Etichetă: ucraina

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.215. Zelenski cere 0,25% din PIB-ul țărilor aliate pentru Kiev! Pentru industria noastră de apărare și producția internă

Războiul din Ucraina a intrat duminică, 22 iunie 2025, în a 1.215-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților Ucrainei să aloce 0,25% din PIB-ul lor pentru a ajuta Kievul să crească producția de arme, scrie Reuters. Zelenski a spus că Ucraina se află în discuții cu Danemarca, Norvegia, Germania, Canada, Regatul Unit și Lituania pentru a lansa producția comună de arme. „Ucraina face parte din securitatea Europei și dorim ca 0,25% din PIB-ul unei țări partenere să fie alocat pentru industria noastră de apărare și producția internă” – Volodimir Zelenski Pe măsură ce războiul cu Federația Rusă s-a intensificat în ultimele săptămâni, nevoia Ucrainei de noi arme și muniții este în continuă creștere. Anul acesta, Kievul a obținut 43 de miliarde de dolari pentru a-și finanța producția internă de arme, a declarat Zelenski. Țările membre ale alianței militare NATO sunt așteptate să se întâlnească săptămâna viitoare la Haga pentru a discuta despre creșterea cheltuielilor pentru apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca fiecare țară să fie de acord să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare și măsuri de securitate. Zelenski a declarat că este probabil să meargă la summitul NATO, adăugând că mai multe întâlniri cu liderii occidentali au fost stabilite în marja acestuia. El a mai spus că speră să se întâlnească și cu președintele SUA, Donald Trump. Sub 40% din arme, produse în Ucraina În prezent, Ucraina acoperă sub 40% din nevoile sale de apărare cu producția internă, iar guvernul caută în mod constant modalități de a crește producția. Kievul intenționează să lanseze producția comună de arme în afara țării și va începe să exporte o parte din tehnologiile sale de producție militară, a declarat Zelenski. „Am lansat un program «Construiește cu Ucraina», iar în vară vom semna acordurile relevante pentru a începe să exportăm tehnologiile noastre în străinătate în formatul deschiderii de linii de producție în țările europene”, a declarat Zelenski. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Dan Dungaciu: Nu am văzut reacția Rusiei la atacul Ucrainei asupra aerodromurilor

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, analist și geopolitician, a avertizat că reacția Federației Ruse după atacurile ucrainene este iminentă. El susține că asistăm la o etapă a conflictului cu potențial de transformare în război declarat. Răzbunarea este doar o chestiune de timp. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Atacurile Ucrainei asupra aerodromurilor va declanșa o reacție fără precedent din partea Rusiei. „S-ar putea ca multe lucruri care erau în picioare până mai ieri să nu mai fie de aici înainte” Potrivit lui Dungaciu, lumea se apropie de o linie roșie istorică. Rusia a anunțat oficial posibilitatea trecerii la un război total. „De fapt, n-a făcut decât să escaladeze, probabil, și intențiile Federației Ruse, care, în acest moment, dacă trece de la operațiune specială la război propriu-zis, s-ar putea ca multe lucruri care erau în picioare până mai ieri să nu mai fie de aici înainte. E o amenințare pe care rușii au făcut-o și e fără precedent. Cum vor reacționa, sigur, ucranenii sau occidentalii la aceste amenințări urmează să vedem. Dar e clar că nici ei nu au stat cu mâinile în sân atunci când au atacat acele baze nucleare.”, spune geopoliticianul. Dan Dungaicu: „Escaladarea s-a dus într-o zonă care este aproape necontrolabilă” Dan Dungaciu explică faptul că reacția oficială a Rusiei la atacurile asupra infrastructurii strategice nu a avut loc încă, dar a fost sugerată de Vladimir Putin în mod direct, inclusiv în discuția cu Donald Trump. „Pentru că ăla e un atac care, în timpul Războiului Rece, de exemplu, ar fi fost de neconceput. Deci, escaladarea s-a dus într-o zonă care este aproape necontrolabilă. Și, din această perspectivă, nu ai cum să nu te aștepți la o reacție a Federației Ruse. Noi n-am văzut, până acum, cred eu, reacția Federației Ruse la cel atac ucrainean împotriva aerodromurilor. Am văzut doar operațiuni care au fost gândite înainte.mDar, deocamdată, răzbunarea n-a venit. Și răzbunarea a fost anunțată de președintele Putin în conversația cu Trump. A mai fost anunțată și de președintele Vladimir Putin însuși când spunea că trebuie să discutăm cu acești oameni care fac atacuri teroriste. Aluzie era la trenul care a fost bombardat, sau, mă rog, podul, și a căzut acel tren de pasageri, în care au murit foarte mulți oameni.”, susține analistul. Este lipsit de realism Dungaciu consideră că actuala fază a războiului depășește orice logică anterioară a discursului diplomatic. „Deci, din punctul ăsta, suntem într-o plină escaladare. Ideea că poți să epuizezi subiectul ăsta, repetând ce ai repetat, ce ai spus trei ani, mi se pare lipsit de… uitați-vă, aproape lipsit de realism, ca să nu zic lipsit de sens.”, a adăugat sociologul. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele

CONCLUZIILE trilateralei Nicușor Dan – Volodimir Zelenski – Maia Sandu / Apărare și lupta împotriva amenințărilor hibride

Nicușor Dan transmite că România, Republica Moldova și Ucraina își vor consolida cooperarea în „domenii cheie strategice”.  Președintele României a participat la o „rundă de discuții cuprinzătoare”, cu omologii săi ucrainean și moldovean, la Odesa. „Am încheiat o rundă de discuții cuprinzătoare în valorosul format trilateral România – Republica Moldova – Ucraina, marcând prima astfel de întâlnire la cel mai înalt nivel. Discuțiile noastre s-au concentrat pe modalități concrete de consolidare a cooperării în domenii strategice cheie, în special: 🔹 interconexiuni energetice și logistice, 🔹 conectivitate transfrontalieră, 🔹 apărare și lupta împotriva amenințărilor hibride, 🔹 reconstrucție și rezistență, 🔹 și, important, reforme care vizează promovarea integrării europene”, scrie acesta pe X. Președintele subliniază că „această întâlnire reflectă angajamentul nostru comun de a construi un viitor sigur, rezistent și european pentru regiunea noastră”. Nicușor Dan este Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, organizat la Odesa, unde participă 11 șefi de state, de guverne sau lideri ai parlamentelor din România, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Albania, Bulgaria Croația și Grecia. CITEȘTE ȘI:

UE va intensifica sancțiunile împotriva Administrației Putin /Forța este singura limbă pe care o înțelege Rusia

Uniunea Europeană va intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, pentru a forța Administrația Vladimir Putin să accepte armistițiu și pace durabilă cu Ucraina, anunță Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. ”Vrem pace pentru Ucraina. Dar, în pofida tentativelor diplomatice, în pofida propunerii președintelui Volodimir Zelenski în sensul unui armistițiu necondiționat, Rusia continuă să aducă moarte și distrugeri în Ucraina. Obiectivul Rusiei nu este pacea, este impunerea puterii. De aceea, intensificăm presiunile asupra Rusiei, întrucât forța este singura limbă pe care o va înțelege Rusia. Economia Rusiei este afectată profund de sancțiuni. Rezerve ale băncii centrale ruse în valoare de 210 miliarde de euro sunt imobilizate. Veniturile obținute de Rusia din petrol și gaze au scăzut cu aproape 80% în raport cu perioada anterioară războiului, deficitul Rusiei este în creștere, dobânzile sunt prohibitiv de mari, inflația a crescut cu mai mult de 10%, prețurile importurilor de tehnologie și de produse esențiale sunt de șase ori mai mari decât înainte de război și comparativ cu media globală. Economia Rusiei este limitată la o economie de război, ceea ce sacrifică perspectivele viitoare”, a declarat Ursula von der Leyen. ”Mesajul nostru este foarte clar: acest război trebuie să se încheie, avem nevoie de un armistițiu real, iar Rusia trebuie să vină la masa negocierilor cu o propunere serioasă. Întrucât în prezent Rusia nu manifestă voința de obținere a păcii, vom intensifica presiunile asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancțiuni masive. Propunem al 18-lea pachet de sancțiuni dure, vizând în principal două sectoare, sectorul energetic rusesc și sectorul bancar rusesc. Extindem interdicțiile și controalele asupra exporturilor și intensificăm măsurile de contracarare a evitării sancțiunilor”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Conform propunerii Comisiei Europene, prețul internațional al petrolului rusesc ar urma să fie plafonat de la 60 la 45 de dolari pe baril, deși măsura va fi greu de aplicat dacă Statele Unite nu se alătură sancțiunilor Uniunii Europene. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană Citește și: Bloomberg: Compania financiară BLACKSTONE vrea să facă investiții de 500 de miliarde de dolari în Europa /„Este o oportunitate majoră” VIDEO Forțele Navale israeliene au bombardat, în premieră, un port din YEMEN folosit de militanții huthi Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.200. Atac cu drone asupra Moscovei, Rosgvardia a împușcat un bărbat în timp ce se pregătea să lovească o bază militară

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 7 iunie 2025, în a 1.200-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Garda Națională a Rusiei (Rosgvardia) a anunțat că a împușcat mortal un bărbat care pregătea lansarea unor drone purtătoare de grenade către o bază militară. Ucraina pare că și-a înmulțit operațiunile de acest fel după atacul efectuat duminică, 1 iunie, asupra unor aerodromuri rusești. Moscova, luată la țintă De asemenea, primarul Moscovei a anunțat doborârea a trei drone care ținteau capitala, relatează agențiile AFP și EFE. Bărbatul ucis încerca să atace o bază militară în regiunea Riazan, la sud-est de Moscova. „A opus rezistență armată și a fost neutralizat”, potrivit Gărzii Naționale ruse, care adaugă că un pistol și două drone echipate cu grenade și pregătite de lansare au fost găsite la fața locului. În acest timp, antiaeriana rusă a doborât, în regiunea Moscovei, trei drone ucrainene, a declarat primarul Serghei Sobianin. De asemenea, agenția aeronautică rusă Rosaviatsia a anunțat închiderea temporară, din motive de securitate, a aeroporturilor Domodedovo și Jukovski, ambele situate la sud de Moscova. Potrivit canalelor ruse de monitorizare a dronelor, un atac ucrainean cu drone a fost lansat asupra mai multor regiuni din Rusia, inclusiv Kursk, Briansk, Riazan și Moscova. Asalt asupra forței nucleare ruse Ucraina a reușit cel mai semnificativ atac cu drone asupra armatei ruse, lovind aerodromuri situate la mii de kilometri depărtare de graniță și unde erau staționate în special bombardiere strategice Tu-95 și Tu-22. Potrivit unor oficiali americani, au fost lovite în atacul de duminică până la 20 de avioane, iar aproximativ 10 au fost distruse. Președintele Volodimir Zelenski avansase un bilanț dublu. Dronele au fost introduse clandestin în Rusia și lansate din camioane parcate în apropierea aerodromurilor. Mai devreme, vineri, Ucraina a revendicat bombardarea în timpul nopții a altor două baze aeriene ruse, în regiunile Saratov și Riazan, susținând că a reușit să distrugă un rezervor de combustibil. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Cum a fost posibilă distrugerea bombardierelor rusești cu un software gratuit de pe internet: ArduPilot, arma invizibilă a Ucrainei

