Kievul răsuflă ușurat: Senatul american a aprobat extinderea sprijinului militar pentru Ucraina până în 2028
Comisia pentru Servicii Armate a Senatului SUA a aprobat vineri, cu un singur vot împotrivă, proiectul de lege privind apărarea națională pentru anul fiscal 2026, care prevede un buget de 925 miliarde de dolari și extinde sprijinul militar acordat Ucrainei până în 2028, potrivit Reuters. Proiectul de lege, cunoscut sub numele de National Defense Authorization Act (actul de autorizare a apărării naționale) crește finanțarea Inițiativei de Asistență pentru Securitatea Ucrainei de la 300 de milioane de dolari la 500 de milioane anual, în efortul de a susține capacitățile de apărare ale Kievului în fața invaziei rusești declanșată în 2022. Decizia SUA vine în paralel cu angajamentul statelor Uniunii Europene, care asigură deja până la 84% din necesarul extern de finanțare al Ucrainei în 2025, și au convenit sprijin financiar și militar similar până în 2028. „Această finanțare reflectă angajamentul ferm al SUA față de securitatea Ucrainei și față de stabilitatea regională”, precizează proiectul aprobat, făcând referire la securitatea flancului estic al NATO și la prevenirea extinderii conflictului în țările vecine Ucrainei, precum Polonia, România sau statele baltice. Senatul respinge planul lui Trump de retragere a avioanelor A-10 Pachetul legislativ de apărare adoptat include și respingerea solicitării formulate de președintele Donald Trump în bugetul propus în iunie, care viza retragerea din uz a flotei de avioane A-10. Comisia a decis că numărul acestor aeronave nu poate scădea sub 103 în anul fiscal 2026, garantând continuarea operării avioanelor de sprijin aerian apropiat. A-10 Thunderbolt II, cunoscut sub numele de „Warthog” pentru asemănarea sa cu porcul mistreț african, este un avion american aflat în serviciu din 1977, specializat în sprijin aerian la altitudine joasă. Este unic prin tunul său de 30 mm, capabil să străpungă blindaje grele, și prin rezistența excepțională la avarii în luptă. Investiții în AI, tehnologie autonomă și arme hipersonice Din totalul de 925 miliarde dolari, 878,7 miliarde merg către Departamentul Apărării, iar 35,2 miliarde către Departamentul Energiei, responsabil inclusiv de arsenalul nuclear. Proiectul prevede și o autoritate generală de transfer de până la 6 miliarde pentru necesități neprevăzute, dar prioritare. Pe lângă sprijinul acordat Ucrainei, actul normativ abordează amenințările globale reprezentate de China, Iran și Coreea de Nord, subliniind necesitatea modernizării armatei americane prin investiții în inteligența artificială, tehnologia autonomă și armele hipersonice. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Senatului, iar ulterior armonizat cu versiunea adoptată de Camera Reprezentanților, care susține un sprijin pentru Ucraina la nivelul anului 2025. Diferențele dintre cele două versiuni se vor negocia într-un comitet de reconciliere, proces în urma căruia va rezulta forma finală a legii.
Uniunea Europeană anunță acorduri de 2,3 miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei /Europa a fost și va rămâne principalul donator
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, joi, o serie de acorduri, cu valoarea totală de 2,3 miliarde de euro, pentru a sprijini eforturile de reconstrucție a Ucrainei după eventuala încheiere a războiului cu Rusia. ”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit un set de acorduri în valoarea de 2,3 miliarde de euro, vizând parteneriate internaționale sau cu instituții financiare pentru a susține eforturile de relansare a economiei Ucrainei și de reconstrucție. Inițiativa evidențiază angajamentul constant față de relansarea economiei Ucrainei și în favoarea viitorului acestei țări în Uniunea Europeană”, anunță Comisia Europeană. Acordurile de 2,3 miliarde de euro includ garanții pentru credite de 1,8 miliarde de euro și asistență nerambursabilă de 580 de milioane de euro. Prin acest program, ar urma să fie atrase investiții de până la zece miliarde de euro în Ucraina. ”Astăzi, Uniunea Europeană reafirmă rolul său de cel mai puternic partener al Ucrainei. De la începerea invaziei militare, Europa a fost și va rămâne principalul donator pentru Ucraina, cu un volum al asistenței de 165 de miliarde de euro. Doar anul acesta, vom acoperi 84% din nevoile de finanțare externă. În cadrul acestei asistențe, pot anunța un ajutor macrofinanciar de un miliard de euro. De asemenea, pot anunța o plată de peste trei miliarde de euro pentru Instrumentul de sprijinire a Ucrainei. Iar garanțiile și ajutorul anunțate astăzi sunt remarcabile și ar urma să atragă investiții de zece miliarde de euro, în favoarea creșterii economice, a relansării și reconstrucției Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen, la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei, aflată în curs la Roma. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Strategia UE în conflictul comercial cu Trump pare să FUNCȚIONEZE /Cele două părți se apropie de un acord Hamas a ucis un militar israelian, într-un tentativă de RĂPIRE /Negocierile de la Doha par să avanseze
MAE respinge informațiile false privind importurile din Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis joi un comunicat în care respinge „informațiile factual eronate” apărute în spațiul public cu privire la poziția României și a ministerului în ceea ce privește importurile de produse alimentare din Ucraina. Potrivit MAE, România are o poziție clară și agreată în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește relațiile comerciale cu Ucraina, poziție care include prevederi precum clauze de salvgardare și standarde de calitate pentru produsele agroalimentare. Discuțiile pe această temă au loc în formate europene consolidate, în cadrul politicilor agricole și comerciale comune, și nu în formate regionale. „Poziția României integrează interesele multisectoriale și urmărește protejarea și sprijinirea agricultorilor și producătorilor români, fără a exclude continuarea sprijinului pentru Ucraina”, transmite MAE, precizând că narativele care opun aceste obiective urmăresc să genereze tensiuni într-un context deja dificil. Ministerul reamintește că impactul războiului asupra agriculturii ucrainene și asupra pieței interne a UE se află pe agenda Consiliului Agricultură și Pescuit din 14 iulie 2025, la care participă miniștrii de resort din România.
MAE: Importurile de alimente din Ucraina în România sunt parte a contribuției de război a UE împotriva Rusiei
Ministerul Afacerilor Externe publică oficial, joi seară, că poziţia României referitoare la importurile de produse din Ucraina pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale şi urmăreşte protejarea şi sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor şi producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina. În traducere liberă, importul de grâne sau alte produse din Ucraina este parte a efortului de război împotriva Rusiei. La finalul lunii iunie, Uniunea Europeană și Ucraina ajungeau la un acord comercial preliminar. UE a introdus încă din 2022 o scutire de la obligațiile vamale pentru produsele agricole ucrainene, în ideea de a sprijini Kievul în fața invaziei rusești. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, joi seară, precizări, ”având în vedere apariţia în spaţiul public a unor informaţii factual eronate ce vizează poziţia României şi a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) cu privire la importurile de produse alimentare din Ucraina”. România are o poziţie agreată pe subiectul relaţiilor comerciale între UE şi Ucraina inclusiv în materie de importuri agricole. Această poziţie include inclusiv introducerea în textul acordului revizuit dintre UE şi Ucraina a unor elemente cum este clauza de salvgardare precum şi a standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare, a transmis Ministerul de Externe. Parte a efortului comunitar MAE a precizat că subiectul acordului revizuit este discutat la nivelul Uniunii Europene, în formate consolidate, fiind vorba de politici europene sectoriale agricole, comerciale şi economice, şi nu în formate regionale. Subiectul impactului războiului asupra Ucrainei şi implicaţiile asupra sectorului său agricol, dar şi cele ce vizează modul în care acestea afectează piaţa internă a Uniunii Europene sunt pe agenda de lucru a Consiliului Agricultură şi Pescuit, care are loc luni, 14 iulie 2025, iar miniştrii de resort din România (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul economiei, digitalizării, antreprenorialului şi turismului, ministrul afacerilor externe) au discuţii pentru a asigura împreună susţinerea intereselor României, a precizat Bucureștiul. MAE a transmis că poziţia României a fost deja exprimată, inclusiv la nivelul COREPER, în vederea discuţiilor privind acordul revizuit şi a pregătirii reuniunii de săptămâna viitoare. Poziţia României pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale şi urmăreşte protejarea şi sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor şi producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina. Narativele care pun aceste obiective în contradicţie nu ţin de realitatea obiectivă a politicilor României şi vizează generarea de tensiuni într-un context dificil în care categorii de cetăţeni, cum sunt fermierii, au îngrijorări legitime care sunt speculate, transmis Externele. Citiți și: Uniunea Europeană majorează cotele de IMPORT pentru anumite produse agricole din Ucraina
Surse: Trump va trimite armament în Ucraina folosind autoritatea prezidențială, într-o primă mișcare de acest fel de la preluarea mandatului
Președintele Donald Trump intenționează să își folosească autoritatea prezidențială de retragere a stocurilor militare pentru a trimite armament în Ucraina. Valoarea sprijinul ar putea să fie de aproximativ 300 de milioane de dolari, au declarat două surse apropiate de subiect. Confirmarea ar putea să vină în urma unei ședințe programate pentru joi și potențialul sprijin militar ar putea include rachete Patriot și rachete ofensive cu rază medie de acțiune. Stocurile din care urmează să fie retrase armele se află deja în Europa, ce ce ar facilita transportul acestora spre Ucraina. Armament livrat de administrația Trump, dar autorizat anterior de Biden Până acum, administrația Trump a continuat doar livrările de arme deja autorizate de administrația Biden, cunoscută pentru sprijinul ferm acordat Kievului. Deși la începutul lunii iulie au fost suspendate unele livrări aprobate anterior de Biden, unele dintre acestea au fost deja reluate, semnalând o posibilă reevaluare a poziției Washingtonului față de sprijinul acordat Kievului. În cei peste trei ani și jumătate de la invazia pe scară largă lansată de Rusia, Congresul SUA a aprobat aproape 175 de miliarde de dolari în ajutor militar și umanitar pentru Ucraina.
Germania vrea să achiziționeze sisteme Patriot pentru Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că Berlinul este gata să cumpere sisteme de apărare antiaeriană Patriot din Statele Unite pentru a le transfera Ucrainei, pe fondul atacurilor masive lansate recent de Rusia asupra orașelor ucrainene. „Suntem pregătiți să achiziționăm sisteme Patriot suplimentare din SUA pentru a le pune la dispoziția Ucrainei”, a spus oficialul german în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei de la Roma. El a precizat că i-a cerut săptămâna trecută președintelui american Donald Trump să sprijine Ucraina cu noi livrări, potrivit The Kyiv Independent. SUA analizează trimiterea unei noi baterii Patriot în Ucraina Deși „americanii au nevoie de unele dintre ele pentru ei înșiși”, Merz a subliniat că SUA dispun de suficiente unități pentru a sprijini și Ucraina, dar decizia finală nu a fost încă luată. Trump a menționat cu o zi înaintea reuniunii destinată Ucrainei, la Roma, că administrația sa „va trebui să analizeze” cererea privind o nouă baterie Patriot pentru Kiev. Totuși, Casa Albă ia în calcul trimiterea unui sistem Patriot, ceea ce ar însemna primul pachet militar major aprobat de noua administrație, consideră analiștii Wall Street Journal. O altă variantă discutată ar fi ca Germania să vândă sistemul Ucrainei, iar costurile să fie împărțite între SUA și aliații europeni. Șapte rachete Patriot păzesc spațiul aerian al Ucrainei Ucraina continuă să ceară extinderea apărării aeriene, în contextul în care Rusia intensifică atacurile asupra sa cu drone, rachete și bombe ghidate, iar bateriile Patriot rămân esențiale pentru apărarea aeriană ucraineană. După pauza temporară anunțată de Pentagon pe 2 iulie privind unele livrări de armament, inclusiv interceptorii Patriot, fluxul de ajutor militar către Ucraina a fost parțial reluat. În prezent, Ucraina a primit șapte asemenea interceptori Patriot, trei de la SUA, trei din Germania și unul din partea NATO, donat de România în octombrie 2024, cu condiția ca aliații NATO să îl înlocuiască ulterior. Nu toate sistemele sunt însă operaționale, din cauza rotațiilor de mentenanță. SUA a aprobat vânzarea sistemului care îl va înlocui pe cel donat de România România a primit un sprijin financiar de 151 milioane de dolari de la Norvegia și Suedia pentru achiziționarea unui sistem care să-l înlocuiască pe cel donat. În luna aprilie, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea unui nou sistem Patriot pentru România, în valoare de 280 de milioane de dolari. Tranzacția, derulată prin programul Foreign Military Sales, urmează să fie supusă aprobării Congresului american, potrivit Defense Post. În 2017 și 2020, statul român a semnat contracte pentru achiziția a șapte sisteme Patriot din SUA, dintre care a primit patru. Un nou contract a fost semnat la începutul acestui an, pentru achiziționarea unui sistem Patriot suplimentar, în valoare de 946 de milioane de dolari, cu producătorul american Raytheon Technologies Corporation.
Rusia a bombardat din nou masiv Kievul. Cel puțin 11 persoane rănite în urma atacului aerian de joi
Atacurile au provocat explozii uriașe în mai multe zone ale orașului, clădiri rezidențiale și comerciale au fost cuprinse de flăcări, iar străzile din centrul capitalei au fost acoperite de fum gros, potrivit imaginilor transmise de CNN și confirmate de autoritățile ucrainene. Cel puțin 11 persoane au fost rănite, conform bilanțului preliminar oferit de administrația militară a orașului. Șeful acesteia, Tymur Tkacenko, a anunțat că mai multe depozite, birouri, automobile și locuințe au fost avariate grav sau distruse. Conséquences de l’attaque massive de la Russie sur Kyiv dans le district de Shevchenkivskyi🤬 https://t.co/HU8SPcMTmm pic.twitter.com/LSkyNp5PGF — Bounty (@JoelTarnawski) July 10, 2025 „Viața umană nu poate fi înlocuită. Proprietățile se pot reconstrui. Rămâneți în adăposturi, departe de ferestre și balcoane”, a transmis Tkacenko într-un apel adresat locuitorilor capitalei. Atacul vine la doar o zi după ce Rusia a lansat cel mai amplu bombardament cu drone de la începutul invaziei în 2022 — 728 de drone și 13 rachete — soldat cu moartea unei persoane și pagube semnificative în estul și centrul Ucrainei. Oficiali ucraineni susțin că astfel de lovituri nocturne au devenit aproape zilnice în ultimele săptămâni. Stațiile de metrou au fost transformate din nou în adăposturi antiaeriene, unde sute de persoane s-au adăpostit peste noapte.
Zelenski schimbă ambasadorul Ucrainei în SUA pentru a îmbunătăți relațiile cu Trump
Volodimir Zelenski o retrage pe Oksana Markarova din funcția de ambasador al Ucrainei la Washington, după ce aceasta a fost criticată dur de republicani pentru presupusa susținere a democraților în alegerile din noiembrie. Ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha a confirmat miercuri că Markarova va fi rechemată după patru ani în funcție, în cadrul unei remanieri diplomatice mai ample care vizează și alți ambasadori din țările G7 și G20, scrie The Guardian. Schimbarea vine într-un moment critic al războiului, când trupele ruse avansează pe un front de 600 de mile și au lansat cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei – 728 de drone Shahed și 13 rachete. Markarova a fost criticată de lideri republicani, inclusiv de președintele Camerei Mike Johnson, care a acuzat-o că a organizat vizite fără să invite republicani și că a fost prea apropiată de administrația Biden. Zelenski și Trump au discutat despre plecarea ambasadorei în timpul unei convorbiri telefonice din săptămâna trecută. Între posibilii înlocuitori se numără Ihor Zhovkva, adjunctul șefului biroului președintelui, și ministrul finanțelor Serhiy Marchenko. Decizia face parte din strategia Kievului de „răbdare strategică” față de Trump, care pare să dea roade după ce președintele american a reluat livrările de arme către Ucraina.
Ucraina și Olanda vs. Rusia – pe masa judecătorilor CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se va pronunța miercuri asupra acțiunilor Rusiei în războiul din Ucraina. Printre cazuri sunt presupusele încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei și doborârea avionului Malaysia Airlines. Judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg se vor pronunța asupra a patru cazuri, intentate de Ucraina și Olanda împotriva Rusiei, potrivit AP. Va fi pentru prima dată când o instanță internațională va judeca vinovăția Rusiei pentru conflictul din Ucraina, care a început în 2014 și s-a amplificat în 2022. Decizia are valoare simbolică Totuși, decizia nu va avea un impact puternic asupra părților deoarece are o valoare simbolică. Plângerile au fost depuse înainte ca organul de conducere al curții să expulzeze Moscova în urma invaziei din 2022 a Ucrainei. Plângerea olandezilor vizează doborârea avionului Boeingul 777 care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Avionul a fost doborât pe 17 iulie 2014, de o rachetă de fabricație rusească, lansată de pe un teritoriu din estul Ucrainei controlat de rebelii separatiști. Toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși, inclusiv 196 de cetățeni olandezi. Kievul are mai multe cazuri împotriva Rusiei În luna mai, agenția ONU pentru aviație a găsit Rusia responsabilă pentru dezastru. Hotărârea de miercuri nu va fi ultima din partea CEDO care se ocupă de război. Kievul a deschis mai multe cazuri împotriva Rusiei și există aproape 10.000 de plângeri intentate de persoane fizice împotriva Kremlinului. Deciziile de la Strasbourg sunt separate de un proces din Olanda, în care doi ruși și un ucrainean au fost condamnați în lipsă pentru crimă din cauza rolului lor în doborârea zborului MH17.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.229. Zelenski, încântat de ultima discuție la telefon cu Trump. Cea mai bună conversație, cea mai productivă!
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 6 iulie 2025, în a 1.229-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ultima conversație la telefon avută cu liderul american Donald Trump a fost „cea mai bună și cea mai productivă” dintre toate purtate până acum, relatează Reuters. „Referitor la conversația cu președintele Statelor Unite, care a avut loc cu o zi în urmă, a fost probabil cea mai bună conversație pe care am avut-o în tot acest timp, cea mai productivă. Am discutat probleme legate de apărarea aeriană și îi sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a ajuta. Sistemul Patriot este exact cheia pentru protecția împotriva amenințărilor balistice”, a spus Zelenski într-o mesaj video. ONU condamnă atacul cu drone al Rusiei Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat cel mai mare atac cu drone și rachete desfășurat de Rusia de la începutul războiului din Ucraina. Conform unui comunicat despre atacul de vineri, „Guterres condamnă ferm ultima serie de atacuri la scară largă cu drone și rachete desfășurat de Rusia”, cerând un armistițiu total, imediat și necondiționat. „Secretarul general este alarmat de această escaladare periculoasă și de numărul tot mai mare de victime civile. Atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile sunt interzise de dreptul internațional și trebuie să înceteze imediat”, a subliniat comunicatul făcut public de purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric. În noaptea de joi spre vineri, 4 iulie, Ucraina a fost ținta celui mai mare atac cu drone rusești de la începutul războiului. Atacurile masive cu drone și rachete asupra mai multor orașe au durat timp de câteva ore și au obligat civilii să caute refugiu în adăposturi. Jurnaliștii AFP au auzit drone deasupra capitalei Kiev și explozii care au răsunat pe parcursul întregii nopți, în timp ce sistemele de apărare aeriană ucrainene respingeau atacul. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele