Elon Musk, supărat pe amenda aplicată rețelei X, acuză UE de interferență în alegerile prezidențiale din SUA, din 2024
Antreprenorul miliardar și fondatorul X Corp., Elon Musk, a acuzat Uniunea Europeană de interferență în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA), notează baha. Musk a răspuns la o postare a unui alt utilizator, susținând că UE are un istoric de „urmărire a lui Elon Musk” și a vrut să împiedice transmisiunea sa în direct împreună cu candidatul la președinție de atunci și actualul președinte american Donald Trump, anul trecut. „«UE» a impus această amendă nebunească nu doar lui X, ci și mie personal, ceea ce este și mai nebunesc! Prin urmare, ar părea potrivit să aplicăm răspunsul nostru nu doar UE, ci și persoanelor care au luat această măsură împotriva mea”, a scris Musk într-o postare anterioară. Prima amendă sub regulamentul UE privind serviciile digitale: Platforma X, amendată cu 120 de milioane de euro Platforma X, fondată de Elon Musk, a fost amendată, vineri, de Comisia Europeană, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE. Aceasta este prima sancțiune aplicată în temeiul regulamentului blocului privind guvernanța online. Comisia Europeană a anunțat, vineri, o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma de socializare X a lui Elon Musk, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE, scrie Euractiv. Ce a scos la iveală ancheta Comisiei Ancheta realizată de Comisie a constatat că platforma a încălcat mai multe cerințe ale DSA, inclusiv în ceea ce privește conceperea sistemului său de „bifă albastră”, pe care UE l-a considerat ilegal și înșelător. Sub proprietatea lui Musk, această caracteristică a fost modificată, trecând de la indicarea conturilor verificate la un semnal pe care utilizatorii îl puteau obține contra cost.
Președintele Nicușor Dan după întâlnirea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene: Am reafirmat angajamentul ferm al României pentru parcursul său pro-european
„Astăzi, am avut o discuție substanțială cu ambasadorii statelor membre ale UE la București. Am reafirmat angajamentul ferm al României pentru parcursul său pro-european și pentru consolidarea securității și apărării în actualul context geopolitic”, a notat miercuri, președintele României pe Facebook. În cadrul discuțiilor, Dan a evidențiat importanța întăririi apărării europene, în completarea rolului NATO, și despre necesitatea implementării măsurilor din planul Defence Readiness 2030, creșterea mobilității militare și continuarea programului SAFE. Despre componententa economică, președintele a transmis: „Am discutat, totodată, despre importanța consolidării competitivității economice europene și despre necesitatea unui buget ambițios al UE post 2027, care să mențină politicile de coeziune și agricultură ca piloni esențiali ai convergenței”. „România va continua să se implice activ și constructiv în toate dezbaterile europene, pentru a identifica cele mai bune soluții la provocările actuale și viitoare”, a mai transmis președintele. În încheiere, Nicușor Dan a mulțumit ambasadorilor pentru dialogul deschis și substanțial și și-a exprimat sprijinul pentru viitoarea Președinție cipriotă a Consiliului UE, precum și pentru partenerii danezi.
The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă
„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA): Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de
Eurostat: România, cea mai rapidă ascensiune economică din Uniunea Europeană
Analizând cronologia Eurostat a ultimilor 20 de ani, observăm un avans solid între 2004 și 2008. Criza economică mondială a adus un punct de cotitură, blocând creșterea veniturilor între 2008 și 2011, urmat de scăderi efective în 2012 și 2013. Din 2014, economia europeană și-a reluat trendul ascendent, întrerupt din nou de contracția bruscă din 2020, cauzată de pandemie. Anul 2021 a adus o revenire rapidă, urmată de o consolidare mai lentă în 2022 și 2023, în timp ce datele preliminare pentru 2024 indică o nouă accelerare a creșterii. Eurostat: România, campioana creșterilor la nivelul UE Performanța cea mai impresionantă din întregul bloc comunitar a fost înregistrată de România, unde venitul real al gospodăriilor pe locuitor a explodat cu 134% în ultimele două decenii. În clasamentul celor mai dinamice economii, România este urmată de: Lituania: +95% Polonia: +91% Malta: +90% Aceste cifre reflectă un proces accelerat de convergență economică pentru statele din Europa Centrală și de Est. Beneficiind de investiții străine, absorbția fondurilor europene și o creștere economică robustă, aceste țări au reușit să recupereze o parte semnificativă din decalajul față de statele vestice. Grecia și Italia: singurele țări pe minus La polul opus, două state membre se confruntă cu o realitate sumbră, fiind singurele care au înregistrat un regres al veniturilor reale în ultimii 20 de ani: Grecia: –5% Italia: –4% Efectele crizei datoriilor suverane, combinate cu stagnarea economică prelungită și diverse probleme structurale, au erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor din aceste două țări, plasându-le într-o categorie unică în UE. Avansuri modeste pentru economiile consolidate În mod paradoxal, unele dintre cele mai bogate și stabile economii europene au raportat progrese temperate în aceeași perioadă: Spania: +11% Austria: +14% Belgia: +15% Luxemburg: +17% Aceste creșteri mai lente nu indică o problemă economică, ci mai degrabă maturitatea acestor piețe. Pornind de la un nivel de venit deja foarte ridicat, potențialul de creștere accelerată este, în mod natural, mai redus. O Europă cu mai multe viteze Imaginea de ansamblu oferită de Eurostat, arată că nivelul de trai în Uniunea Europeană a progresat în ciuda șocurilor economice succesive. Cu toate acestea, UE rămâne un spațiu al contrastelor. Pe de o parte, vedem state care au realizat salturi spectaculoase, reducând decalajele istorice. Pe de altă parte, există țări care au stagnat sau chiar au regresat economic. România se distinge ca un exemplu de succes al ultimelor două decenii, lider detașat în ceea ce privește creșterea veniturilor. Această performanță subliniază transformarea economică profundă prin care a trecut țara, dar evidențiază și faptul că drumul către înțelegerea deplină cu standardele de viață din Occident este încă în desfășurare.
Bruxelles actualizează măsurile împotriva gripei aviare după ce a detectat încă 96 de focare în UE. Virusul, detectat și la granița cu România
Conform Deciziei de punere în aplicare 2025/2366, publicată luni în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), au fost raportate focare în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Franța, Italia, Germania, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Suedia de la adoptarea ultimelor măsuri din acest an. În plus, Regatul Unit a notificat Comisia Europeană cu privire la două focare în Irlanda de Nord, scrie EFE. Reglementările, ca zone de protecție împotriva GAAP instituite în Spania, includ părți din regiunile Olmedo și Medina del Campo (Valladolid), Aranjuez (Madrid) și Toledo. Regiunea de sud a Chinei a fost identificată, la nivel științific, drept epicentrul gripei aviare. Această zonă are un sistem ecologic unic, cu numeroase mase de apă, exploatații de creștere intensivă a animalelor și o populație umană foarte densă. Primul caz la oameni a fost diagnosticat acolo în anul 1996. Contagierea s-a produs, cel mai probabil, într-o exploatație de gâște. De atunci, virusul s-a răspândit pe patru continente, cu excepția Oceaniei, și a provocat moartea a milioane de animale, afectând de asemenea numeroase persoane. Elveția extinde măsurile împotriva gripei aviare Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Medicină Veterinară din Elveția a decis extinderea măsurilor de prevenție împotriva gripei aviare la nivelul întregii țări. Experții veterinari au explicat că acțiunile sunt necesare pentru a preveni pătrunderea virusului în ferme și pentru a proteja atât crescătorii, cât și economia agricolă. Decizia a urmat depistării virusului la rațe și la o lebădă din orașul Wil. Autoritățile elvețiene au avertizat că în această perioadă „virusul circulă intens în Europa”, mai ales în rândul păsărilor migratoare. Situația este una specială, deoarece păsările infectate „nu sunt păsări migratoare, ci trăiesc permanent pe lacul orașului Wil, în cantonul St. Gallen”. Acest lucru arată că virusul poate apărea și în zone unde până acum nu exista risc ridicat.
UE va solicita mai multe scutiri de tarife în timpul vizitei secretarului american pentru comerț
Președintele SUA, Donald Trump, și șefa UE, Ursula von der Leyen, au ajuns la un acord în iulie prin care majoritatea exporturilor UE vor fi supuse unei taxe americane de 15%, însă Uniunea Europeană a solicitat diverse scutiri pentru mai multe sectoare, potrivit France24. În ciuda acordului, ambele părți semnalează probleme nerezolvate, iar acordul așteaptă încă aprobarea Parlamentului UE înainte de a fi implementat ulterior. Miniștrii comerțului din UE se vor întâlni luni la Bruxelles, în cadrul căreia Lutnick și reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, li se vor alătura la prânz. Greer va purta, de asemenea, discuții duminică cu șeful UE pentru comerț, Maros Sefcovic, a anunțat Comisia Europeană. Lista de scutiri include vinuri și paste Comisia Europeană a declarat vineri că continuă „să colaboreze cu SUA atât la nivel politic, cât și tehnic”. Diplomații au declarat că statele UE urmează să finalizeze vineri o listă de sectoare pe care doresc să le scutească de taxe, care va include probabil vinuri și băuturi spirtoase și, eventual, pastele, deja subiect de tensiuni între Roma și Washington. Luna trecută, Italia a făcut apel la Washington și Bruxelles în încercarea de a descuraja Statele Unite să impună taxe antidumping provizorii de peste 91% asupra pastelor făinoase începând cu ianuarie 2026, pe lângă cele 15% deja existente. Președintele Donald Trump a criticat insistent măsurile luate de Bruxelles împotriva companiilor tehnologice americane, inclusiv o amendă uriașă de 2,95 miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) aplicată Google în septembrie, amenințând cu tarife vamale dacă blocul comunitar nu abrogă măsura. Bruxelles-ul dorește, de asemenea, ca Washingtonul să reducă tarifele de 50% la oțel și propune crearea unei „alianțe a metalelor” mai ample cu Statele Unite pentru a proteja economiile respective de supracapacitatea chineză.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, în vizită oficială la București. Agenda evenimentelor
Anunțul a fost dat joi de reprezentanța în România a Comisiei Europene, prin intermediul unui comunicat de presă. Ea va participa la o serie de evenimente programate vineri. Reprezentanta executivă va participa la deschiderea Conferinței la nivel înalt „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul de Finanțe. Ulterior, Roxana Mînzatu va lua parte la un amplu dialog structurat în cadrul Forumului EUROSFAT 2025. În fața celor peste 800 de participanți, ea va aborda teme precum relația de încredere dintre România și UE, competitivitatea și viitorul muncii, educația și rolul său în promovarea democrației, dar și Cadrul Financiar Multianual al UE. Reprezentanta executivă a Comisiei Europene se va întâlni cu vicepreședinta Băncii Mondiale Antonella Bassani, ministrul croat al Dezvoltării regionale și Fondurilor Europene, Nataša Mikuš Žigman. De asemenea, Roxana Mînzatu se va întâlni și cu o delegație a membrilor Camerei de Comerț Americane în România (AmCham România), dar și cu rectorul Universității din București. Vizita se va încheia cu participarea la Gala aniversară a Asociației Women in Transport and Tourism (WTTA) 2025, un eveniment dedicat promovării leadershipului feminin și transformării strategice în domeniile transporturilor și turismului.
Finlanda va solicita un împrumut de un miliard de euro de la Comisia Europeană pentru achiziționarea de arme și drone
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a anunțat marți că țara sa va solicita oficial un împrumut de 1 miliard de euro de la Comisia Europeană (CE) prin intermediul instrumentului financiar SAFE pentru finanțarea achiziției de echipamente de apărare și drone, scrie EFE. „Finlanda va folosi 1 miliard de euro din fondurile SAFE ale Uniunii Europene (UE) pentru a consolida industria de apărare, în special pentru achiziționarea multinațională comună de echipamente de apărare și dezvoltarea apărării împotriva dronelor. Acest lucru va consolida apărarea Finlandei și a Europei”, a declarat Orpo pe rețeaua de socializare X. Potrivit Executivului finlandez, aceste fonduri vor fi folosite pentru finanțarea achiziției, împreună cu alți parteneri europeni, de echipamente de luptă terestră și în special drone , în cooperare cu Ucraina. „Aceasta este o decizie importantă care va consolida apărarea Finlandei, capacitățile industriei finlandeze de apărare, precum și cooperarea europeană și achizițiile comune”, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, într-un comunicat. Instrumentul SAFE al UE Pentru guvernul finlandez, principalele beneficii ale instrumentului SAFE sunt creșterea comenzilor europene către industria de apărare a țării și „recunoașterea strategică” a proiectelor finlandeze în politica industrială de apărare a UE. Instrumentul SAFE prevede acordarea de împrumuturi în valoare de până la 150 de miliarde de euro statelor membre ale UE care le solicită achiziții comune de echipamente militare, cu dublul obiectiv de consolidare a capacităților de apărare europene și de stimulare a producției industriale în acest sector. Țările interesate să obțină împrumuturi SAFE au termen până la sfârșitul acestei luni pentru a depune o cerere oficială și un plan de investiții care să detalieze modul în care vor utiliza fondurile primite.
Schimbare majoră: UE intenționează să relaxeze legile GDPR și restricțiile privind inteligența artificială
Uniunea Europeană intenționează să relaxeze, miercuri, legislația privind inteligența artificială și confidențialitatea, pentru a simplifica normele mai stricte ale UE. Criticii sunt de părere că o astfel de mișcare va mulțumi marile companii tehnologice și președintele american Donald Trump, potrivit Reuters. Un document al Comisiei Europene, publicat inițial de site-ul german Netzpolitik.org, arată că blocul european promovează modificări substanțiale ale legilor sale privind GDPR, printre o serie de modificări mai ample. Informațiile scurse din document arată că definiția datelor cu caracter personal va fi restrânsă, permițând companiilor să prelucreze astfel de date pentru a antrena modele de inteligență artificială „în scopuri de interes legitim”, scrie Deutsche Welle. Care este motivul Motivul aparent este acela al reducerii birocrației pentru întreprinderile europene care se luptă să concureze pe scena globală, prin simplificarea unei serie de norme privind protecția datelor. Pe de altă parte, activiștii pentru protecția vieții private susțin că profitul este prioritizat în detrimentul vieții private, iar alții consideră că influența guvernului lui Donald Trump și a giganților tehnologici americani constituie un factor semnificativ. Dacă propunerea va deveni lege, fereastra pop-up cu care utilizatorii sunt obișnuiți, în care sunt întrebați dacă acceptă cookie-urile, va dispărea. În ceea ce privește inteligența artificială, UE ar urma să pledeze pentru o pauză suplimentară de un an în punerea în aplicare a unor părți din legea sa, echivalând cu faptul că acestea vor intra în vigoare abia în 2027. În replică, UE a respins că o astfel de măsură ar fi rezultatul unei influențe americane. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a spus la începutul acestei săptămâni că măsura „a început înainte de mandatul președintelui SUA”, potrivit Deutsche Welle. Îngrijorări în rândul organizațiilor civile Politicianul german Jan Philipp Albrecht, unul dintre principalii arhitecți ai GDPR, a fost unul dintre primii care a comentat această măsură. „Este acesta sfârșitul protecției datelor și al vieții private, așa cum le-am semnat în tratatul UE și în Carta drepturilor fundamentale? Comisia ar trebui să fie pe deplin conștientă că acest lucru subminează dramatic standardele europene”, a subliniat acesta. Pe de altă parte, 127 de organizații ale societății civile, printre care și Amnesty International, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea, printr-o scrisoare deschisă. „Ceea ce este prezentat ca o „raționalizare tehnică” a legislației digitale a UE este, în realitate, o încercare de a desființa în mod ascuns cele mai puternice măsuri de protecție ale Europei împotriva amenințărilor digitale”, atrag atenția organizațiile societăților civile. Pentru ca inițiativa să devină lege, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea nevoie de aprobarea atât a Parlamentului European, cât și a statelor membre.
O țară din UE nu mai vrea ora de iarnă și face pași concreți pentru asta / Între timp, celelalte țări stau și se uită
Italienii s-au săturat de alternarea orei de vară cu cea de iarnă și vor permanentizarea orei de vară, iar, pentru asta, au strâns 350.000 de semnături. Pe baza acestora, mâine, luni, în Camera Deputaților din Parlamentul italian, începe procesul legislativ care urmărește să standardizeze ora de vară pe tot parcursul anului. Proiectul e girat de autoritatea de sănătate din Italia și de o organizație-non profit, pe numele ei, „Consumerismo”. Este foarte posibilă pentru 2026 Vorbim, într-o primă fază, de un proiect de lege în care se vor aduce argumente dinspre zona de sănătate și, de asemenea, dinspre cea de consumism, pentru că lăsarea întunericului devreme descurajează consumerismul. Lăsând, însă, la o parte, beneficiile aduse profiturilor economice, textul de lege se va concentra pe beneficiile aduse sănătății și pe economiile făcute la energie, într-o Europă în care prețurile la gaz cresc nemilos, în contextul războiului din Ucraina. Parlamentarii italieni își propun o formă finală a proiectului de lege până în iunie 2026, ceea ce ar putea însemna că revenirea la ora permanentă de vară să se facă începând chiar de anul viitor. Imbatabilele argumente pentru ora de vară Ca să susțină punctul de vedere al celor 350.000 de italieni care au semnat pentru permanentizarea orei de vară, presa italiană aduce imbatabile argumente despre economiile la energie: „Între 2004 și 2025, trecerea la ora de vară a dus la economii la facturile de energie în valoare totală de 2,3 mld de euro, echivalentul a peste 12 miliarde de kWh de consum de energie mai mic și a redus emisiile de CO2 în atmosferă cu între 160.000 și 200.000 de tone pe an, adică echivalentul celei absorbite prin plantarea a 2 până la 6 milioane de copaci noi”, scrie gazettadelsud.it. Permanentizarea orei de vară ar însemna economii de 180 de milioane de euro și 720 de milioane de kWh, spun economiștii italieni. Nu-i de colo, dacă te gândești! Numai beneficii! Adăugați la asta beneficiile pentru sănătate: reglarea ritmului circadian (ceasul intern al corpului, sistemul biologic de reglare a proceselor din organism, pe care ni le dăm mereu peste cap, la fiecare schimbare de oră), o calitate mai bună a vieții prin expunerea mai îndelungată la lumina soarelui, o calitate mai bună a somnului (eliminarea orei sezoniere va aduce beneficii calității somnului). În plus, nici posesorii de restaurante și localuri nu sunt foarte mulțumiți de această schimbare de oră, pentru că lăsarea întunericului devreme le gonește clienții. Permanentizarea orei de vară ar aduce o siguranță mai mare pe străzi, iar acestea sunt beneficiile de pe lista scurtă a acestui subiect intens dezbătut de mulți ani. UE nu are niciodată nimic de spus pe această temă De fapt, discuții pe tema schimbării orei au mai fost în Uniunea Europeană, nici una fără un rezultat concret. Prin 2018 mai fusese făcută o propunere, fără ca statele – membre să ajungă la un acord final. În 2018, Parlamentul European a votat pentru eliminarea schimbării ceasului, dar procesul e blocat în Consiliul UE. În 2023 a fost adresată o întrebare scrisă la Consiliu – tema era „abolirea schimbărilor sezoniere”, însă nici aceasta nu a găsit un consens. În 2024, europarlamentarul Anna Cavazzini a revenit cu întrebarea la Consiliul UE („care e poziția actuală a Consiliului?”), însă Consiliul a spus că „nu are nimic de adăugat față de poziția precedentă”. Bunăoară, oamenii își doresc, europarlamentarii mai încearcă, UE și Consiliul UE spun că „nu au nimic de adăugat”. În timpul ăsta, Italia se mișcă. Cui trebuie să-i „mulțumim” pentru schimbarea orei? Lui Benjamin Franklin, care, în 1784, a scris, într-un text satiric că oamenii ar economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme vara. (Nu a fost nimic pus în practică, a fost doar o bazaconie). Fizicianului britanic William Willett, care, în 1907, a propus avansarea ceasului pentru mai multă lumină după-amiaza. (Idee, inițial, respinsă de Parlamentul britanic) Germaniei și Austro-Ungariei, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, care au introdus oficial ora de vară – motivul era economisirea cărbunelui și energiei în timpul războiului. Ideea a fost preluată rapid de Marea Britanie și Franța. Doar Italia, dintre toate statele UE, se mișcă Între cele Două Războaie Mondiale, s-a renunțat la ora de vară, dar aceasta a fost introdusă sporadic în mai multe state, în funcție de situația lor energetică. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea țărilor beligerante au revenit asupra orei de vară, pentru economisirea resurselor. După război, unele țări au renunțat, altele l-au păstrat. În anii ’70, criza petrolului a determinat multe state să treacă din nou la ora de vară, cu scopul de a economisi energie electrică. În Europa, trecerea la ora de vară a devenit regulă comună pentru fluidizarea transporturilor, comerțului și telecomunicațiilor, iar din 1996, toată Uniunea schimbă ora în același week-end. Se cuvine să menționăm și Directiva Parlamentului European din 2019, care le dă statelor libertatea de a alege, dar nimeni, până la Italia, nu a avut o atitudine tranșantă.