Etichetă: udmr

Zi decisivă pentru Guvernul Mureșan. Premierul desemnat depune la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor/Documentul INTEGRAL este disponibil

UPDATE ora 11:09 Programul de guvernare integral Siegfried Mureșan a depus programul de guvernare la Senat și la Camera Deputaților, despre care a spus ca a fost finalizat vineri. Știrea inițială: Cabinetul propus are 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul din partea PNL, USR și UDMR. Conducerile celor trei formațiuni au aprobat vineri programul de guvernare și nominalizările pentru ministere. Trei vicepremieri cu portofoliu Mircea Abrudean, din partea PNL, este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Radu Miruță, de la USR, ar urma să ocupe funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării Naționale, iar Tánczos Barna, din partea UDMR, este propus vicepremier și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pentru Ministerul Justiției, cele trei formațiuni o susțin pe Andrea Chiș, fostă judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, care este propusă ca independentă. Din partea PNL, Alexandru Nazare este propus la Ministerul Finanțelor, Raluca Turcan la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian la Educație și Cercetare, iar Sebastian Burduja la Energie. Lista liberalilor a fost aprobată în unanimitate vineri de Biroul Politic Național al PNL. USR îi propune, pe lângă Radu Miruță la Apărare, pe Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, Cătălin Drulă la Transporturi și Infrastructură, Irineu Darău la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism și Diana Buzoianu la Mediu, Ape și Păduri. UDMR îi are pe Tánczos Barna la Agricultură, Cseke Attila la Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație și pe Bulcsú Koppány Ötvös la Cultură. Dan Reșitnec, din partea USR, este propus pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Drulă și Turcan, printre numele care revin în Executiv Noua formulă propusă de Mureșan include mai multe persoane cu experiență guvernamentală. Cătălin Drulă este nominalizat din nou pentru Transporturi, minister pe care l-a mai condus în 2021, în timp ce Raluca Turcan este propusă pentru portofoliul Muncii. Audierile și votul ar urma să aibă loc la începutul săptămânii Siegfried Mureșan a declarat că se așteaptă ca audierile miniștrilor propuși și votul de învestitură să fie organizate la începutul săptămânii viitoare, astfel încât procedura să fie încheiată marți sau, cel târziu, miercuri. Premierul desemnat s-a întâlnit vineri și cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, unde i-a prezentat șefului statului programul de guvernare. Mureșan este a treia persoană desemnată în acest an să încerce formarea unui nou Guvern după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Eugen Tomac, desemnat în iunie, și-a depus ulterior mandatul după ce nu a reușit să formeze o majoritate, iar Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament.

Cum s-au transformat urgențele României în urgențele lui Bolojan

Președintele PNL, Ilie Bolojan, împreună cu Dominic Fritz și Kelemen Hunor, liderii celorlalte două partide care l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan să conducă următorul Guvern al României caută, prin orice mijloace, să obțină susținerea parlamentară care îi va asigura liberalului cele minimum 233 de voturi necesare pentru învestirea Executivului său. Astăzi, premierul demis la începutul lui mai vede formarea Guvernului Mureșan drept o „urgență națională”, ceea ce indică faptul că, în caz contrar, pe români îi așteaptă „un nou dezastru”, fie el politic, economic sau social. Este vorba de același Ilie Bolojan care, în urmă cu trei luni, își amenința colegii din Partidul Național Liberal că își vor pierde statutul de membri ai formațiunii politice dacă îl susțin pe Adrian Veștea și votează pentru Guvernul său.  Loading … Cum a ajuns Ilie Bolojan la concluzia că formarea cât mai rapidă a unui Guvern este, într-adevăr, o urgență națională În dimineața următoare zilei în care președintele Nicușor Dan a făcut anunțul prin care îl nominaliza pe Siegfried Mureșan să formeze următorul Executiv cu puteri depline, europarlamentarul s-a întâlnit, în ședință comună, cu liderul PNL, Ilie Bolojan, cu liderul USR, Dominic Fritz, și cu senatorul UDMR, Tanczos Barna, pentru a pune la punct planul pentru învestirea noului Guvern. Tanczos Barna (UDMR), Siegfried Mureșan (PNL), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) | Sursa foto: Facebook În conferința de presă organizată vineri, 18 septembrie, cu prilejul căreia Siegfried Mureșan s-a adresat pentru prima dată românilor din postura de premier desemnat, Ilie Bolojan declara că „România are nevoie urgentă de un Guvern” și recunoștea că misiunea de a strânge o majoritate parlamentară „nu este una ușoară”. „Am convingerea că premierul desemnat, Siegfried Mureșan, va propune Parlamentului o echipă puternică și un program de guvernare capabil să răspundă provocărilor perioadei următoare și așteptărilor privind reformarea și modernizarea României. Alături de partenerii noștri din USR și UDMR, vom începe imediat discuțiile politice pentru constituirea unei majorități și pentru formarea, cât mai rapidă, a noului guvern. Având în vedere configurația politică actuală, misiunea nu este una ușoară. Am încredere în echipa care se va forma și în capacitatea guvernului Mureșan de a răspunde așteptărilor românilor”, afirma Ilie Bolojan. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De ce nu a înțeles Ilie Bolojan că România avea nevoie urgentă de un nou Guvern și în urmă cu trei luni, când Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea În ciuda declarațiilor pe care le face astăzi cu privire la demersurile efectutate pentru ca Siegfried Mureșan să aibă asigurată majoritatea voturilor deputaților și senatorilor, atitudinea liderului PNL nu a fost mereu atât de optimistă și deschisă față de celelalte grupuri parlamentare. Cu trei săptămâni înainte ca Executivul pe care îl conducea să fie demis prin moțiune de cenzură, Ilie Bolojan făcea o „dezvăluire” surprinzătoare care îi viza direct pe membrii PSD, foștii săi parteneri de Coaliție. La acea vreme, premierul vorbea despre „niște șoricei” și „niște șobolani” care „rod alimentele din cămară”. „Gândiți-vă că, în cămara pe care o are gospodarul, atunci când deschizi ușa, vezi niște șoricei, niște șobolani, care-ți rod acele alimente. Am aprins becurile, este cât se poate de clar asta. Nu e rostul meu, dar asta am încercat, să fac lumină acolo și asta a deranjat. Am căutat să schimb legislații și să corectez lucrurile și aceste zone sunt conectate transpolitic și transinstituțional la oameni care au susținut aceste lucruri”, afirma Ilie Bolojan la data de 17 aprilie 2026. Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan „Cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern își vor pierde calitatea de membri ai partidului” După tentativele eșuate ale europarlamentarului Eugen Tomac de a obține susținerea partidelor parlamentare, președintele Nicușor Dan a luat toată țara prin surprindere în momentul în care l-a desemnat pentru funcția de premier pe fostul prim-vicepreședinte liberal Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov. La scurt timă după marele anunț, a venit și reacția furibundă a lui Ilie Bolojan. Prim-ministrul demis le transmitea colegilor și subalternilor din PNL să nu voteze Guvernul Veștea și îi amenința că, în scenariul în care își declară susținerea sau se alătură demersului, aceștia vor fi dați afară din partid. „PNL nu va susține instalarea unui astfel de guvern, având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare, cu încălcarea spiritului democrației parlamentare, prin nominalizarea unui prim-vicepreședinte al PNL fără consultarea partidului. Parlamentarii PNL au fost mandatați să adopte formula „prezent, nu votez”. Totodată, cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern, fără susținerea PNL, își vor pierde calitatea de membri ai partidului”, afirma Ilie Bolojan la data de 15 iunie 2026. Eugen Tomac, Nicușor Dan și Adrian Veștea | Sursa foto: Administrația Prezidențială Cum face rost Siegfried Mureșan de 233 de voturi pentru a-și putea forma Guvernul La momentul actual, structura Parlamentului din România se prezintă în felul următor: PSD: 126 de parlamentari – 91 deputați, 35 senatori AUR: 92 de parlamentari – 62 deputați, 30 senatori PNL: 80 de parlamentari – 54 deputați, 26 senatori USR: 58 de parlamentari – 40 deputați, 18 senatori UDMR: 31 de parlamentari – 21 deputați, 10 senatori UPR: 17 parlamentari – toți deputați Minorități: 17 parlamentari – toți deputați SOS: 13 parlamentari – toți deputați PACE: 7 parlamentari – toți senatori Neafiliați: 23 de parlamentari – 15 deputați, 8 senatori TOTAL: 464 de parlamentari – 330 deputați, 134 senatori Pe lângă USR și aripa din PNL condusă de Ilie Bolojan, Siegfried Mureșan a mai primit și confirmarea susținerii din partea UDMR la votul de învestitură. Kelemen Hunor a anunțat că partidul său va fi „partener în acest demers”. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De aceea, când va ajunge la votul Parlamentului, Siegfried Mureșan ar putea primi, în scenariul realist, următoarele voturi din partea grupurilor parlamentare, pentru a-și asigura minimul necesar: PSD: 0 voturi AUR: 0 voturi PNL: 80 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari USR: 58 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UDMR: 31 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UPR: 0 voturi Minorități: 17 voturi – 100%

Veștea îl susține pe Mureșan: Bolojan a acceptat, în cele din urmă, că și un alt membru al PNL poate conduce Guvernul

„România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit. De aceea, consider că parlamentarii PNL au responsabilitatea de a vota Guvernul care va fi prezentat de premierul desemnat, Siegfried Mureșan”, a transmis Veștea miercuri, într-o postare pe Facebook. Liberalul consideră că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu toate atribuțiile, obligațiile și responsabilitățile” și afirmă că un Guvern condus de un premier liberal ar putea oferi stabilitate și sprijin administrațiilor locale. „Semn îmbucurător pentru democrația din PNL” Veștea face referire și la Ilie Bolojan, despre care spune că a acceptat în cele din urmă ca un alt liberal să conducă Guvernul. „Este, desigur, un semn îmbucurător pentru democrația internă din Partidul Național Liberal faptul că domnul Ilie Bolojan a acceptat, în cele din urmă, că și un alt membru al PNL, în afară de domnia sa, poate conduce Guvernul României”, a scris Veștea. El susține că, dacă în luna iunie ar fi fost acceptat un alt premier liberal, România ar fi putut evita „luni de instabilitate politică” și o parte din incertitudinea economică. „Dar timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații. Poate fi recuperat doar prin decizii responsabile”, afirmă Veștea. Guvernul Veștea a picat în Parlament Mesajul vine în aceeași zi în care Siegfried Mureșan a anunțat că nominalizarea sa pentru funcția de premier este susținută oficial de PNL, USR și UDMR. Mureșan a precizat că discută și cu PSD și cu grupul parlamentar al minorităților naționale. Mesajul lui Veștea vine la trei luni după ce Guvernul pe care îl propusese în iunie nu a obținut voturile necesare pentru învestire, fiind susținut atunci de 189 de parlamentari.

Kelemen, despre Georgescu: Nu vine din Cosmos. Poate el crede că a coborât din Rai, dar nu e așa

Întrebat, marți seara, la Euronews, dacă ancheta declanșată împotriva lui Călin Georgescu poate contribui la clarificarea a ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024, Kelemen Hunor a răspuns că nu poate face o legătură între cele două situații. „Nu știu, eu nu cunosc acest dosar și chiar nu vreau să comentez. N-am informații ca să comentez. Au dat în presă câteva propoziții dintr-un dialog probabil mai lung sau dintr-un dosar cu sute și poate mii de pagini”, a declarat Kelemen Hunor. Liderul UDMR a adăugat că ar fi greșit să comenteze câteva fragmente apărute în presă fără să cunoască întregul dosar. „Ar fi o greșeală, cel puțin în ceea ce mă privește, să comentez eu 3-4 propoziții dintr-un dosar. Nu o să fac acest lucru”, a spus el. În același timp, Kelemen Hunor a afirmat că, la un moment dat, vor fi cunoscute informațiile care să permită clarificarea evenimentelor din 2024. „Dar, sigur, la un moment dat vom afla. Nu știu când. Vom afla. Dar eu n-am datele să le leg”, a declarat președintele UDMR. Kelemen: „Dacă nu se face lumină” asupra anulării alegerilor, va fi afectată încrederea în instituții Referindu-se la raportul pregătit de Administrația Prezidențială privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și influența rusă, Kelemen Hunor a susținut că este necesară clarificarea situației. „Am spus că, din punctul nostru de vedere, dar eu cred că o mare parte a societății este de acord, dacă nu se face lumină în ceea ce privește anularea alegerilor, va fi o piatră de moară pentru democrația noastră”, a afirmat acesta. Potrivit lui Kelemen Hunor, lipsa unor explicații complete poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile statului. „Fiindcă se pierde încrederea în instituțiile statului și nu este un lucru mai rău când cetățenii nu mai au încredere în instituțiile statului. Nu au încredere nici în partidele politice, nici în Parlament, nici în Guvern, nici în Președinție, nici în justiție”, a declarat liderul UDMR. Kelemen Hunor a spus că, în opinia sa, trebuie clarificate toate aspectele care pot fi lămurite, ținând cont însă de existența unor riscuri. În ceea ce îl privește pe Călin Georgescu, liderul UDMR a făcut și o referire la trecutul acestuia, afirmând: „Georgescu nu vine din cosmos. Poate că are el impresia din când în când că a coborât din Rai. Dar nu e. Este produsul fostei Securități”

Sondaj lansat de Claudiu Manda privind Guvernul Mureșan

Secretarul general al Partidului Social Democrat, Claudiu Manda, a lansat sâmbătă, pe Facebook, un sondaj online cu întrebarea dacă PSD ar trebui sau nu să voteze Guvernul Siegfried Mureşan. Răspunsurile primite indică o opoziție covărșitoare: 98% din repondenţi au spus că PSD nu ar trebui să dea votul Guvernului Mureşan, în timp ce doar 2% consideră că social-democraţii ar trebui să voteze în Parlament cabinetul propus de PNL-USR-UDMR. PSD își consultă susținătorii în privința Guvernului Mureşan  Loading … Numărul doi PSD, europarlamentarul Claudiu Manda, a postat pe Facebook un sondaj cu următoarea întrebare: „Credeţi că PSD ar trebui să voteze Guvernul Siegfried Mureşan?” După două ore de la postarea sondajului, 98% din cei care s-au exprimat în cadrul sondajului consideră că social-democrații nu ar trebui să voteze guvernul Mureşan şi doar 2% spun că PSD ar trebui să dea votul premierului desemnat. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, joi seară, că va propune colegilor de partid, în şedinţa pe care a convocat-o pentru luni, ca parlamentarii social-democraţi să nu voteze învestirea Guvernului Mureşan. Mureşan, propunerea de premier făcută de șeful statului, spunea, vineri, că pentru PSD vine momentul adevărului, iar social-democraţii vor trebui să aleagă dacă susţin un guvern pro-european sau dacă îşi consolidează parteneriatul cu AUR. Candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru, Siegfried Muresan, sustine o declaratie de presa la sediul Senatului, privind prioritatile noului Executiv si calendarul construirii majoritatii parlamentare, in Bucuresti, vineri, 18 septembrie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Premierul desemnat a transmis că porneşte cu 169 de voturi, provenind de la parlamentarii PNL, USR şi UDMR, dar că în perioada următoare va discuta şi cu grupul minorităţilor naţionale, iar ulterior cu PSD.

