Kelemen Hunor: Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă
Întrebat luni seara, la Digi24 despre disputele din coaliție, președintele UDMR a apus: „Da, există aceste dispute. Este dinamica coaliției de la bun început și aproape dinamica tuturor coalițiilor din ultimii 35 de ani. Mai repede sau mai târziu apar astfel de polemici. PSD-ul se pregătește de alegeri, cu toate că nu există o miză, că nu există o competiție, în sensul că n-are Sorin Grindeanu un competitor. Și apar aceste dispute”. El spune că, în România, de fiecare dată când se guvernează în coaliție, apar aceste conflicte în spațiu public. „Ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari” „Eu am și o altă explicație. Sigur că nu o să-i placă nici PSD-ului, nici PNL-ului. Dar asta e viața. Nu fac politică ca să fiu pe placul lor. Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă. Nicu cu Marcel aveau o altă relație. Și indiferent cine era premier, că era Nicu, că era Marcel, ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari”, a explicat Kelemen Hunor. El spune că acum există un alt premier de la PNL „care e mai puțin flexibil, hai să folosim acest cuvânt, și trebuie să te obișnuiești cu asta”. „Într-o coaliție unde sunt cinci la masă, n-ai cum să aștepți să fie toată lumea de acord cu fiecare enunț. Dar eu cred că suntem oameni maturi și vom trece de aceste, sau peste aceste tensiuni din coaliție după 7 noiembrie”, a mai afirmat liderul UDMR.
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Cseke despre tensiunile din coaliție: Toate cele patru formațiuni trebuie să accepte un compromis
„Nu a fost discuția în sensul că ne retragem. Trebuie să acceptăm că într-o coaliție cu patru partide, sigur fiecare își urmărește un anumit proiect. Ideea de redresare, de măsuri de stimulare a economiei, de măsuri de stimulare a investițiilor, Ministrul Dezvoltării nu poate fi decât de acord”, a afirmat Cseke, marți seara la TVR Info. Ministrul a adăugat că UDMR va veni, la rândul său, cu propuneri privind stimularea investițiilor și sprijinirea sectorului construcțiilor, precizând că măsurile economice propuse de PSD vor fi analizate în detaliu în ședința coaliției de săptămâna viitoare. Privind mesajul și atitudinea coaliției de guvernare, ministrul UDMR a afirmat: „ Mesajul dat de către coaliție în societate nu este un mesaj de fermitate și de coerență. Întotdeauna când ești într-o coaliție cu patru formațiuni, cred că toate cele patru formațiuni trebuie să accepte sau să aibă o predispoziție pentru a face un compromis, un pas mai în spate, mai spre lateral”.
Miruţă, la Congresul UDMR: În România sunt multe probleme. Au fost şi vor mai fi
„Cei care sunt responsabili de direcţia în care merge România astăzi sunt în sala aceasta, sunt reprezentanţi dintre dumneavoastră, este această coaliţie de guvernare. Şi, ascultând ceea ce se spunea mai devreme, am observat repetarea a două cuvinte, cele mai frecvent folosite, unitate, comunitate”, a spus Miruţă. Ministrul a propus completarea acestor valori cu alte două caracteristici pe care le-a observat la UDMR de-a lungul mandatului său parlamentar: „Eu cred că este extrem de plauzibil, având în vedere că acum este congresul UDMR, să adăugăm alte două valenţe specifice, şi anume consecvenţă şi seriozitate pe care, în cei cinci ani pe care i-am avut în Parlament, alături de colegi de la UDMR, i-am observat că sunt extrem de specifici membrilor, parlamentarilor şi formaţiunii dumneavoastră politice. Într-o perioadă în care încrederea oamenilor în clasa politică e foarte greu de câştigat, aceste două lucruri, consecvenţă şi seriozitate, sunt cele care menţin încrederea între cetăţeni şi politicieni”. „UDMR, şi USR, dar UDMR are o istorie mai veche, a arătat, de-al lungul timpului, că rămân un partener serios şi un partener care aduce echilibru de foarte multe ori necesar în diversele forme ale structurii coaliţiilor de guvernare. Guvernarea modernă se construieşte pe seriozitate, se construieşte pe respect reciproc şi niciodată nu s-a construit ceva ce a dăinuit pe diviziune”, spune Miruţă. Referindu-se la provocările cu care se confruntă România, ministrul Economiei a insistat asupra necesităţii de a accelera rezolvarea problemelor: „Da, în România sunt multe probleme. Au fost, vor mai fi, însă măsura performanţei, din punctul meu de vedere, a fiecărui guvern este viteza cu care poate rezolva cât mai multe dintre aceste probleme, evident, dacă vorbim despre viteza raportându-ne la un interval scurt de timp. Îmi doresc ca dialogul între forţele politice din actuala coaliţie să rămână omopragmatic şi orientat pe ce putem livra. Este o măsură a întregului guvern capacitatea de a livra, aşa cum vă spuneam, într-un timp foarte scurt. Şi acest dialog trebuie să fie exact aşa cum e unul între oameni care muncesc şi unul între oameni care sunt în conflict”.
Kelemen Hunor susține prelungirea plafonării prețurilor la alimente: Oamenii trebuie să simtă că sunt protejați
În ceea ce privește renunțarea la plafonarea prețurilor la alimentele de bază, liderul UDMR a spus, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, că „a fost o discuție în Guvern, dar în coaliție nu s-a luat nicio decizie”. UDMR propune păstrarea actualului plafon. „Oamenii trebuie să simtă că sunt protejați. (…) Poziția noastră este că trebuie să păstrăm pentru cel puțin alte șase luni de zile această plafonare”, a spus Kelemen Hunor, avertizând că este posibil ca inflația să crească în următoarele luni. El a vorbit și despre relațiile dintre partenerii din coaliție vorbind despre presiune și amenințările cu demisia și cu plecarea din Guvern. „Da, se simte”, a mai spus Kelemen Hunor despre faptul că PSD ezită să ia unele decizii radicale deoarece taberele social-democrate se pregătesc pentru alegerile din interiorul partidului. Kelemen Hunor a fost întrebat și despre contrele dintre fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, și fostul premier Marcel Ciolacu. „Nu eram în coaliție, nu am fost la discuție . (…) Nu sunt calificat să fac o relație directă între gaura din buget, mare, și un organ genital”, a precizat președintele UDMR.
Scandal în coaliție. USR acuză PSD, PNL și UDMR că au blocat audierea șefului ASF în Parlament: Au făcut zid în jurul ASF
O nouă situație tensionată apare în interiorul coaliției. USR a solicitat marți, în Comisia pentru buget din Camera Deputaților, ca președintele ASF, Alexandru Petrescu, și vicepreședintele Sorin Mititelu să fie audiați în cadrul comisiei. Reprezentanții partidului au transmis că PSD, PNL și UDMR s-au opus inițiativei. Din totalul deputaților prezenți, doar 10 au votat pentru audiere, în timp ce 18, toți de la PSD, PNL și UDMR, s-au abținut. „Au făcut zid în jurul ASF și au blocat audierea conducerii în Comisia de buget”, au precizat, mai exact, reprezentanții USR, care au adăugat că audierile ar fi urmat să aibă loc „în contextul ultimelor dezvăluiri despre societățile de asigurări”. Solicitarea a fost făcută de către deputatul USR Cezar Drăgoescu, „pentru a primi clarificări privind solvabilitatea și practicile societăților Grawe România, Axeria, Eazy, Hellas Direct și Dallbogg, dar și informații despre măsurile ASF pentru protecția consumatorilor, mai ales în contextul precedentelor crize din domeniul asigurărilor”, se arată într-un comunicat al USR. „Prin acest vot, PSD, PNL și UDMR arată că protecția politică pentru ASF funcționează la cel mai înalt nivel. În loc să răspundă întrebărilor legitime despre cum sunt supravegheate companiile de asigurări și cum sunt protejați consumatorii, preferă să ascundă responsabilitatea sub preș. Este un zid al tăcerii în jurul unei instituții care ar trebui să fie transparentă și responsabilă”, a declarat Cezaz Drăgoescu. Solicitarea depusă de deputată USR poate fi consultată AICI. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: AUR a atacat la CCR patru proiecte pentru care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament: „Invocarea «urgenței» reprezintă o minciună” Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis că PSD nu SUSȚINE creșterea vârstei de pensionare: „Pensia nu e un privilegiu” Percheziții DNA la ELCEN pentru luare și dare de MITĂ. Directorii companiei, în vizorul anchetatorilor
Președintele UDMR critică declarațiile extremiste ale lui Dan Tănasă
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat dur declarațiile deputatului Dan Tănasă, pe care le-a calificat drept „momente de extremism” ce pot afecta coeziunea socială. Într-un interviu acordat Digi24, Kelemen a atras atenția că România se confruntă anual cu un deficit de 130.000- 150.000 de muncitori, motiv pentru care antreprenorii aduc forță de muncă din Asia și alte regiuni, în special pentru sectoarele serviciilor, construcțiilor și HoReCa. „Acești oameni nu sunt migranți ilegali, sunt muncitori aduși de antreprenorii români cu forme legale. Dacă nu ne delimităm de astfel de atitudini, agresivitatea verbală se poate transforma în agresivitate fizică și trebuie respinsă categoric”, a declarat liderul UDMR. El a mai spus că responsabilitatea politicienilor și a celor care pot influența opinia publică este uriașă, întrucât mesajele extremiste pot fi preluate de cetățeni. „Nu sunt dușmanii noștri cei care vin să muncească în România. Dacă explicăm clar, oamenii vor înțelege această situație”, a adăugat Kelemen Hunor.
Accelerarea investițiilor în infrastructura de transport, prioritatea coaliției-Program de GUVERNARE
Coaliția de guvernare, adică PSD, PNL, UDMR, USR și Grupul Minorităților Naționale, își propune prin Programul de Guvernare 2025-2028 să accelereze investițiile în infrastructura de transport, pe toate segmentele. Partidele din coaliție, Guvernul Bolojan în infrastructura de transport transmit că programul de guvernare a fost construit pe principiile stabilității economice, bunei guvernări și respectului pentru cetățeni. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și aeriene reprezintă o prioritate strategică în programul de guvernare. Până în 2028, Guvernul își propune finalizarea variantelor de ocolire pentru localitățile supraaglomerate, în parteneriat cu autoritățile locale, pentru scoaterea traficului greu din orașe și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Transportul feroviar ar urma să fie modernizat prin dezvoltarea rețelelor de trenuri suburbane și metropolitane, menite să reducă aglomerația rutieră și să crească mobilitatea urbană. Guvernul vizează și crearea de coridoare feroviare rapide și eficiente pentru transportul de marfă. Printre proiectele rutiere prioritare: drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila Printre proiectele rutiere de prioritate maximă se află: * Autostrada A1 Sibiu – Pitești și Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei * Autostrada de Centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală * Autostrada A7 Ploiești – Pașcani * Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureș – Cluj – Oradea, * Autostrada A8 Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni * Autostrada Timișoara – Moravița * Autostrada A4 Sud ”Alternativa Techirghiol” * Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificația spre Tg. Jiu * Drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila * Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2) Transport feroviar: coridoare rapide pentru marfă și trenuri metropolitane * Magistrala Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva – Arad * Magistrala Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București * Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor * Magistralele Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia * Stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta * Îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța * Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară Material rulant * Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028. Metrou * Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai * Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu * Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon * Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă. Investițiile prioritare pe segmentul aerian * Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București * Dezvoltarea terminalelor cargo Investițiile prioritare în sectorul naval * FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului * Parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. CITEȘTE ȘI: ROCADA GUVERNAMENTALĂ. Mandatul lui Ilie Bolojan ar urma să fie mai lung decât cel al premierului PSD. USR și UDMR i-au cedat „zilele” lor Kelemen Hunor, în urma consultărilor de la Cotroceni: „Dacă ai crescut PIB-ul, trebuie să crești și veniturile” A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Ce se întâmplă după ce partidele ajung la o înțelegere pe negocierile politice și măsurile fiscale. Procedura de ÎNVESTIRE a noului Guvern
Sunt programate discuții politice luni, de la ora 17:00, la Cotroceni. Principalele aspecte vizează pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, dar și negocieri politice privind componența noului Guvern și împărțirea portofoliilor. Pe 28 mai, președintele României a convocat la Cotroceni toate partidele politice parlamentare la consultări informale, în baza art. 80, alin. 2 din Constituție, care stipulează că „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. De regulă, consultările se convoacă și în baza art. 103, alin. 1, care prevede că „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, potrivit Constituției. Așa a procedat, în trecut, fostul președinte Klaus Iohannis. Ce se întâmplă dacă partidele politice ajung la un acord privind guvernarea? Nicușor Dan se întâlnește cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, partidele care și-au exprimat disponibilitatea de a intra la guvernare, pentru a finaliza pachetul de taxe și impozite pe care România trebuie să-l adopte în vederea reducerii deficitului asumat în PNRR. Nu este exclus ca, la discuțiile de la Cotroceni, să se discute și funcții în noul Executiv, așa cum a sugerat liderul USR, Dominic Fritz. Deși participă la negocieri, PSD a anunțat, prin vocea președintelui interimar Sorin Grindeanu, că se va întoarce în sânul partidului pentru a cere un vot în format extins al colegilor privind intrarea social-democraților la guvernare, având în vedere că, în ședința CPN de la Vila Lac, Sorin Grindeanu a primit un mandat deschis de negociere. Nu este exclus ca același lucru să-l facă și PNL. „Ne interesează programul de guvernare, măsurile care vor trebui luate de către guvern. Dacă suntem într-o zonă în care convenim că acele măsuri sunt cele necesare, da, vom face următorul pas, vom supune atenţiei partidului această opţiune de a intra sau nu la guvernare”, a declarat Grindeanu. În cazul cel mai probabil în care partidele pro-europene ajung la un acord politic și decid să intre la guvernare, președintele Nicușor Dan demarează procedurile de desemnare a unui premier, în baza art. 103 (alin. 1) și art. 85, alin. 1 din Constituție. Astfel, Nicușor Dan trebuie să anunțe public, în urma consultărilor, numele premierului desemnat, cel mai probabil în persoana lui Ilie Bolojan. După desemnarea lui Ilie Bolojan, noul premier are la dispoziție 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului și listei de miniștri, potrivit art. 103, alin. 2 din Constituție. „Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”. Având în vedere că majoritatea parlamentară este deja coagulară de PSD–PNL–USR și UDMR, nu este exclus ca noul Guvern să fie învestit pe repede înainte de Parlament, pe exemplul Cabinetului Ciolacu 2, unde, de la desemnarea de către fostul președinte Klaus Iohannis și până la momentul votului din Parlament, au trecut aproximativ 10 ore. Tot în aceeași seară, Guvernul Ciolacu 2 a avut și prima ședință de Guvern. 3 din 4 formațiuni politice au conduceri interimare Atât PSD, cât și PNL și USR au conduceri interimare, adică fără a fi validate de Congres, forul intern cu cea mai mare reprezentativitate pentru un partid politic, potrivit statutului. Astfel, Sorin Grindeanu asigură interimatul social-democraților ca urmare a demisiei lui Marcel Ciolacu. Ilie Bolojan este în aceeași poziție, după demisia lui Nicolae Ciucă, iar Dominic Fritz s-a instaurat președinte de jure la USR ca urmare a demisiei Elenei Lasconi și de facto în momentul în care au decis să nu își mai sprijine propriul candidat și să-l susțină pe Nicușor Dan. UDMR este singura formațiune politică care are un președinte ales în mod statutar. Fritz: Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, că discuţiile de la Cotroceni se vor axa pe pachetul de măsuri care trebuie adoptate, dar trebuie tranşată şi problema premierului. „Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma în fruntea Guvernului aceste măsuri”, a spus Dominic Fritz. (mai multe detalii AICI) FOTO colaj: Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
UDMR și mai multe organizații civice au lansat o platformă pentru sprijinirea comunității de la Praid
UDMR și mai multe organizații civice au lansat ajutapraidul.ro, o platofrmă pentru strângerea de donații pentru locuitorii afectați de inundație. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis, într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, că trebuie să fie promovate campaniile de donații. „Să ajutăm împreună Praidul! În ultimele zile, UDMR a organizat sprijinul guvernamental și s-a implicat activ în eforturile de salvare. Acum a venit momentul să ajutăm și altfel: promovând campaniile de donații. Munca în comun și ajutorul reciproc ne-au ținut uniți de secole. Și astăzi avem nevoie de același spirit: ca inimile cât mai multora să bată pentru Praid. Nu există „prea puțin” – fiecare leu sau euro contează. Pentru familii, pentru gazdele din Praid, pentru comercianți, pentru toți cei care trăiesc din turism și care acum și-au pierdut sursa de venit”, se arată în mesaj. În acest sens, a fost lansată platforma ajutapraidul.ro, un instrument dedicat strângerii de donații pentru sprijinirea comunității de la Praid. Kelemen Hunor a făcut un apel la unitate în acest demers de susținere subliniind că platforma este pentru toți, indiferent de etnie „o platformă unde oricine, fie maghiari de dincolo sau dincoace de graniță, fie prieteni români”. Cei care doresc să sprijine pot contribui în trei direcţii: pentru ajutorul familiilor – asigurarea de alimente, medicamente, încălzire, cazare şi compensarea veniturilor pierdute pentru persoanele evacuate, aflate în nevoie sau care şi-au pierdut locul de muncă; pentru susţinerea celor care trăiesc din turism – sprijin direct pentru localnicii care îşi câştigă existenţa din activităţi turistice; pentru relansarea turismului – promovarea potenţialului turistic al zonei Praid şi atragerea unui număr mai mare de vizitatori. CITEȘTE ȘI: Raed Arafat i-a acordat primul ajutor unei femei la Salina Praid. Femeia a fost apoi preluată de un elicopter SMURD și transportată la spital DSU, informații de ultimă oră despre situația de urgență de la Praid. „Accesul în zonă rămâne restricționat” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele