Adrian Severin: Victoria Nuland a intervenit pentru a integra cât mai repede Ucraina în NATO
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre planul diplomatic inițial privind Ucraina și despre momentul în care echilibrul a fost rupt. Acesta a explicat cele trei direcții-cheie care ar fi putut duce la stabilitate în regiune: finlandizarea, federalizarea și europenizarea. Totul s-a năruit însă în momentul în care SUA a schimbat regulile jocului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană” Adrian Severin a prezentat cele trei principii fundamentale care ar fi permis păstrarea Ucrainei într-o zonă de echilibru geopolitic. Prin neutralitate, flexibilitate internă și apropiere economică de Uniunea Europeană, Ucraina putea deveni un spațiu de cooperare. „A fost trei chestiuni importante. Am spus finlandizarea, adică neutralizarea. Doi, federalizarea, pentru că se dorea acasă și că era normal, că pentru o federalizare am fi putut, nu numai să rezolvăm niște probleme de interes pentru noi sau pentru alții, dar am fi dat anumită flexibilitate construcției statale ucrainene, ca să o facem mai rezistentă. Și trei, europenizarea. Și europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană, ceea ce i-ar fi adus și pe românii de acolo și mai aproape de noi, în condițiile în care lansaserăm, și am fost, am negociat, am conceput acest plan de data asta în Uniunea Europeană, în condițiile în care lansasem un parteneriat pentru dezvoltare cu Federația Rusă. Deci ideea era, cu cât relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă erau mai bune, cu atât puteam aduce mai ușor Ucraina în Uniunea Europeană. Și invers, cu cât, sau complementar, cu cât relația dintre Ucraina și Rusia era mai bună, cu atât ne era mai ușor să aducem Ucraina în Uniunea Europeană. Și cu rușii căzuserăm de acord asupra acestei formule. Nu erau foarte fericiți, pentru că, sigur, au vrut mereu să aibă un control sau, mă rog, o influență majoră asupra Ucrainei, dar lucrurile, încet, cu pași mici, mergeau în această direcție. Nu mai vorbesc ce s-a întâmplat în 2014, doar atât să spun. Refuzul semnării acelui acord de asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina la Vilnius n-a fost vina Ucrainei, chiar dacă tehnic așa s-a întâmplat. Ucraina a fost împinsă în această direcție în primul rând de Germania. Germania n-a vrut Ucraina printre alte motive, fiindcă Ucraina era prea mare.”, spune Severin. „Ne-a spus-o cu aceste cuvinte: Va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei” Invitatul a rememorat momentul în care planul european a fost abandonat, iar SUA a intervenit decisiv. Victoria Nuland, adjunct al secretarului de stat american, ar fi transmis că SUA nu se mai mulțumește cu soluții de mijloc. „Ei, și în momentul ăsta, când totul părea că e în regulă, intervine stimata noastră secretar de stat adjunct Victoria Nuland. Și vine și spune: Nu noi, noi vrem totul. Vrem totul și totul însemna imediat Ucraina în NATO în condițiile în care fusesem preveniți cu toții cu ani de zile înainte de președintele Putin că orice încercare de a aduce Ucraina în NATO, de facto sau de iure… De a aduce NATO aproape de Ucraina, de a aduce NATO la granița cu Rusia, orice asemenea încercare, ne-a spus-o cu cuvintele astea, va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei.”, afirmă Severin.
Premierul Ucrainei și-a dat demisia. Șmîhal ar urma să preia Ministerul Apărării
Premierul ucrainean Denys Șmîhal a declarat marți că și-a depus demisia, ca parte a cele mai mari remanieri guvernamentale din timpul războiului, așteptată să aibă loc săptămâna aceasta. Președintele Volodimir Zelenski a nominalizat-o luni pe Iulia Svîrîdenko, prim-vicepremier și ministru al economiei, pentru a-l înlocui pe Șmîhal. Svîrîdenko este o aliată apropiată și de lungă durată a lui Zelenski. Șmîhal, care a ocupat funcția din martie 2020, urmează să fie numit noul ministru al apărării al Ucrainei, a spus Zelenski luni. Parlamentul urmează să voteze nominalizarea Iuliei Svîrîdenko mai târziu în cursul acestei săptămâni. Zelenski a spus că a discutat deja cu ea prioritățile pentru următoarele șase luni. „Pregătim primele măsuri ale guvernului reînnoit”, a spus el pe aplicația Telegram, postând o fotografie de la întâlnirea lor în biroul prezidențial. Printre principalele obiective se numără creșterea producției interne de armament și implementarea de reforme pentru a debloca potențialul economic al Ucrainei, a declarat Zelenski. Contextul complicat al remanierii Această remaniere – cea mai amplă de la invazia Rusiei din februarie 2022 – are loc în timp ce forțele ruse își continuă avansul lent în estul Ucrainei, iar perspectivele unui armistițiu rapid rămân slabe. Economia Ucrainei este în continuare mai mică decât înainte de război, în ciuda adaptării afacerilor locale la realitatea războiului și a miliardelor primite din partea aliaților occidentali ai Kievului pentru menținerea stabilității macroeconomice. Parlamentul va vota joi noile nominalizări În 2026, Ucraina se va confrunta cu o provocare dificilă în finanțarea unui deficit bugetar uriaș, întrucât ajutorul extern este așteptat să scadă. Oficialii ucraineni au declarat că țara va avea nevoie de aproximativ 40 de miliarde de dolari în finanțare externă în acel an. Parlamentul este așteptat să voteze noile nominalizări guvernamentale joi, au spus parlamentarii.
Putin nu e impresionat de ultimatumul dat de Trump. Surse Reuters: Va continua până când va obține ceea ce vrea
Mai mult decât atât, sursele citate de Reuters spun că Putin intenționează să continue lupta în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi de pace, iar pretențiile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele ruse avansează. Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului pentru Reuters, că Putin consideră că nu au existat discuții detaliate cu privire la bazele unui plan de pace privind războiul din Ucraina. „Putin crede că nimeni nu s-a angajat serios cu el cu privire la detaliile păcii în Ucraina – inclusiv americanii – așa că va continua până când va obține ceea ce vrea”, a spus sursa. „Rusia va acționa în funcție de slăbiciunea Ucrainei”, a declarat a treia sursă, adăugând că Moscova și-ar putea opri ofensiva după cucerirea celor patru regiuni estice ale Ucrainei dacă întâmpină o rezistență puternică. „Dar dacă aceasta cade, va avea loc o cucerire și mai mare a Dnipropetrovskului, Sumîului și Harkovului”, a completat sursa. Cererile Moscovei pentru încetarea războiului, neschimbate Cele trei surse citate de Reuters spun că Putin nu va opri războiul, iar acesta crede că Rusia poate îndura și alte dificultăți economice decât cele de până acum. Condițiile de pace prezentate de Putin în vara anului trecut, înaintea summitului de pace din Elveția, sunt cele repetate în mod constant: un angajament că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și limite privind forțele sale armate, protecția vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei, chiar dacă armata nu deține controlul integral asupra celor patru regiuni ocupate în prezent. Aceste cerințe au fost respinse de Ucraina și criticate de către aliații Kievului. În prezent, Rusia deține controlul asupra Crimeei, pe care a anexat-o în 2014 și întreaga regiune estică Luhansk. În plus, armata rusă ocupă mai mult de 70 % din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Luni, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite noi arme Kievului. Totodată, el a amenințat cu impunerea unor tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare țărilor care continuă să importe petrol și alte bunuri din Rusia în cazul în care nu se va ajunge la un acord de pace cu Ucraina în decurs de 50 de zile.
Xi Jinping: China și Rusia trebuie să își întărească sprijinul reciproc
Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis marți ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, aflat în vizită la Beijing, că relația dintre China și Rusia trebuie să devină și mai solidă. Declarațiile au fost preluate de presa oficială chineză, potrivit AFP. Xi Jinping a spus că cele două țări trebuie să „pună în aplicare consensul important” stabilit cu președintele rus Vladimir Putin și să „îşi consolideze sprijinul reciproc în cadrul forumurilor multilaterale”. De asemenea, președintele chinez a declarat că Rusia și China trebuie să „unească ţările din Sudul global şi să promoveze dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă”. Afirmațiile președintelui chinez au fost făcute în contextul unei întâlniri oficiale între Lavrov și conducerea de la Beijing, organizată în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Acest forum include zece state, printre care China, Rusia, India, Pakistan și Iran. OCS urmărește să ofere o alternativă la structurile internaționale dominate de Occident, mai ales în ceea ce privește colaborarea politică, securitară și economică. Printre temele abordate de Lavrov în discuția cu Xi Jinping s-a aflat și pregătirea vizitei președintelui rus Vladimir Putin în China, cu ocazia summitului OCS programat pentru începutul lunii septembrie, conform informațiilor furnizate de Moscova. Cu două zile înainte, Lavrov a avut o întâlnire cu omologul său chinez, Wang Yi. Cei doi oficiali au discutat în principal despre situația din Ucraina și despre „relaţiile cu Statele Unite”, a anunțat presa rusă.
Trump este dezamăgit de Putin și amenință Rusia cu măsuri severe dacă nu ajunge la un acord cu Ucraina /Nu este războiul meu
Statele Unite vor impune taxe vamale ”severe” Rusiei dacă nu ajunge la un acord de oprire a războiului cu Ucraina în 50 de zile, afirmă președintele american, Donald Trump, declarându-se ”dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin. ”Sunt foarte nemulțumit de Rusia, dar vom discuta despre acest lucru într-o altă zi, dar sunt foarte nemulțumit de ei. Vom impune tarife foarte severe dacă nu vom avea un acord în 50 de zile. Vor fi tarife de 100%, tarife secundare, știți ce înseamnă acest lucru. Astăzi vom discuta despre altceva: noi am cheltuit circa 350 de miliarde de dolari pe acest război dintre Rusia și Ucraina și am vrea să se oprească. Nu a fost războiul meu, ci al lui Biden, nu este războiul meu, eu încerc să vă scot din el. Vreau să se oprească, sunt dezamăgit de președintele Vladimir Putin, eu mă gândeam că aveam un acord de acum două luni, dar pare că nu ajungem acolo”, a declarat Donald Trump, cu ocazia întrevederii pe care a avut-o la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. ”Ținând cont de aceste lucruri, vom aplica tarife secundare dacă nu vom avea un acord în 50 de zile, este foarte simplu, vor fi tarife de 100%, asta este situația, sperăm să nu fim nevoiți să facem acest lucru”, a subliniat președintele SUA. Duminică, Donald Trump a anunțat că va furniza din nou sisteme antiaeriene Patriot Ucrainei, precizând însă că echipamentele vor fi plătite ”în proporție de sută la sută” de Uniunea Europeană. ”Vladimir Putin vorbește frumos la telefon, apoi bombardează pe toată lumea”, a acuzat liderul de la Casa Albă. În replică, Administrația de la Moscova a avertizat asupra efectelor continuării livrărilor de armament în Ucraina. ”Rămâne ideea că sunt continuate livrările de armament, muniție și echipamente militare către Ucraina”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Săptămâna trecută, Moscova avertiza că livrarea de armament Ucrainei nu va face decât să prelungească războiul. ”Această strategie nu se aliniază eforturilor de promovare a unei soluții pașnice, ci favorizează în toate modurile continuarea ostilităților”, a avertizat Dmitri Peskov. Foto: Profimedia Video: ABC News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE ar putea impune TAXE de zeci de miliarde de euro Statelor Unite ca ripostă la măsurile anunțate de Trump
Războiul din Ucraina, ziua 1237. Ofensiva de vară a Rusiei a fost cu mult sub așteptări, afirmă Zelenski / Trump afirmă că SUA vor trimite rachete Patriot în Ucraina
Noua dronă terestră ucraineană „Liut” distruge o poziție rusă, susține Serviciul de Informații Agenția ucraineană de informații militare (HUR) a publicat un nou videoclip în care susține că noua dronă terestră a Ucrainei, numită Liut („Furie”), a distrus cu succes o poziție rusă folosind o mitralieră montată. Operațiunea ar fi avut loc în regiunea Sumî, în nord-estul țării, o zonă de frontieră cu Rusia, care a fost recent scena unor încercări sporite ale Moscovei de a pătrunde în apărarea ucraineană. Rusia lansează un atac masiv cu drone asupra Ucrainei, soldat cu 6 morți și 30 de răniți Șase persoane au fost ucise, iar alte 30 rănite în urma unei serii de atacuri rusești pe teritoriul Ucrainei în ultimele 24 de ore, potrivit autorităților ucrainene. Forțele Aeriene ale țării au raportat că Rusia a lansat noaptea trecută 136 de drone, inclusiv drone de atac de tip Shahed, proiectate în Iran. Pe lângă acest val de drone, Rusia a tras și patru rachete ghidate din sistemele S-300 și S-400. Trimisul special al SUA, la Kiev pentru discuții despre securitate și sancțiuni împotriva Rusiei Trimisul special al președintelui american Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a sosit luni la Kiev pentru a discuta despre securitate și sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat șeful administrației prezidențiale ucrainene, citat de Reuters. Statul Major General: Rusia a pierdut peste 1 milion de soldați în Ucraina Rusia a pierdut aproximativ 1.035.060 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei lansate pe 24 februarie 2022, potrivit unei actualizări din 14 iulie transmisă de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cifra include 1.130 de pierderi suferite de forțele ruse doar în ultimele 24 de ore. Pe lângă pierderile de personal, Ucraina mai raportează distrugerea a 11.019 tancuri, 22.987 de vehicule blindate de luptă, 55.025 de vehicule de transport și cisterne de combustibil, 30.294 de sisteme de artilerie, 1.438 de lansatoare multiple de rachete și 1.194 de sisteme de apărare aeriană. Pierderile Rusiei includ și 421 de avioane, 340 de elicoptere și 45.635 de drone alături de 28 de nave și un submarin. UE, aproape de un acord privind al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv un nou plafon de preț pentru petrol Uniunea Europeană este aproape de finalizarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni îndreptat împotriva Moscovei, care ar urma să includă și un plafon revizuit pentru prețul petrolului rusesc, potrivit Reuters. Informația a fost publicată pe 13 iulie și se bazează pe declarațiile a patru surse din interiorul blocului comunitar. Germania nu va furniza Ucrainei rachete Taurus și îndeamnă producătorii de arme să intensifice eforturile, afirmă ministrul apărării Germania nu va furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus, dar va furniza Kievului sisteme de apărare aeriană Patriot achiziționate din SUA, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un interviu acordat Financial Times și publicat pe 13 iulie. „Industria trebuie să-și mărească capacitățile. Acest lucru se aplică muniției, dronelor, tancurilor — practic aproape tuturor domeniilor”, a afirmat Pistorius.departamentul externef „Trump este foarte supărat pe Putin” și vrea să trimită Ucrainei rachete Patriot pe banii UE Președintele Donald Trump a anunțat pe 13 iulie că Statele Unite vor trimite baterii suplimentare de apărare aeriană Patriot în Ucraina, dar a adăugat că SUA vor fi rambursate pentru costul acestora. Președintele Zelenski a subliniat în mod constant necesitatea Ucrainei de a dispune de astfel de sisteme pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. „Le vom trimite bateriile Patriot, de care au nevoie disperată, pentru că (președintele rus Vladimir) Putin a surprins cu adevărat o mulțime de oameni. Vorbește frumos, iar seara bombardează pe toată lumea. Dar există o mică problemă aici. Nu-mi place”, a declarat Trump reporterilor la baza militară Joint Base Andrews, din afara Washingtonului. Ofensiva de vară a Moscovei nu a îndeplinit așteptările Kremlinului, întrucât trupele ucrainene continuă să zădărnicească atacurile rusești asupra diverselor regiuni, a afirmat președintele Volodimir Zelenski pe 13 iulie. „Vedem intențiile și încercările inamicului de a avansa și este important că fiecare dintre aceste încercări este zădărnicită datorită rezistenței unităților noastre și apărării active”, a declarat Zelenski pe Telegram. „Armata rusă nu a reușit să îndeplinească așteptările comandamentului său pentru această vară.”
Războiul din Ucraina, ziua 1236. Coreea de Nord își declară sprijinul necondiționat pentru Rusia în războiul din Ucraina / Atac aerianrusesc asupraUcrainei cu 597 de drone și 26 de rachete
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că Coreea de Nord va sprijini necondiționat Rusia în războiul din Ucraina, în cadrul unei întâlniri oficiale cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, desfășurată în orașul estic Wonsan, în timpul unei vizite diplomatice de trei zile. Potrivit agenției oficiale de presă nord-coreene, întâlnirea a avut loc „într-o atmosferă plină de încredere camaraderească”, unde liderul suprem al Coreei de Nord a transmis un mesaj clar de sprijin total pentru Federația Rusă. Rusia lovește din nou. Atac aerian rusesc asupra Ucrainei cu 597 de drone și 26 de rachete Rusia a lansat sâmbătă 597 de drone Shahed și 26 de rachete asupra Ucrainei, în al patrulea atac aerian Rusia Ucraina major din iulie. Două persoane, o femeie de 26 de ani și un bărbat de 43 de ani, au murit la Cernăuți, oraș aflat la doar 40 km de granița cu România. Alte 20 de persoane au fost rănite, iar case, clădiri administrative și firme din Cernăuți, Lviv și Lutsk au suferit distrugeri semnificative.
Un soldat britanic a fost găsit mort într-un rezervor din Ucraina, cu mâinile legate. Zidul tăcerii din jurul morții lui Jordan Chadwick
Dar nu toți cei amintiți în Ucraina au murit glorios pe front. Unul dintre stegulețele care flutură acolo din 2023 este dedicat lui Jordan Chadwick, un voluntar din Burnley, Lancashire. Avea 31 de ani și fusese membru al regimentului Scots Guards, cu o istorie de luptă de aproape patru secole. Deviza regimentului este „Nemo me impune lacessit” („Nimeni nu mă atacă nepedepsit”). Din păcate, exact așa pare că și-a găsit sfârșitul Chadwick, scrie The Telegraph. Pe 24 iunie 2023, Chadwick a fost găsit mort într-un rezervor de lângă orașul Kramatorsk, în estul Ucrainei, aproape de linia frontului din Donbas. Într-o zonă frecvent lovită de rachete rusești, astfel de descoperiri macabre nu sunt neobișnuite. Dar moartea lui Chadwick nu a fost provocată de un atac la întâmplare. Mâinile îi erau legate la spate, iar trupul se afla în apă de doar una sau două zile. Cineva îl capturase, îl ucisese și încercase să-i ascundă corpul – fără să știe, poate, că rezervorul este frecventat de pescari locali, care i-au descoperit trupul într-un pâlc de stuf, aproape de mal. Cine ar fi putut face așa ceva și de ce? A fost capturat de trupele ruse – renumite pentru lipsa de respect față de Convențiile de la Geneva? Sau, așa cum cred mulți acum, a fost ucis nu de forțele inamice, ci de alți membri ai Legiunii? Luna trecută s-au împlinit doi ani de la moartea lui Chadwick. Între timp, multe s-au schimbat în Ucraina. Contraofensiva anunțată cu entuziasm, la care a participat și el în acea vară, nu a reușit să inverseze soarta războiului. În prezent, forțele ruse câștigă teren în Donbas și se apropie tot mai mult de Kramatorsk. Dar circumstanțele morții sale rămân la fel de tulburi ca apele în care a fost găsit. „Fiecare are o teorie diferită”, a spus un voluntar. „Dar cei care știu cu adevărat, nu vor să vorbească.” Legionarii din Ucraina, mai periculoși decât rușii? Multe dintre poveștile lor par desprinse dintr-un roman de Andy McNab dus la extrem, cu bătălii care fac să pară că Afganistanul sau Irakul au fost jocuri de copii. Dar, pe lângă poveștile de eroism, există și o parte întunecată, rar discutată, a vieții în Legiune, care a atras numeroși indivizi agresivi sau cu trecut dubios. După cum glumesc (pe jumătate) unii voluntari, „cei de care trebuie să ne ferim cel mai tare în Ucraina nu sunt rușii, ci alți legionari”. Puțini sunt dispuși să vorbească deschis despre moartea lui Chadwick – și nu pentru că ar fi lași. A lua cu asalt o poziție rusească e una, dar să vorbești despre foști camarazi e cu totul altceva. Asta poate aduce represalii – sau, în cel mai bun caz, o încălcare a codului nescris al voluntarilor: „ce se întâmplă în Ucraina, rămâne în Ucraina”. Este o realitate departe de tonul înălțător cu care președintele Zelenski a anunțat crearea Legiunii în a treia zi a invaziei, când o victorie rusă părea iminentă. El a descris-o ca fiind începutul unei lupte împotriva Europei, a democrației și a drepturilor omului și a invitat pe oricine cu experiență militară să se alăture. Locul unde a fost găsit era prea departe de zona de luptă În doar câteva săptămâni, autoritățile ucrainene au declarat că peste 20.000 de oameni au aplicat. Mulți s-au văzut în postura unor George Orwell moderni, voluntari ca în Războiul Civil Spaniol. Dar o parte considerabilă dintre recruți au fost fanteziști, proscriși sau foști condamnați, fugind de trecut. Grupul de asalt 50/50, unitatea în care a luptat Chadwick, este un exemplu clar. Format din câteva zeci de luptători britanici și americani, era specializat în lupte dure – iar numele venea de la șansele de 50% ca membrii să moară sau să fie răniți. În 2023, grupul opera în orașul Bakhmut, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale războiului. Când primele informații despre moartea lui Chadwick au apărut în vara acelui an, mulți au presupus că a fost capturat de ruși. Cei care cunoșteau geografia zonei au exclus rapid această variantă. Rezervorul unde a fost găsit – un lac uriaș supranumit „Marea din Kramatorsk” – se afla la 50 km vest de linia frontului, într-o zonă care nu fusese niciodată parte a zonei de luptă.
Corriere della Sera: China avertizează Europa că Putin nu trebuie să piardă războiul din Ucraina /Beijingul vrea să țină resursele SUA departe de Asia
Administrația Chinei a transmis Uniunii Europene că Rusia nu trebuie să piardă războiul cu Ucraina, notează cotidianul italian Corriere della Sera, explicând că Beijingul este interesat de prelungirea conflictului pentru a menține departe de Asia resursele militare ale Statelor Unite. Peste două săptămâni, urmează un summit important între Uniunea Europeană și China. În mod surprinzător, deși pregătește evenimentul, Beijingul le-a transmis un mesaj dur europenilor: Vladimir Putin trebuie să câștige războiul din Ucraina, o înfrângere nu ar fi acceptată de Administrația comunistă de la Beijing. Mesajul nu poate fi mai evident. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe că Beijingul nu vrea să asiste la o înfrângere a Rusiei în Ucraina, întrucât se teme că, într-o astfel de situație, Statele Unite și-ar muta întreaga atenție asupra Chinei. China vrea ca războiul din Ucraina să dureze cât mai mult ”Mai este un mesaj foarte relevant. Beijingul a avertizat că, dacă ar fi ajutat cu adevărat Moscova, Putin ar fi câștigat deja războiul. (…) China pare să vrea ca războiul să dureze cât mai mult posibil și ca Vladimir Putin să nu fie pus în dificultate, astfel încât atenția strategică și resursele militare ale Statelor Unite să fie absorbite de frontul european”, comentează editorialistul Federico Rampini, într-o analiză publicată în cotidianul Corriere della Sera sub titlul ”China avertizează Europa: Putin nu trebuie să piardă războiul în Ucraina”. Analiștii Institutului Eurasia extrag din poziția Chinei semnale pesimiste asupra rezultatelor summitului China-UE care va fi găzduit de președintele Xi Jinping. ”Summitul programat pe 24 iulie la Beijing probabil va fi tensionat și neproductiv, ținând cont de divergențele de interese și de pozițiile rigide ale ambelor părți”, subliniază experții. ”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va insista, în discuțiile cu președintele Xi Jinping, asupra problemei sprijinului diplomatic și economic acordat de China Rusiei, în timp ce Uniunea Europeană va intensifica sancțiunile asupra entităților chineze care ajută Kremlinul în războiul din Ucraina. Iar preocupările privind securitatea economică și competitivitatea vor consolida eforturile UE de reducere a riscurilor generate de China”, concluzionează editorialistul Federico Rampini. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE așteaptă oferta lui TRUMP în conflictul comercial și avertizează Washingtonul /„Vom vedea ce se întâmplă”
Ionuț Moșteanu: Ajutorul României pentru Ucraina a fost multidimensional
România a sprijinit Ucraina în mod constant de la începutul invaziei rusești, iar efortul a fost „pe mai multe planuri, militar, logistic, economic și umanitar”, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Din punct de vedere militar, ministrul a susținut că „pe partea militară, s-au donat foarte multe echipamente, au fost mai multe hotărâri de guvern prin care s-au scos din echipamentele Armatei Române, s-au donat către Ucraina”. Totuși, acesta a menționat și lipsa de transparență a statului român privind acest sprijin: „Statul Român a ales, în anii care au trecut, să nu facă publice exact materialele, echipamentele, sumele echivalente pentru aceste donații către Armata Ucrainei. Partenerii noștri în NATO știu asta și noi avem această evidență”. De asemenea, el a susținut și o schimbare de abordare privind comunicarea acestor informații „Când se va schimba o abordare aici, o decizie mai largă pe care va trebui să o luăm. Eu cred, de exemplu, că trebuie să spunem”.