Fritz: Două guverne minoritare succesive, primul condus de actuala coaliție

Potrivit liderului USR, primul guvern ar trebui format din USR, PNL și UDMR, iar ulterior ar putea fi urmat de un guvern minoritar PSD. Propunerea fusese avansată de Fritz și în luna iunie, la precedentele consultări de la Cotroceni. „Ne menținem propunerea să avem două guverne minoritare succesive, să începem cu un guvern minoritar USR, PNL, UDMR și apoi ar putea să vină un guvern minoritar PSD”, a declarat Dominic Fritz. Liderul USR a precizat că ambele guverne ar urma să fie conduse de un premier desemnat de președintele Nicușor Dan și care să aibă încrederea tuturor partenerilor implicați în această formulă. La guverne succesive s-ar ajunge doar dacă Nicușor Dan nu va desemna ca premier pe Sorin Grindeanu (PSD) sau Siegfried Mureșan (PNL), ultimul fiind agreat și de USR. Totuși, USR ar fi dispus să aibă discuții cu premierul pe care îl va desemna Nicușor Dan, chiar dacă nu va fi niciunul dintre cei aflați pe lista scurtă. Fritz: Menținem propunerea comună Siegfried Mureșan Fritz a spus că USR își menține propunerea comună cu PNL și UDMR privind nominalizarea lui Siegfried Mureșan. Dacă președintele va opta pentru o altă persoană, USR este dispus să discute și o altă nominalizare, cu condiția ca viitorul guvern să fie coerent și capabil să implementeze reformele considerate necesare de formațiune. Fritz a avertizat că, dacă partidele nu reușesc să formeze o majoritate și să instaleze un guvern, alegerile anticipate trebuie să devină o opțiune concretă. „Alegeri anticipate nu trebuie să fie doar o opțiune teoretică în textul Constituției, ci trebuie să fie oportunitate reală în cazul în care cei responsabili nu găsesc o soluție”, a declarat liderul USR.

Tanczos Barna: UDMR ar putea susține inclusiv un guvern minoritar condus de PSD. Responsabilitatea de a da un guvern este extraordinar de importantă

Singura variantă exclusă categoric este, potrivit acestuia, participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet. Tanczos Barna a avertizat că prelungirea actualei perioade de interimat afectează funcționarea Executivului și a făcut apel la partidele parlamentare să găsească rapid o formulă capabilă să asigure o majoritate. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa. Și această stare de guvernare prin interimare și prin miniștri interimari trebuie să înceteze în cel mai scurt timp posibil și cineva trebuie să formeze o majoritate”, a declarat Tanczos Barna la Euronews. Acesta a apreciat că România se confruntă cu o situație politică nouă pentru țară, dar întâlnită deja în alte state europene, unde fragmentarea Parlamentului a făcut dificilă construirea și menținerea unor coaliții stabile. Tanczos Barna: O majoritate cu AUR, „cel mai greu compromis posibil” În ceea ce privește variantele aflate în discuție pentru formarea unei majorități, reprezentantul UDMR a indicat că partidul său este dispus la compromisuri, dar nu și la o formulă în care AUR să participe la majoritate. „Acum, care este compromisul mai mic? Un acord între PNL-PSD? Sau un compromis între PNL și alte formațiuni? Sau PSD-USR? Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil”, a afirmat Tanczos Barna. Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, ministrul interimar a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Tanczos a exclus și scenariul în care UDMR ar accepta o formulă bazată pe parlamentari desprinsi din AUR. UDMR așteaptă nominalizarea premierului Ministrul a explicat că UDMR nu a luat încă o decizie definitivă privind formula politică pe care o va susține, deoarece este necesar să fie cunoscut mai întâi candidatul desemnat pentru funcția de premier. „În primul și în primul rând ar trebui să vedem un premier. Să știm în jurul cărui partid, în jurul cărei persoane se coagulează această majoritate. Am discutat, nu e un secret, ieri mai multe variante la ședința grupurilor reunite. Neavând o nominalizare, nu am luat nicio decizie”, a declarat Tanczos Barna. El a reiterat însă disponibilitatea UDMR de a analiza aproape toate formulele politice care ar putea produce o majoritate parlamentară. „Dar, încă o dată, suntem dispuși să susținem aproape orice combinație între partide, între formațiunile politice, cu excepția variantei în care și AUR face parte din acea majoritate”, a spus el. În discuție a fost adusă și posibilitatea unui guvern construit în jurul PSD, inclusiv unul condus de Sorin Grindeanu, precum și varianta unui premier tehnocrat sau independent. Tanczos Barna a indicat că un asemenea scenariu este posibil, fără a anunța însă o decizie a UDMR. O altă variantă luată în calcul este instalarea unui Executiv minoritar condus de PSD, fără ca UDMR să intre obligatoriu la guvernare. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă”, a afirmat Tanczos Barna. El a precizat că UDMR nu exclude nici trecerea în opoziție și a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și acordarea voturilor necesare pentru învestirea unui Executiv minoritar. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare. Înseamnă că nu-ți asumi guvernarea și nu ești 100% cu acea echipă”, a explicat acesta. Tanczos Barna a arătat că, într-un asemenea scenariu, UDMR ar putea ulterior să decidă de la caz la caz dacă votează proiectele și politicile promovate de Executiv. „Poți să susții punctual anumite propuneri ale guvernului sau poți să le critici și să votezi împotrivă. Asta înseamnă că susții învestirea. Responsabilitatea de a da un guvern astăzi este una extraordinar de importantă”, a declarat ministrul. „Dacă putem să ajutăm la formarea unui guvern, cu siguranță vom fi acolo” Tanczos Barna a insistat că prioritatea imediată este ieșirea din actuala situație de interimat, chiar dacă soluția va fi un Executiv care nu dispune de o majoritate politică proprie în Parlament. „Dacă vedem că putem să ajutăm la formarea unui guvern, chiar dacă este minoritar, cu siguranță vom fi acolo ca să se formeze acel guvern, ca să se învestească acel guvern, ca să ieșim din această situație total atipică și neproductivă de guvern interimar”, a declarat Tanczos Barna. Ulterior, a explicat acesta, sprijinul parlamentar ar putea fi negociat punctual, în funcție de proiectele de lege, inițiativele și politicile publice propuse de noul Executiv. Mesajul transmis de ministru indică astfel că UDMR nu condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de participarea sa efectivă la Cabinet și lasă deschisă inclusiv posibilitatea susținerii la învestire a unui Executiv minoritar construit în jurul PSD. Condiția politică exprimată categoric de Tanczos Barna este ca AUR să nu facă parte din majoritatea respectivă.

Tanczos Barna, despre scandalul din Camera Deputaților: Csoma Botond a aflat cu un minut înainte de vot că există o nouă majoritate

Invitat miercuri seara la Euronews, Tanczos Barna a vorbit despre noua sesiune Parlamentară și noua majoritate din Camera Deputaților. Majoritatea, „la fel de suprinzătoare și pentru noi” „Am păstrat o funcție în conducerea Camerei Deputaților. La fel de surprinzătoare a fost și pentru noi această majoritate, ca pentru ceilalți colegi din PNL sau din USR sau pentru restul lumii care afla de la televizor”, a transmis vicepremierul interimar al României. Tanczos a menționat că „Liderul nostru de grup din cameră, Csoma Botond, a aflat cu un minut înainte de vot, sau cu câteva minute înainte, că există o nouă rânduire, o nouă majoritate, un nou acord semnat. Inclusiv de minoritățile naționale, de grupul minorităților, pentru o nouă formulă de împărțire a acestor funcții”. Potrivit acestuia, nu a fost vorba despre o colaborare cu partidul AUR. „A fost un vot pentru a păstra postul pe care l-am avut și până acum în conducerea Camerei Deputaților și pe care îl avem de zeci de ani de zile, o poziție de chestori în conducerea Camerei, cu procentele noastre pe care le avem în Parlament de 36-37 de ani de zile”, continuă Tanczos. UDMR nu va avea „niciodată” discuții cu AUR De asemenea, vicepremierul interimar a adăugat că „este o situație de analizat și pentru noi. Este o situație total nouă. Nu am avut discuții pe această temă cu PSD-ul sau cu altele, mai ales cu AUR n-o să avem niciodată”. „Nici n-o să vedeți niciodată o coaliție sau o majoritate în care să fie și AUR și UDMR. A fost o forțare a notei din partea PSD, AUR, SOS și din partea celorlalte formațiuni”, potrivit acestuia. Tanczos menționează, totodată, că „cel mai important lucru este demarcația foarte clară, linia roșie, între noi și AUR. Cu siguranță, UDMR se va delimita de fiecare dată, de orice majoritate care se formează împreună cu sau cu ajutorul AUR”. Vicepremierul interimar a asigurat că UDMR se va delimita „indiferent dacă din acea majoritate face parte PSD, PNL, oricine altcineva, care  mai negociază cu AUR”.

Kelemen Hunor, după eșecul discuțiilor pe Legea salarizării: Riscăm să pierdem 770 de milioane. Pierderea ar putea fi și mai mare dacă adoptăm un proiect prost

„Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios”, a declarat Kelemen.  Nimănui nu trebuie să-i scadă veniturile, principiul UDMR Kelemen Hunor afirmă că România are nevoie de o nouă Lege a salarizării, însă consideră că proiectul actual nu este suficient de bun pentru a fi adoptat în forma propusă. Acesta subliniază că noua lege nu trebuie să ducă la scăderea veniturilor actuale ale angajaților din sectorul public  și că noul sistem ar trebui să ofere un parcurs profesional predictibil și venituri decente pentru diferite categorii profesionale.  „România are nevoie de o astfel de lege. În ultimii ani, în sectorul public s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre, iar acestea trebuie corectate. Avem nevoie de un sistem mai echitabil și mai echilibrat, în care un profesor, un medic, un asistent social sau un angajat al unei instituții de cultură să aibă perspectiva unui parcurs profesional predictibil și a unui trai decent. UDMR susține de la bun început același principiu: nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual din cauza noii legi a salarizării. Majorările suplimentare ale salariilor foarte mari mai pot aștepta, salariile mai mici trebuie ajustate mai consistent, iar inechitățile trebuie corectate. Dar un sistem nou și mai echitabil nu poate porni prin a-i face pe unii să piardă. Proiectul actual nu îndeplinește această condiție”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.   Critici privind proiectul trimis în ultimul moment Potrivit acestuia, proiectul a fost respins în ultimele zile și de sindicaliștii din sectoarele publice și a criticat modul în care partidele au primit forma finală a proiectului, susținând că aceasta a ajuns la parlamentari în ultimul moment. Kelemen Hunor consideră că o lege care va influența veniturile a sute de mii de angajați și viitorul unor profesii întregi nu poate fi adoptată responsabil în doar câteva zile și a declarat că proiectul nu trebuie făcut doar pentru a fi acceptat de Comisia Europeană.  „România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană. Trebuie să adoptăm o lege echitabilă”, mai spune liderul UDMR.  Reacția acestuia vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens privind Legea salarizării, în ciuda negocierilor purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale.

În ce tabără se poziționează UDMR pentru formarea viitorului Guvern. Ilie Bolojan: E decizia lor

Ilie Bolojan, premierul interimar al României, spune că UDMR va decide în ce tabără se vor poziționa pentru formarea unui nou executiv, după ce partidul a primit deja o ofertă de colaborare pentru un viitor executiv de la președintele PSD. „UDMR a fost un partid care a lucrat în actuala coaliție. Sunt colegii noștri în actualul guvern. Am făcut o propunere de premier. Am rămas pe aceste poziționări”, a declarat Bolojan despre relația cu UDMR. După relația de colegialitate din Coaliție, UDMR ar putea pleca La ultima încercare, PNL, USR si UDMR s-au aliat pentru a-l susține pe Siegfried Mureșan, propunerea de premier a dreptei, în timp ce PSD a anunțat că îl va propune pe Sorin Grindeanu. Cele două variante nu s-au mai concretizat la Cotroceni într-o desemnare, însă Ilie Bolojan susține acum că UDMR ar putea să aleagă tabăra social-democrată. „În această perioadă am avut o colaborare corectă cu UDMR. V-am spus. Am lucrat împreună, am susținut proiecte și sigur este decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face. Toți suntem oameni raționali și înțelegem că la un moment dat trebuie să găsim o formulă de guvern. […] Dar sigur e decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face în perioada următoare”, spune premierul într-un interviu acordat B1TV. Joi va avea loc o ședință la Palatul Cotroceni cu toți liderii din vechea Coaliție pe tema PNRR, dar acolo ar putea să fie și discuții legate de formarea unui viitor Guvern, așa cum a decurs și întâlnirea de săptămâna trecută, unde mai mulți lideri politici au confirmat că s-a discutat și despre viitorul executiv cu puteri depline.