Ziua demisiilor la Guvern: cine sunt cei șase miniștri PSD care pleacă din Executiv
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis public că social-democrații nu îl mai susțin pe Ilie Bolojan în fruntea Executivului. Partidul este dispus să treacă în opoziție dacă premierul nu va fi înlocuit. La consultările cu președintele Nicușor Dan, PSD a transmis că va sprijini în continuare proiectele naționale strategice. Sunt vizate aderarea României la OCDE și atragerea fondurilor europene prin PNRR. Cine sunt miniștrii care părăsesc Executivul PSD are șase portofolii ministeriale. Pleacă din Guvern: ministrul Transporturilor Ciprian Șerban, ministrul Agriculturii Florin Barbu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, ministrul Justiției Radu Marinescu și ministrul Muncii Florin Manole. De asemenea, vicepremierul Marian Neacșu și șeful Secretariatului General al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, sunt și ei social-democrați. Ce urmează după demisii Odată cu demisia miniștrilor PSD, Guvernul Bolojan își modifică semnificativ compoziția politică. PSD iese efectiv din coaliția de guvernare. Premierul va numi interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului. Interimatul este limitat la 45 de zile. Risc de moțiune de cenzură În această perioadă, opoziția poate depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva actualului Executiv. Premierul Bolojan a declarat miercuri, după întâlnirea cu liderii UDMR, că au discutat despre funcționarea Guvernului într-un scenariu fără miniștrii PSD. Concluzia: înlocuirea demisionarilor trebuie făcută cât mai rapid.
Criza politică ajunge la Cotroceni. Cine vine la consultări și ce urmează
Consultările de la Cotroceni au loc pe tot parcursul zilei de miercuri, potrivit unui program anunțat de Administrația Prezidențială. Primii chemați la discuții sunt reprezentanții PSD, partidul care a declanșat criza. Programul consultărilor Întâlnirile sunt programate astfel: ora 09:00 – PSD, ora 10:30 – PNL, ora 15:00 – UDMR, ora 16:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și ora 18:30 – USR. Surse din PSD au declarat că, după discuția de la Cotroceni, va urma o ședință a Biroului Politic. Dacă nu se ajunge la un consens, miniștrii PSD urmează să înainteze demisiile premierului miercuri seară sau joi dimineață. Ce urmează dacă miniștrii PSD demisionează Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a avertizat marți că, în lipsa unui rezultat concret la Cotroceni, toți miniștrii social-democrați vor demisiona din Guvern. Odată cu demisiile, situația va fi adusă la cunoștința Parlamentului. Din acel moment, începe să curgă un termen de 45 de zile în care Bolojan trebuie să meargă în fața legislativului pentru a reconfirma majoritatea. PNL și USR au convenit un plan de urgență Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, după o întâlnire cu președintele USR, Dominic Fritz, că cele două partide au agreat o soluție de urgență. Dacă miniștrii PSD se retrag, titularii portofoliilor rămase ocupate vor prelua temporar responsabilitatea ministerelor vacante. „Am convenit ca miniștrii care sunt titularii portofoliilor care vor rămâne ocupate să preia responsabilitatea ministerelor care se vacantează, în așa fel încât să asigurăm funcționarea normală a Guvernului”, a afirmat Bolojan. Premierul a adăugat că prioritățile rămân absorbția fondurilor europene, echilibrul bugetar și continuarea reformelor. El a catalogat decizia PSD drept „complet greșită și total iresponsabilă”. Bolojan nu pleacă PSD i-a dat un termen lui Bolojan pentru a demisiona. Premierul Ilie Bolojan a anunțat însă că va continua să exercite mandatul. El a precizat că măsurile convenite cu PNL și USR sunt necesare pentru ca instabilitatea provocată de PSD să afecteze cât mai puțin cetățenii.
Kelemen Hunor, după alegerile din Ungaria: Nimeni din UDMR nu mi-a cerut demisia / Ce spune despre acuzațiile privind manipularea maghiarilor din România
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a făcut o serie de remarci marți, pe holurile Parlamentului, despre alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, care au fost câștigate de Peter Magyar și partidul său, Tisza. UDMR nu l-a susținut pe Peter Magyar în alegerile parlamentare din Ungaria, preferându-l pe Viktor Orban și formațiunea acestuia, FIDESZ. Kelemen Hunor a afirmat că a avut o convorbire cu viitorul premier al Ungariei și că o întâlnire cu acesta ar putea avea loc săptămâna viitoare, la Budapesta. „Aseară am avut o discuție scurtă cu Peter Magyar și m-a rugat când pot să ajung la Budapesta, să avem o discuție față în față. Și i-am spus că săptămâna viitoare o să ajung. Nu am stabilit ziua, nu am stabilit ora. A rămas să vorbim luni, marți, în funcție de programul meu”, a spus Kelemen Hunor. Întrebat în ce măsură se mai aliniază dorințele comunității maghiare din România cu cele ale guvernului de la Budapesta, în contextul schimbării politicii în urma alegerilor, Kelemen Hunor a spus: „Deocamdată nu avem un program de guvernare, există doar intenții, doar declarații. Trebuie să așteptăm programul de guvernare și direcția care va fi stabilită de către noul premier. Și în primul rând eu vorbesc de politicile naționale, față de comunitățile maghiare care trăiesc dincolo de granițele Ungariei – și acesta e lucrul cel mai important în acest moment. Nu știm exact care va fi direcția, dar din declarațiile lui Magyar Peter și din discuția mea de aseară, nu cred că vor fi schimbări importante, cel puțin în ceea ce privește principiile. În ceea ce privește sprijinul financiar, acolo s-ar putea… De fiecare dată când a venit un nou guvern au fost schimbări, dar până când nu știm mai mult nu avem cum comenta”. Kelemen Hunor a fost întrebat și cum îi va explica lui Peter Magyar faptul că maghiarii din România l-au susținut masiv pe Viktor Orbán la scrutinul parlamentar de duminică. „Nu trebuie să explic eu acest lucru, fiindcă Peter Magyar cunoaște comunitatea din Transilvania. Acest lucru nu este un secret pentru el, deci nu trebuie să explic eu din acest punct de vedere, nimic. Sigur, discuțiile vor fi principiale, vor fi despre viitor, nu despre trecut”, a explicat liderul UDMR. Kelemen Hunor a mai spus că maghiarii din România nu au fost manipulați pentru a-l susține pe Viktor Orban la alegerile parlamentare din Ungaria. Acesta a respins acuzațiile potrivit cărora UDMR ar fi făcut propagandă pentru ca partidul aflat la putere în Ungaria să câștige. „Eu am o părere foarte bună despre comunitatea din România și sunt convins că este o comunitate care nu poate fi manipulată de nimeni. Anul trecut, peste 90% au votat cu Nicușor Dan, nu au fost manipulați. Deci membrii comunității maghiare sunt oameni responsabili, maturi și fac diferența între ce spune unul și ce spune altul și decid în funcție de aprecierile lor. Nu fac trimitere niciodată la propagandă”, a adăugat Kelemen Hunor. Întrebat dacă ar trebui să vină altcineva la șefia UDMR după alegerile din Ungaria, Kelemen Hunor a precizat că nu i-a cerut nimeni din partid demisia. „Din UDMR nu a cerut nimeni așa ceva”, a conchis Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor condamnă declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban: Mesaj inacceptabil
Reacția liderului UDMR vine după ce Zelenski l-a criticat pe Orbán pentru blocarea unui pachet financiar important destinat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene. Într-o postare publicată pe Facebook în limba maghiară, Kelemen Hunor a afirmat că declarațiile liderului ucrainean sunt inacceptabile și trebuie condamnate clar. Potrivit acestuia, chiar și în cazul unor divergențe politice majore există limite care nu ar trebui depășite. „Există o limită care nu poate fi depășită nici măcar în cazul unei diferențe de opinie politică. Amenințarea prim-ministrului unei țări cu moartea este o asemenea limită. Acest lucru este inacceptabil și trebuie condamnat în mod clar”, a declarat liderul UDMR. Hunor a susținut că mesajul transmis de Zelenski nu îl vizează doar pe Viktor Orbán, ci întreaga comunitate maghiară. „Amenințarea președintelui Zelenski nu îi este adresată doar lui Viktor Orbán, ci transmite un mesaj întregii națiuni maghiare”, a adăugat acesta. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban apar în contextul blocării unui ajutor de 90 de miliarde Comentariile liderului ucrainean au fost făcute joi, la Kiev, în contextul blocării unui pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, estimat la aproximativ 90 de miliarde de euro. Potrivit declarațiilor citate de Reuters, Zelenski a criticat faptul că o singură persoană din Uniunea Europeană ar putea bloca ajutorul militar necesar armatei ucrainene. „Sperăm că o anumită persoană din UE nu va continua să blocheze cele 90 de miliarde sau prima tranșă din această sumă și că soldații ucraineni vor avea arme”, a declarat Zelenski. El a adăugat într-o formulare interpretată de unii drept amenințătoare că, în caz contrar, Ucraina ar putea transmite „adresa acelei persoane” armatei sale. „În caz contrar, vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, băieților noștri. Să-l sune și să vorbească cu el, pe limba lor”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban riscă să amplifice tensiunile politice Kelemen Hunor a avertizat că astfel de declarații pot agrava tensiunile politice existente în regiune. Potrivit liderului UDMR, retorica amenințătoare nu contribuie la rezolvarea problemelor politice, ci dimpotrivă, amplifică conflictul și polarizarea. „Într-o situație deja tensionată, retorica amenințătoare nu ajută, ci sporește și mai mult tensiunea. Tocmai de aceea este important să se spună clar: asemenea declarații nu își au locul într-o dezbatere politică”, a concluzionat acesta.
Kelemen Hunor: Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă
Întrebat luni seara, la Digi24 despre disputele din coaliție, președintele UDMR a apus: „Da, există aceste dispute. Este dinamica coaliției de la bun început și aproape dinamica tuturor coalițiilor din ultimii 35 de ani. Mai repede sau mai târziu apar astfel de polemici. PSD-ul se pregătește de alegeri, cu toate că nu există o miză, că nu există o competiție, în sensul că n-are Sorin Grindeanu un competitor. Și apar aceste dispute”. El spune că, în România, de fiecare dată când se guvernează în coaliție, apar aceste conflicte în spațiu public. „Ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari” „Eu am și o altă explicație. Sigur că nu o să-i placă nici PSD-ului, nici PNL-ului. Dar asta e viața. Nu fac politică ca să fiu pe placul lor. Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă. Nicu cu Marcel aveau o altă relație. Și indiferent cine era premier, că era Nicu, că era Marcel, ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari”, a explicat Kelemen Hunor. El spune că acum există un alt premier de la PNL „care e mai puțin flexibil, hai să folosim acest cuvânt, și trebuie să te obișnuiești cu asta”. „Într-o coaliție unde sunt cinci la masă, n-ai cum să aștepți să fie toată lumea de acord cu fiecare enunț. Dar eu cred că suntem oameni maturi și vom trece de aceste, sau peste aceste tensiuni din coaliție după 7 noiembrie”, a mai afirmat liderul UDMR.
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Cseke despre tensiunile din coaliție: Toate cele patru formațiuni trebuie să accepte un compromis
„Nu a fost discuția în sensul că ne retragem. Trebuie să acceptăm că într-o coaliție cu patru partide, sigur fiecare își urmărește un anumit proiect. Ideea de redresare, de măsuri de stimulare a economiei, de măsuri de stimulare a investițiilor, Ministrul Dezvoltării nu poate fi decât de acord”, a afirmat Cseke, marți seara la TVR Info. Ministrul a adăugat că UDMR va veni, la rândul său, cu propuneri privind stimularea investițiilor și sprijinirea sectorului construcțiilor, precizând că măsurile economice propuse de PSD vor fi analizate în detaliu în ședința coaliției de săptămâna viitoare. Privind mesajul și atitudinea coaliției de guvernare, ministrul UDMR a afirmat: „ Mesajul dat de către coaliție în societate nu este un mesaj de fermitate și de coerență. Întotdeauna când ești într-o coaliție cu patru formațiuni, cred că toate cele patru formațiuni trebuie să accepte sau să aibă o predispoziție pentru a face un compromis, un pas mai în spate, mai spre lateral”.
Miruţă, la Congresul UDMR: În România sunt multe probleme. Au fost şi vor mai fi
„Cei care sunt responsabili de direcţia în care merge România astăzi sunt în sala aceasta, sunt reprezentanţi dintre dumneavoastră, este această coaliţie de guvernare. Şi, ascultând ceea ce se spunea mai devreme, am observat repetarea a două cuvinte, cele mai frecvent folosite, unitate, comunitate”, a spus Miruţă. Ministrul a propus completarea acestor valori cu alte două caracteristici pe care le-a observat la UDMR de-a lungul mandatului său parlamentar: „Eu cred că este extrem de plauzibil, având în vedere că acum este congresul UDMR, să adăugăm alte două valenţe specifice, şi anume consecvenţă şi seriozitate pe care, în cei cinci ani pe care i-am avut în Parlament, alături de colegi de la UDMR, i-am observat că sunt extrem de specifici membrilor, parlamentarilor şi formaţiunii dumneavoastră politice. Într-o perioadă în care încrederea oamenilor în clasa politică e foarte greu de câştigat, aceste două lucruri, consecvenţă şi seriozitate, sunt cele care menţin încrederea între cetăţeni şi politicieni”. „UDMR, şi USR, dar UDMR are o istorie mai veche, a arătat, de-al lungul timpului, că rămân un partener serios şi un partener care aduce echilibru de foarte multe ori necesar în diversele forme ale structurii coaliţiilor de guvernare. Guvernarea modernă se construieşte pe seriozitate, se construieşte pe respect reciproc şi niciodată nu s-a construit ceva ce a dăinuit pe diviziune”, spune Miruţă. Referindu-se la provocările cu care se confruntă România, ministrul Economiei a insistat asupra necesităţii de a accelera rezolvarea problemelor: „Da, în România sunt multe probleme. Au fost, vor mai fi, însă măsura performanţei, din punctul meu de vedere, a fiecărui guvern este viteza cu care poate rezolva cât mai multe dintre aceste probleme, evident, dacă vorbim despre viteza raportându-ne la un interval scurt de timp. Îmi doresc ca dialogul între forţele politice din actuala coaliţie să rămână omopragmatic şi orientat pe ce putem livra. Este o măsură a întregului guvern capacitatea de a livra, aşa cum vă spuneam, într-un timp foarte scurt. Şi acest dialog trebuie să fie exact aşa cum e unul între oameni care muncesc şi unul între oameni care sunt în conflict”.
Kelemen Hunor susține prelungirea plafonării prețurilor la alimente: Oamenii trebuie să simtă că sunt protejați
În ceea ce privește renunțarea la plafonarea prețurilor la alimentele de bază, liderul UDMR a spus, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, că „a fost o discuție în Guvern, dar în coaliție nu s-a luat nicio decizie”. UDMR propune păstrarea actualului plafon. „Oamenii trebuie să simtă că sunt protejați. (…) Poziția noastră este că trebuie să păstrăm pentru cel puțin alte șase luni de zile această plafonare”, a spus Kelemen Hunor, avertizând că este posibil ca inflația să crească în următoarele luni. El a vorbit și despre relațiile dintre partenerii din coaliție vorbind despre presiune și amenințările cu demisia și cu plecarea din Guvern. „Da, se simte”, a mai spus Kelemen Hunor despre faptul că PSD ezită să ia unele decizii radicale deoarece taberele social-democrate se pregătesc pentru alegerile din interiorul partidului. Kelemen Hunor a fost întrebat și despre contrele dintre fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, și fostul premier Marcel Ciolacu. „Nu eram în coaliție, nu am fost la discuție . (…) Nu sunt calificat să fac o relație directă între gaura din buget, mare, și un organ genital”, a precizat președintele UDMR.
Scandal în coaliție. USR acuză PSD, PNL și UDMR că au blocat audierea șefului ASF în Parlament: Au făcut zid în jurul ASF
O nouă situație tensionată apare în interiorul coaliției. USR a solicitat marți, în Comisia pentru buget din Camera Deputaților, ca președintele ASF, Alexandru Petrescu, și vicepreședintele Sorin Mititelu să fie audiați în cadrul comisiei. Reprezentanții partidului au transmis că PSD, PNL și UDMR s-au opus inițiativei. Din totalul deputaților prezenți, doar 10 au votat pentru audiere, în timp ce 18, toți de la PSD, PNL și UDMR, s-au abținut. „Au făcut zid în jurul ASF și au blocat audierea conducerii în Comisia de buget”, au precizat, mai exact, reprezentanții USR, care au adăugat că audierile ar fi urmat să aibă loc „în contextul ultimelor dezvăluiri despre societățile de asigurări”. Solicitarea a fost făcută de către deputatul USR Cezar Drăgoescu, „pentru a primi clarificări privind solvabilitatea și practicile societăților Grawe România, Axeria, Eazy, Hellas Direct și Dallbogg, dar și informații despre măsurile ASF pentru protecția consumatorilor, mai ales în contextul precedentelor crize din domeniul asigurărilor”, se arată într-un comunicat al USR. „Prin acest vot, PSD, PNL și UDMR arată că protecția politică pentru ASF funcționează la cel mai înalt nivel. În loc să răspundă întrebărilor legitime despre cum sunt supravegheate companiile de asigurări și cum sunt protejați consumatorii, preferă să ascundă responsabilitatea sub preș. Este un zid al tăcerii în jurul unei instituții care ar trebui să fie transparentă și responsabilă”, a declarat Cezaz Drăgoescu. Solicitarea depusă de deputată USR poate fi consultată AICI. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: AUR a atacat la CCR patru proiecte pentru care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament: „Invocarea «urgenței» reprezintă o minciună” Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis că PSD nu SUSȚINE creșterea vârstei de pensionare: „Pensia nu e un privilegiu” Percheziții DNA la ELCEN pentru luare și dare de MITĂ. Directorii companiei, în vizorul anchetatorilor