Duminică, 1 iunie, Ucraina a reușit una dintre cele mai spectaculoase lovituri aeriene din acest război, distrugând un număr semnificativ de bombardiere rusești cu ajutorul unei escadrile de drone. În spatele operațiunii de tip „toile d’araignée” (pânză de păianjen) se află nu o tehnologie de ultimă oră dezvoltată de armată, ci un software gratuit, open-source, numit ArduPilot — creat inițial pentru pasionați de zbor autonom și folosit acum într-un context complet neașteptat. Operațiunea, care a implicat 117 drone FPV (First Person View), a fost condusă în adâncul teritoriului rus, vizând baze aeriene unde se aflau aeronave strategice. Potrivit autorităților de la Kiev, 34% din bombardierele rusești ar fi fost neutralizate sau avariate. Un atac fulgerător, fără piloți, fără armament de miliarde, dar cu rezultate strategice uriașe. ArduPilot, software-ul care pilotează drone și declanșează controverse ArduPilot este un software de autopilotaj disponibil publicului larg, dezvoltat de o comunitate de programatori și pasionați de robotică. Este compatibil cu o varietate de platforme – de la drone și elicoptere, la submarine și rovere. Codul sursă este public, oricine îl poate modifica și adapta, iar funcționarea sa depinde doar de existența unor componente electronice standard, disponibile online. Ce face acest software atât de puternic este capacitatea de a ghida vehicule fără intervenție umană, folosind coordonate GPS și algoritmi de stabilizare. În context militar, un astfel de instrument devine extrem de eficient atunci când este combinat cu drone mici, ușor de lansat și greu de detectat. Oficial, ArduPilot nu este conceput pentru uz militar, iar dezvoltatorii săi nu colaborează cu niciun stat sau armată. Pe site-ul oficial al proiectului se afirmă clar că misiunea echipei este să ofere „cele mai bune instrumente pentru a vă deplasa vehiculele în siguranță”. Cu toate acestea, eficiența și accesibilitatea software-ului au făcut inevitabilă utilizarea sa și în contexte mai puțin pașnice. Reacții amestecate din partea creatorilor și impactul moral După apariția imaginilor cu atacul ucrainenilor, în care a fost identificată interfața ArduPilot, fondatorii proiectului au reacționat pe rețelele sociale. Chris Anderson, unul dintre co-creatori, a scris cu uimire: „La 18 ani după ce am creat ArduPilot, iată-l distrugând o parte semnificativă a forțelor aeriene ruse. Incredibil.” Jason Short, un alt membru fondator, a recunoscut: „Niciodată nu aș fi crezut că va ajunge aici. Eu voiam doar să fac roboți zburători.” Comunitatea dezvoltatorilor ArduPilot a transmis pe Reddit că nu este prima dată când software-ul lor este folosit în scopuri militare, dar că proiectul nu oferă sprijin pentru astfel de utilizări. Echipa și-a reafirmat angajamentul față de transparență, accesibilitate și non-intervenție în conflicte armate. Imagini din satelit arată baza aeriană Belaya înainte (17 mai) și după (2 iunie) atacul ucrainean cu drone, în regiunea Irkuțk, Rusia© 2025 Planet Labs PBC & Capella Space via REUTERS Dronele, arma-cheie a războiului modern Războiul din Ucraina a devenit rapid primul conflict de amploare în care dronele joacă un rol central. Ușor de produs, greu de detectat și capabile de a transporta încărcături explozive, aceste dispozitive au schimbat fundamental echilibrul de forțe. Pe 1 iunie, în aceeași zi cu atacul ucrainean, Rusia a lansat și ea un atac masiv cu 472 de drone asupra teritoriului ucrainean, cea mai mare operațiune aeriană de acest tip de până acum. Diferența majoră constă însă în eficiența și creativitatea ucraineană: folosind software gratuit, componente accesibile și coordonare de tip guerrilla tech, au demonstrat că nu este nevoie de avioane stealth sau rachete supersonice pentru a da o lovitură grea unui inamic cu o armată convențională uriașă.

China denunță paralela lui Macron între Ucraina și Taiwan: „Compararea problemei Taiwanului cu problema ucraineană este inacceptablă”

China denunţă sâmbătă declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a făcut vineri o paralelă între situaţia din Ucraina şi situaţia Taiwanului, pe care Occidentul se teme că Beijingul vrea să-l invadeze, relatează AFP, preluat de news.ro. ”Compararea problemei Taiwanului cu problema ucraineană este inacceptablă, Cele două sunt de naturi diferite şi în niciun caz compatibile”, a reacţionat Ambasada Chinei în Singaopre, unde a făcut declaraţiile şeful statului francez. Emmanuel Macron a sugerat vineri seara, într-un discurs pe care l-a susţinut în deschiderea Dialogului de la Shangri-l, un forum de apărare şi securitate, în oraşul-stat Singaopre, că o invazie a Taiwanului de către China ar putea fi asimilată celei a Ucrainei de către Rusia. ”Dacă considerăm că Rusia poate fi autorizatră să cucerească o parte a teritoriului Ucrainei fără vreo restricţie, fără vreo constrngere, fără vreo reacţie a ordinii mondiale, ce vom spune despre ceea ce i s-ar putea întâmpla Taiwanului?”, a întrebat el la tribuna acestui forum. Macron: China trebuie să împiedice Coreea de Nord să se implice în Europa Emmanuel Macron a avertizat că, ”dacă China nu vrea ca NATO să fie implicată în Asia de Sud-Est sau în Asia, atunci trebuie să împiedice în mod clar Coreea de Nord să fie implicată pe teritoriul european”, unde Phenianul a desfăşurat militari împotriva Ucrainei, alături de Rusia. Beijingul reafirmă sâmbătă, prin Ambasada sa la Singapore, că ”problema Taiwanului este un subiect strict intern al Chinei”. ”Există o singură Chină în lume, iar Taiwanul este o parte inalienabilă a teritoriului chinez”, subliniază diplomaţia chineză într-un comunicat postat pe Facebook. Teritoriul Taiwanului nu se află, de la Revoluţia din 1949, sub controlul Beijingului, care nu a exclus să-l reia cu forţa dacă este necesar şi şi-a multiplicat manevrele în jurul insulei. Secretarul american al Apărării Pete Hegseth a acuzat sâmbătă China, la Forumul de la Shangri-La, de faptul că se pregăteşte ”eventual să foloseacă forţa militară” în regiunea Asia-Paciific şi se ”antrenează zilnic” să invadeze Taiwanul. Citiți și: Macron îndeamnă SUA să impună SANCȚIUNI asupra Rusiei, în cazul în care Moscova refuză o încetare a focului Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele

The New York Times: Trump condamnă crimele lui Vladimir Putin în Ucraina, dar nu îl face să suporte niciun preț

Președintele SUA, Donald Trump, a condamnat vehement bombardamentele masive ale Rusiei asupra Ucrainei și atitudinea omologului său rus, Vladimir Putin, dar, până în acest moment, a refuzat să se ralieze sancțiunilor impuse de Europa, comentează cotidianul The New York Times. ”S-a întâmplat ceva cu Putin. A luat-o razna în totalitate”, a declarat Donald Trump duminică. Criticile rare ale președintelui Trump la adresa omologului său din Rusia intervin după câteva zile de bombardamente masive asupra orașelor ucrainene, vizând în principal obiective civile. Atacurile Rusiei au avut loc la doar câteva zile după ce Trump a catalogat drept ”excelentă” conversația cu Putin despre care liderul SUA afirma că va conduce imediat la negocieri de pace. Donald Trump a afirmat permanent că are o ”relație bună” cu Vladimir Putin și nu este prima dată când se declară șocat de bombardamentele asupra civililor ucraineni. În urmă cu o lună, Trump i-a cerut lui Vladimir Putin să se oprească, după o serie de atacuri cu rachete și drone care au vizat Ucraina. Trump nu s-a raliat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană ”Cu toate acestea, Trump nu a asociat niciodată atacurile cu decizia sa, reafirmată săptămâna trecută, de a refuza să se alăture țărilor europene, care au impus noi sancțiuni contra Rusiei, și nici de a oferi armament pentru ajutarea Ucrainei. Rezultatul este un gol strategic în care Trump se plânge de crimele comise de Rusia, fără însă a vrea să îl facă pe Putin să plătească măcar un preț modest”, notează cotidianul The New York Times. Modelul este unul familiar, conform analiștilor. Trump semnalează intenția de a-și retrage implicarea dintr-un conflict descris frecvent ca fiind ”războiul Europei”, apoi este șocat că Putin cere o serie de condiții care ar însemna predarea Ucrainei. Uneori, Trump afirmă că analizează în mod clar posibilitatea impunerii de sancțiuni, dar ezită să se alăture măsurilor impuse de Uniunea Europeană. ”Rusia nu acceptă armistițiu, iar Trump încearcă în mod constant să se detașeze. Rezultatul este că sprijinul pentru Ucraina continuă să se diminueze ca importanță pentru americani. Ceea ce urmează vor fi lupte mai intense și bombardamente asupra Ucrainei, dar și mai puține restricții asupra atacurilor ucrainene pe teritoriul rus”, apreciază Ian Bremmer, președintele Institutului Eurasia Group. Imediat după discuția de săptămâna trecută cu Vladimir Putin, Trump le-a transmis liderilor Germaniei, Franței, Italiei și Finlandei că nu intenționează să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. ”Retragerea angajamentului de a exercita presiuni asupra Rusiei merge dincolo de rațiunile economice. Trump a oprit eforturile Departamentului Justiției de colectare a dovezilor despre crimele de război ruse în Ucraina (…). La trei ani de la începerea războiului, Statele Unite au refuzat să voteze o declarație a ONU prin care Rusia era considerată agresor, plasând Washingtonul pe poziții adverse cu aliați din NATO și de partea Coreei de Nord”, concluzionează cotidianul The New York Times. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO | Vladimir Putin atribuie OCCIDENTULUI responsabilitatea pentru războiul din Ucraina /”Ne-au forțat să facem ce facem acum” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Uniunea Europeană adoptă sancțiuni masive împotriva Rusiei /Kallas: Trebuie să exercităm presiuni suplimentare

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei, în efortul de a forța Administrația Vladimir Putin să accepte un armistițiu și negocieri cu Ucraina pentru oprirea războiului. ”Consiliul UE a adoptat astăzi al 17-lea set de măsuri restrictive economice și individuale, prin care este oprit accesul Rusiei la tehnologie militară esențială și sunt limitate resursele Rusiei care alimentează războiul de agresiune contra Ucrainei, fiind vizată puternic flota obscură a Rusiei de petroliere, firmele care o gestionează și un producător major de petrol”, a comunicat Consiliul Uniunii Europene. ”Referitor la Ucraina, cred că este important, așa cum am spus cu toții, cele 27 de state membre UE, că trebuie să fie instituit un armistițiu complet și necondiționat, Ucraina a acceptat deja ideea acum 60 de zile, iar noi am stabilit că, dacă Rusia nu acceptă, ceea ce am observat ieri, atunci trebuie să exercităm presiuni suplimentare. Prin urmare, vom decide astăzi cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni, dar vom continua să elaborăm sancțiuni pentru a exercita mai multă presiune asupra Rusiei, astfel încât să vrea pace. Acestea sunt cele mai puternice sancțiuni decise împotriva Rusiei de la începerea războiului”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. Rusia și Ucraina vor iniția ”imediat” negocierile pentru un armistițiu general, a anunțat luni seară președintele SUA, Donald Trump, calificând drept ”excelentă” conversația cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Tocmai am încheiat o convorbire cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Cred că s-a derulat foarte bine. Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Trump. La rândul său, Vladimir Putin a anunțat că Rusia este pregătită să propună Ucrainei un plan pentru un eventual acord de pace care să fie precedat de un armistițiu general, fără însă a preciza când ar putea fi suspendate confruntările militare. ”Am stabilit cu președintele Statelor Unite ca Rusia să propună și să fie pregătită să colaboreze cu partea ucraineană asupra unui memorandum privind un viitor acord de pace, care ar fi precedat de un armistițiu pentru o anumită perioadă, dacă se ajunge la un acord în acest sens”, a precizat Vladimir Putin. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.183. Papa Leon al XIV-lea confirmă disponibilitatea de a găzdui negocierile pentru pace

Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 21 mai 2025, în a 1.183-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a asigurat că Papa Leon al XIV-lea i-a confirmat, în cursul unei conversații telefonice, disponibilitatea Vaticanului de a găzdui negocieri de pace privind Ucraina. Giorgia Meloni, anunț major privind Ucraina „Discuția vine în urma convorbirii telefonice de ieri cu președintele american Donald Trump și alți lideri europeni”, în timpul căreia Giorgiei Meloni i s-a cerut „să verifice disponibilitatea Sfântului Scaun de a găzdui negocierile”, indică un mesaj pe WhatsApp al serviciilor premierului italian. Meloni arătase încă de luni seară că Trump, Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron, liderul Finlandei, Alexander Stubb, cancelarul german Friedrich Merz, precum și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu ea au discutat după o convorbire telefonică între Trump și Vladimir Putin și cu acea ocazie, „disponibilitatea Sfântului Părinte de a găzdui negocieri la Vatican a fost apreciată drept pozitivă”. „Găsind la Sfântul Părinte disponibilitatea de a găzdui la Vatican viitoarele discuții dintre părți, Meloni i-a mulțumit Papei pentru angajamentul său neîncetat în favoarea păcii”, a precizat mesajul de marți. Serviciile Giorgiei Meloni au adăugat că premierul italian a mai discutat pentru a menține „o strânsă coordonare între parteneri în vederea unei noi runde de negocieri având ca obiectiv un armistițiu și un acord de pace în Ucraina”. Papa vorbește despre întâlnirea „dușmanilor” Săptămâna trecută, în fața reprezentanților Bisericilor creștine din Orient, Papa Leon al XIV-lea, oficial învestit în funcție duminică, s-a oferit să medieze într-un mesaj adresat beligeranților din întreaga lume: „Sfântul Scaun este disponibil pentru ca dușmanii să se întâlnească și să se privească în ochi, pentru ca popoarele să regăsească speranța și demnitatea ce le revine, demnitatea păcii”. Evocând numeroasele conflicte din lume, „de la Pământul Sfânt la Ucraina, din Liban în Siria, din Orientul Mijlociu până în Tigre, în Etiopia, și în Caucaz”, el a deplâns aceste violențe, îndemnând la acțiune pentru a se ajunge la pace. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele