Lista celor 660 de comune beneficiare de fonduri europene pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică
Beneficiați de înregistrarea gratuită a proprietății în sistemul integrat de cadastru și carte funciară atunci când procesul de înregistrare sistematică începe în localitatea în care se află imobilul. Cu alte cuvinte, acesta nu se face individual, la cerere, ci atunci când începe înscrierea în masă a imobilelor din localitate. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) implementează Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Prin acest program, imobilele sunt înregistrate gratuit în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică. Un pas important este realizarea, cu fonduri europene, a lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților în 660 de comune prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”. Obiectivul Proiectului este realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților, gratuit pentru cetățeni, pe o suprafață de 5.758.314 de hectare, din 660 de UAT-uri din zonele rurale ale României, iar valoarea totală este 312.891.155 de euro. Proiectul major a fost finanțat, până în decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional 2014 -2020 și ulterior a fost etapizat. În prezent, se desfășoară Faza a II-a a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Comunele din Proiectul major au fost selectate avându-se în vedere mai multe criterii precum: includerea în proiecte de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; participarea la alte programe de dezvoltare a infrastructurii; existența unor vulnerabilități sociale legate de accesul informal la proprietate. Lista unităţilor administrativ-teritoriale care beneficiază de finanţare din fonduri europene pentru înregistrarea sistematică a imobilelor prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 și prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021-2027 o găsiți accesând https://www.ancpi.ro/wp-content/uploads/2026/01/Lista_UATs-29.11.pdf De ce este importantă înregistrarea sistematică? Un sistem cadastral complet și actualizat este esențial pentru dezvoltarea comunităților. Înregistrarea proprietăților contribuie la clarificarea situației juridice a imobilelor, facilitează tranzacțiile imobiliare și poate sprijini accesul la credite, finanțări sau investiții. De asemenea, datele cadastrale corecte sunt importante pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene și pentru digitalizarea serviciilor publice. În acest fel, cadastrul devine nu doar un instrument administrativ, ci și o bază pentru dezvoltarea locală și pentru creșterea transparenței deciziilor. Astfel, Uniunea Europeană susține construirea unui sistem cadastral modern și eficient, esențial pentru o administrație performantă și o economie sănătoasă. Lucrări gratuite pentru cetățeni Lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților sunt gratuite pentru cetățeni, costurile fiind acoperite din fonduri europene și din venituri proprii ale ANCPI. Pentru ca procesul să se desfășoare în bune condiții, este important ca proprietarii să urmărească informațiile comunicate la nivel local, să participe la activitățile de informare, să colaboreze cu echipele prestatorului lucrărilor și cu primăria și să verifice documentele tehnice ale cadastrului în perioada de afișare (60 de zile). FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE! PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).
Ursula von der Leyen reacționează la atacul masiv asupra Kievului: Ucraina are nevoie urgentă de sprijin. Vom discuta despre acest lucru în cadrul summitului NATO
Ursula von der Leyen a reacționat luni la atacul rusesc asupra Kievului, transmițând un mesaj publicat pe platforma X. „Aseară, regimul rus a atacat din nou civili din aer; peste 400 de drone și rachete au vizat capitala. Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO. Săptămâna trecută am acordat prima tranșă de 4 miliarde de euro din împrumutul nostru de 90 de miliarde de euro, pentru a consolida apărarea Ucrainei cu tehnologie avansată pentru drone. Vor urma și alte măsuri, foarte curând. De asemenea, depunem eforturi intense pentru a finaliza acordul privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni în zilele următoare”, se arată în mesajul șefei executivului de la Bruxelles. Last night, the Russian regime once again blindly attacked civilians from the air, with over 400 drones and missiles attacking the capital. Ukraine urgently needs more air defence. We will discuss it this week in Ankara at the @NATO Summit. Last week we provided the first €4… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 6, 2026 Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce armata Federației Ruse a lansat un atac masiv asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Atac masiv și zi de doliu în capitala Ucrainei Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone asupra Kievului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică că serviciile de informații ucrainene dețineau informații potrivit cărora Rusia pregătea un nou atac de amploare. „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”, a scris Zelenski pe X. Potrivit Kyiv Post, în urma atacului, 14 persoane și-au pierdut viața și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți a fost declarată zi de doliu pentru comemorarea victimelor. Atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea Summitului Alianței Nord-Atlantice de la Ankara, în cadrul căruia președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni cu omologul său american Donald Trump. Cei doi lideri vor discuta despre despre posibile soluții pentru încheierea războiului.
Nicușor Dan a discutat cu președintele Poloniei și liderii statelor baltice despre securitatea Europei
Nicușor Dan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a avut „un schimb interesant de idei și viziuni” cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda. Potrivit șefului statului, discuțiile au vizat securitatea în Europa, consolidarea apărării și descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic, dar și întărirea infrastructurii și a securității energetice. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări”, a transmis Nicușor Dan. „Suntem prieteni apropiați și aliați de încredere” Președintele a mai spus că discuțiile au arătat hotărârea comună a statelor participante de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea”, a scris Nicușor Dan.
Victor Ponta: Propunerea cu Siegfried Mureșan este una anti-americană
Fostul premier a susținut că Statele Unite sunt interesate de țările care se dovedesc parteneri relevanți din punct de vedere militar, economic și politic, dar că România trebuie să fie „partea activă” în această relație. „Statele Unite ale Americii se pot lipsi de România, cum se pot lipsi și de alte țări, că ei sunt cea mai mare putere a lumii. Deci, pentru Statele Unite ale Americii, noi trebuie să fim partea activă. Nu așteptăm să se roage Trump de noi, că nu o să se roage niciodată”, a spus Victor Ponta la România TV. El a invocat poziții publice ale lui Siegfried Mureșan față de Donald Trump și Donald Trump Jr. „Dacă noi propunem prim-ministru o persoană, politic vorbesc, de domnul Siegfried, care pe Facebook s-a bucurat că îl arestează pe Trump, l-a certat pe Don Trump Jr., că de ce se bagă în alegeri, înseamnă că noi, vă zic direct, scuipăm pe americani, adică vrem să ne certăm cu ei”, a afirmat Victor Ponta. Fostul premier a spus că, în opinia sa, România nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite. „Cred că numirea, propunerea cu Siegfried Mureșan este o propunere, evident, anti-americană”, a declarat Victor Ponta. El a susținut că propunerea lui Siegfried Mureșan ar duce România într-o singură variantă. „Interesul fundamental al României este să nu fie doar cu Uniunea Europeană și fără America, să nu fie doar cu America fără Uniunea Europeană, și să stea pe cele două picioare”, a spus Ponta. „Propunerea cu Siegfried Mureșan ne taie un picior, piciorul cu America”, a mai spus fostul premier. Europarlamentarul Siegfried Mureșan este propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, în timp ce PSD îl susține pe Sorin Grindeanu.
UE bagă Bulgaria în procedura de deficit și îi impune limite
Consiliul Uniunii Europene a confirmat formal decizia Comisiei Europene din prima parte a lunii iunie. Bulgaria, aflată sub procedura de deficit excesiv, trebuie să ia măsuri fiscale de corecție pentru a limita creșterea cheltuielilor publice. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al UE, conform declarației Consiliului. UE a stabilit limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor publice ale Bulgariei. Recomandările UE pentru reducerea deficitului Bulgariei, la 6 luni după aderarea la zona euro UE i-a recomandat Bulgariei să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029. Sunt parametri meniți să asigure scoaterea Bulgariei din deficit excesiv până în 2029.Consiliul a stabilit și un calendar pentru a se conforma. Bulgaria trebuie să prezinte măsuri relevante și proiectul de plan bugetar pentru 2027 până la 15 octombrie 2026. Documentul trebuie prezentat Comisiei Europene și grupului Euro. Bulgaria are de întocmit un raport de două ori pe an și să ofere actualizări în fiecare primăvară privind progresul realizat. Excepții pot fi numai în cazul cheltuielilor pentru apărare Cadrul UE permite o flexibilitate privind obiectivele fiscale ale Bulgariei până în 2028, cu condiția să nu se abată de la cheltuielile pentru apărare. Cheltuielile nete pentru apărare pot deăși limitele recomandate cu 0,6 – 0,9%. După 2028, statul bulgar poate să aibă parte de mai multă flexibilitate dacă cheltuielile sunt legate de livrări militare deja contractate.Potrivit Novinite, ministerul Finanțelor din Bulgaria a prezentat un proiect de buget de stat pentru 2026, fiind prognozat un deficit de 5,7% din PIB. 2026 – 5,7% 2027 – 3,8% 2028 – 3,0% Proiectul de buget urmează să fie prezentat Consiliului de Miniștri la 1 iulie și trimis Parlamentului, a anunțat vicepremierul și ministrul Finanțelor, Galab Donev. Cum se descurcă România în comparație cu Bulgaria, care a avut un deficit mai mare România are probleme economice din 2024, când a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9% din PIB. Țara noastră a devenit campioana deficitului bugetar în UE în 2025, când datoria publică a țării a fost aproape de 60% din PIB. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor de atunci și membru PNL, a spus că premierul social-democrat Marcel Ciolacu i-a ignorat avertismentele. România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, de 146 miliarde de lei. În 2026, datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB și va urca la 63,4% din PIB în 2027. Ilie Bolojan, premierul României din 23 iunie 2025 până la demisia prin moțiune de cenzură din 5 mai 2026, s-a angajat să reducă deficitul prin măsuri de austeritate. A crescut TVA de la 19 la 21% în primul pachet de măsuri de austeritate, fiind întâmpinat cu proteste. Al doilea pachet de măsuri a vizat sectorul public prin reducerea personalului și a cheltuielilor de la mai multe instituții de stat. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că deficitul bugetar al României s-a redus cu 28,3 miliarde de lei în primele 5 luni ale anului 2026. „Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Criză în relațiile dintre Polonia și Ucraina. Kaczynski cere guvernului să blocheze negocierile de aderare la UE ale Kievului
Jarosław Kaczyński, liderul partidului Lege și Justiție (PiS), a declarat joi că va returna o medalie care i-a fost acordată de Ucraina „ca o expresie a atitudinii mele nu atât față de ucraineni, cât față de elita ucraineană”, potrivit Financial Times. Declarațiile sale au venit în aceeași zi în care premierul polonez Donald Tusk a deschis la Gdańsk o conferință internațională dedicată sprijinului pentru reconstrucția Ucrainei după război. Disputa a început după ce Volodimir Zelenski a numit o unitate militară ucraineană după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă din Al Doilea Război Mondial acuzată în Polonia de uciderea a zeci de mii de polonezi. Kaczyński cere blocarea negocierilor Ucrainei cu UE Relațiile dintre Polonia și Ucraina s-au schimbat puternic față de primele luni ale invaziei ruse, când guvernul condus de PiS a fost unul dintre principalii susținători ai Kievului în Europa. În ultima perioadă, PiS și-a înăsprit discursul față de Ucraina. Partidul încearcă să atragă fermierii nemulțumiți de importurile agricole ucrainene și alegătorii care privesc tot mai critic costurile sprijinirii refugiaților ucraineni. Guvernul polonez a fost de acord, săptămâna trecută, alături de celelalte state membre ale UE, cu deschiderea primelor clustere de negociere cu Ucraina. „Polonia ar trebui să înceapă să blocheze clusterele”, a declarat Kaczyński. Zelenski i-a acuzat pe politicienii polonezi că alimentează disputa din motive electorale. El a susținut că aceștia încearcă să pună presiune pe Donald Tusk pentru a bloca negocierile Ucrainei cu UE. Potrivit unui sondaj Ibris publicat joi de Radio ZET, aproape 60% dintre polonezi se opun aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Ursula von der Leyen salută acordul SUA-Iran și cere un coridor energetic alternativ care să ocolească Strâmtoarea Ormuz
„Salut acordul încheiat între SUA și Iran, în urma eforturilor diplomatice susținute depuse de mai mulți parteneri. Prioritatea acum este implementarea sa rapidă și deplină de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz. Libertatea navigației trebuie restabilită fără taxe. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european. I welcome the agreement reached between the US and Iran, following sustained diplomatic efforts by several partners. The priority now is its swift and full implementation by all parties. This agreement should allow for the immediate reopening of the Strait of Hormuz. Freedom… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 15, 2026 Reacția vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie care prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Calea spre stabilitate regională și conflictul din Liban Lidera de la Bruxelles a susținut că acest acord poate crea condițiile necesare pentru negocieri mai ample privind pacea și securitatea în regiunea Orinetului Mijlociu, reiterând pretențiile UE privind programul nuclear iranian și amintind de ofensiva Israelului în sudul Libanului. „(N.r. Acordul) Deschide ușa către negocieri mai ample privind pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Și ar trebui să pună capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului și activităților sale destabilizatoare în regiune. Și, bineînțeles, nu poate exista pace în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este în flăcări. Încă o dată, Europa face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și să pună în aplicare un armistițiu autentic”, mai transmite Ursula von der Leyen. