rezervă voluntară mai mare. „Avem o armată de profesioniști, o armată bună trebuie să fie o armată de profesioniști, dublată de o rezervă a armatei ca în toate țările NATO. Aici este o discuție pe care am mai ridicat-o în spațiul public, o discuție mai veche, pe lângă rezerva operațională pe care o are armata română, discutăm de posibilitatea formării unei rezerve voluntare. Avem deja, pe o lege mai veche din anii trecuți, o rezervă voluntară de 4.700 de oameni. Ne uităm la a crește această rezervă voluntară”, spune ministrul.

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.243. Zelenski cheamă Rusia la negocieri. Ce propunere a făcut liderul de la Kiev

Războiul din Ucraina a intrat duminică, 20 iulie 2025, în a 1.243-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a propus Rusiei desfășurarea unei noi runde de discuții săptămâna viitoare. Declarația sa vine după ce ultimele negocieri de pace, purtate în luna iunie, au intrat în impas, relatează AFP. „Trebuie relansate negocierile” Două reuniuni succesive la Istanbul între delegațiile rusă și ucraineană nu au dus la niciun progres cu privire la o încetare a focului, părțile convenind doar asupra unor schimburi de prizonieri de război și de corpuri ale soldaților uciși. În mesajul său zilnic către ucraineni, Zelenski a indicat că secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, „a propus o nouă întâlnire cu partea rusă săptămâna viitoare”. „Trebuie relansate negocierile. O întâlnire la cel mai înalt nivel este necesară pentru a asigura cu adevărat pacea. Contactele cu partea rusă privind schimburile de prizonieri continuă; continuăm să îndeplinim acordurile de la întâlnirea anterioară de la Istanbul. Echipa noastră lucrează în prezent la un alt schimb” – Volodimir Zelenski În cadrul ultimelor negocieri din luna iunie, Rusia a prezentat, din nou, aceleași condiții – recunoașterea anexării celor patru regiuni (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie) și renunțarea la orice ajutor militar occidental. Ucraina a respins propunerea rusă, pe care a calificat-o drept un „ultimatum”, și, în plus, și-a exprimat îndoiala cu privire la disponibilitatea Moscovei de a negocia cu adevărat o încetare a focului. La începutul lunii iulie, Kremlinul a transmis că este gata să reia negocierile. Între timp, președintele american Donald Trump i-a dat Federației Ruse un termen de 50 de zile termen pentru a negocia pacea, amenințând cu sancțiuni. În aceeași zi, liderul de la Casa Albă a anunțat și reluarea livrărilor de arme către Kiev, cu finanțare din partea țărilor membre NATO. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, despre tensiunile religioase din Ucraina: Nu există o acţiune ostilă a guvernului ucrainean

Sâmbătă, la Antena 3 CNN, Oana Ţoiu a declarat că a abordat subiectul incidentelor de natură religioasă din Ucraina în întâlnirile bilaterale cu oficiali ucraineni. De asemenea, ministrul a făcut o serie de precizări „Nu există o acţiune ostilă a guvernului ucrainean asupra creştinilor ortodocşi români”. Despre demersurile autorităţilor de la Kiev de a reduce influenţa bisericilor ruseşti în Ucraina, ministrul a declarat „Decizia iniţială a Ucrainei nu este o decizie greşită în ceea ce priveşte scoaterea bisericilor ortodoxe de sub tutela Rusiei şi tutela Moscovei. Aici cred că putem să fim toţi de acord că acea parte a deciziei este o decizie necesară”. Şefa diplomaţiei a adăugat că datoria sa este de protejarea drepturilor tuturor românilor şi din acest motiv există o colaborare cu Biserica Ortodoxă Română „Datoria mea ca ministru să mă asigur că drepturile românilor, dreptul la credinţă, drepturilor la a fi în siguranţă fiinţicuranţă este respectat peste tot şi de aceea am adresat această problemă şi în relaţia bilaterală şi echipa mea din minister împreună cu Biserica Ortodoxă Română au avut conversaţii să căutăm soluţii”. Despre demersurile bisericilor române din Ucraina care intenţionează să intre sub tutela B.O.R., Oana Ţoiu şi arătat susţinerea şi a declarat că pentru a obţine un succes „este nevoie de o asociaţie făcută împreună cu Biserica Ortodoxă Română pe teritoriul Ucrainei sub care să fie practic trecute, bisericile româneşti şi în direcţia asta lucrăm”.

Oana Țoiu: Trebuie să facem trecerea de la a ajuta Ucraina să reziste, la a o ajuta să câștige

Sâmbătă, la Antena 3 CNN, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a condamnat atacurile rusești recente asupra Ucrainei, caracterizându-le drept „incalificabile”. De asemenea, oficialul a pledat pentru o sporire a sprijinului pentru Ucraina „Trebuie să facem trecerea de la a ajuta Ucraina să reziste la a ajuta Ucraina să câștige”. Aceasta a subliniat că donarea sistemului Patriot nu a slăbit mijloacele de apărare antiaeriană a României, însă a avut un impact semnificativ din punct de vedere militar asupra Ucrainei „în momentul în care le-am donat sistemul de apărare antiaeriană Patriotul nu doar că a fost parte din componenta care a salvat vieții omenești inclusiv ale românilor din Cernăuți, de exemplu, și ale ucrainenilor dar nici nu a vulnerabilizat apărarea României pentru că la rândul nostru noi am primit din comunitatea internațională resursele financiare cât să cumpărăm adițional pe cel donat și a fost activat între timp un alt sistem Patriot pentru apărare antiaeriană”. Oana Țoiu a evidențiat și impactul pe care ar putea să îl aibă inițiativa de creștere a investițiilor în apărare în descurajarea Rusiei: „De aceea vestea dată în comun de președintele Donald Trump și Mark Rutte privind investițiile din bugetele membrilor Uniunii Europene e drept și membrii NATO pentru armament american care să fie disponibil pe teritoriu pe care se poartă acest război va avea un efect și în tactica de descurajare”. România asigură pregătirea piloților militari ucraineni În plan militar, ministrul a subliniat că România asigură pregătirea piloților ucraineni de F-16 și a declarat că România poate să învețe din experiența statului vecin „Suntem baza de formare pentru piloți, pentru avioanele F-16. (…) Vrem să mărim această componentă în care România devine o bază de antrenament. La rândul nostru putem să învățăm din lucrurile pe care le-a dezvoltat în acest război armata ucraineană, de exemplu utilizarea dronelor, inclusiv ce înseamnă investiții comune pentru construcția lor și componenta economică”. În final, șefa diplomației a punctat și aspectul umanitar din sprijinul acordat Ucrainei „Ajutăm pe partea umanitară, în special în zona legată de sănătate și de copii și aici chiar nu cred că există om pe lume, creștin sau nu, care să poată să critice ajutorul dat unor copii care sunt în riscul de a fi omorâți de bombele rusești”.

Localnicii din regiunea ucraineană Donețk, parțial ocupată de Rusia, primesc apă odată la câteva zile

Autoritățile din regiunea ucraineană Donețk, parțial ocupată de Rusia și redenumită „Republica Populară Donețk” – un cvasi-stat separatist din interioriul regiunii – au declarat că se confruntă cu un deficit de apă, relatează Ukrainska Pravda. În următoarea perioadă, localnicii vor avea parte de apă potabilă odată la două sau trei zile, preț de câteva ore, potrivit anunțului dat de  Andrei Chertkov, oficial rus din regiunea ocupată Donețk. „Personalul responsabil cu operațiunile de alimente a apei decis să schimbe programul de furnizare a apei în localitățile noastre. În zilele următoare, Donețk și Makiivka vor avea parte de furnizarea apei odată la trei zile. Khartsyzk, Ilovaisk, Zuhres – odată la două zile. Înțelegem că acest lucru va crea dificultăți suplimentare, dar acum nu avem altă soluție”, a precizat oficialul rus din Donețk. Oficialul rus a adăugat că apa va fi livrată cu mașina acolo unde nu poate ajunge prin rețea. De asemenea el i-a îndemnat pe cetățenii din regiunea ocupată să își facă rezerve de apă.

Rustem Umerov este noul șef al Consiliului de Securitate și Apărare din Ucraina. Noile strategii implementate

„Astăzi, președintele Ucrainei a semnat un decret prin care m-a numit în funcția de secretar al Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei. Am discutat cu șeful statului despre  sarcinile și prioritățile clare care ne așteaptă”, a precizat vineri Rustem Umerov, noul Secretar General al Consiliului de Securitate și Apărare din Ucraina. Într-o postare pe X publicată vineri, oficialul a enumerat noile priorități ale Ucrainei în sectorul Apărării, care vor fi implementate cât timp acesta va fi în funcție. Primele schimbări vor viza coordonarea și controlul sectorului de Securitate și Apărare. „Obiectivul nostru este acela de a asigura o sincronizare sistematică și eficientă a acțiunilor în toate componentele”, a precizat Umerov. Potrivit oficialului, în viitorul apropiat va începe un audit cu privire la implementarea deciziilor Sediului Suprem al Statului Major din Ucraina. Umerov a mai menționat că îi va prezenta președintelui Zelenski un plan de acțiune detaliat în acest sector în viitorul apropiat. Schimbări se anunță și în ceea ce privește armanetul. În acest sector, Umerov va coordona livrările de armament, dar și producția de arme și va fi constant în dialog cu partenerii externi, în special în cazul „acordurilor discrete”, deosebit de importante pentru capacitatea de apărare a țării, potrivit oficialului. „Voi continua să coordonez toate livrările de arme, eforturile comune de producție și parteneriatele în domeniul apărării – inclusiv în cele mai sensibile domenii”, a precizat Umerov. Oficialul a anunțat și o modernizare a frontului. Potrivit secretarului general, Postul de Comandă Tehnologic va fi pus din nou în funcțiune, ceea ce va accelera procesul de modernizare a frontului ucrainean. Ultima dintre strategiile anunțate se referă la îmbunătățirea sectorului de negocieri alături de aliați.  „Ucraina pledează în mod constant pentru o pace justă – și lucrăm pentru a o obține în strânsă coordonare cu aliații noștri. Pace prin putere”, a precizat Rustem Umerov. Oficialul a conchis adresându-i mulțumiri președintelui Zelenski pentru încrederea acordată cu prilejul numirii sale în funcția de Secretar General al Consiliului de Apărare și Securitate din Ucraina.

Zelenski l-a desemnat ca secretar al Consiliului Național de Securitate pe fostul Ministru al Apărării din Ucraina

Zelenski a semnat vineri decretul de numire de numire în funcție al lui Rustem Umerov ca secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, potrivit decretului prezidențial, citat de Ukraina Pravda. „Rustem Umierov este numit secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei”, se arată în documentul semnat de Zelenski. Președintele Zelenski a purtat deja discuții alături de Umerov pentru a-i prezenta sarcinile pentru noua funcție, cu echipa Comandamentului Suprem al Armatei, dar și rolul său în sectoarele de apărare și negociere. Printre sarcinile primite de la Președinte se numără colaborarea cu partenerii externi în ceea ce privește acordurile livării de arme pentru război.  „Trebuie să punem pe deplin în aplicare toate acordurile cu partenerii noștri privind livrările de arme, precum și noile acorduri speciale privind crearea de facilități comune de producție și construirea de fabrici pe teritoriul partenerilor noștri”, a precizat președintele Zelenski. Următoarea sarcină dată de Zelenski este aceea de a analiza statulul implementării deciziilor luate de echipa Consiliului Național de Securitate și Apărare, dar și a Statului Major al Armatei, pentru a implementa schimbările care au fost întârziate, dar și a îmbunătăți formatul sectorului tehnologic. Ultima dintre sarcinile atribuite de Zelenski se referă la îmbunătățirea sectorului de negocieri. „Punerea în aplicare a acordurilor din cea de-a doua reuniune de la Istambul este în desfășurare. Avem nevoie de mai mult dinamism în acest proces”, a precizat Zelenski. 

Războiul din Ucraina, ziua 1.241. Zelenski: Franța este pregătită să antreneze piloți pentru avioanele Mirage / Ministerul rus al Apărării susține că au capturat trei localități ucrainene

Rusia offline: Războiul lui Putin îi întoarce pe ruși în epoca analogică În numele securității, Rusia taie accesul la internet în zeci de regiuni, trimițându-i pe cetățeni înapoi în epoca pre-digitală. În peste 70 de regiuni, internetul mobil este întrerupt deliberat și frecvent. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că Franța este pregătită să antreneze suplimentar piloți pentru avioanele Mirage, potrivit Baha. Zelenski a scris pe platforma X despre conversația avută cu președintele francez Emmanuel Macron, precizând că cei doi lideri au convenit asupra pregătirii piloților pentru avioanele Mirage și că „Franța este gata să antreneze piloți suplimentari, folosind aeronave suplimentare”. Totodată, a adăugat că au discutat și despre apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special despre dronele interceptoare și furnizarea de rachete pentru sistemele SAMP/T (sisteme de apărare antiaeriană medie, bazate la sol). „Vom pregăti decizii comune cu Franța și alți parteneri la nivelul miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe privind noi pași pentru a ne proteja populația de loviturile rusești”, a declarat Zelenski, exprimându-și totodată recunoștința față de Franța pentru contribuția la cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, adoptat de UE Uniunea Europeană a convenit asupra celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru agresiunea sa asupra Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat la veto-ul exercitat de șase ori, anunță The Kyiv Independent. Rusia susține că a capturat trei localități ucrainene Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au capturat trei localități ucrainene: Kamianske, în regiunea sud-estică Zaporojie, Dehtiarne, în regiunea nord-estică Harkov, și Popiv Yar, în regiunea Donețk. Un mort și cinci răniți în urma atacurilor rusești din Harkov și Zaporojie Atacurile lansate de armata rusă în noaptea de joi spre vineri asupra regiunilor Hakow și Zaporojie s-au soldat cu un mort și cinci răniți, notează The Kyiv Independent. Orașului Chuhuiv din regiunea Harkov, a fost lovit de un atac asupra unei zone rezidențiale, în urma căruia patru persoane au fost rănite, a declarat primarul Halyna Minayeva. Victimele au primit îngrijiri medicale, iar în urma loviturii au fost avariate mai multe locuințe, un cabinet medical și o unitate de învățământ. În același timp, în regiunea Zaporojie, guvernatorul Ivan Fedorov a anunțat că nouă drone Shahed au fost lansate asupra centrului regional, rănind un bărbat de 79 de ani. Tot în Zaporojie, un alt atac asupra localității Stepnohirsk a provocat moartea unui bărbat de 64 de ani. Rusia anunță că a doborât 73 de drone ucrainene. Trei s-ar fi îndreptat spre Moscova Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că apărarea antiaeriană a distrus peste noapte 73 de drone lansate de Ucraina, dintre care trei se îndreptau spre Moscova, notează Reuters. Primarul Moscovei afirmă că au fost doborâte 2 drone ucrainene Apărarea antiaeriană rusă a distrus joi seară două drone ucrainene care se îndreptau spre capitală, a anunțat primarul Moscovei, Serghei Sobianin. Potrivit acestuia, nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale, însă fragmentele dronelor au fost recuperate și sunt analizate de specialiști. Ministerul rus al Apărării a raportat că în total 46 de drone ucrainene au fost doborâte în cursul nopții de joi spre vineri, majoritatea în regiunile apropiate frontierei cu Ucraina: 31 deasupra regiunii Briansk și 10 în Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014. Ca măsură de precauție, autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviatsia, a suspendat temporar operațiunile pe aeroporturile Domodedovo și Jukovski, iar mai târziu și pe Vnukovo. Traficul aerian a fost reluat în cursul dimineții.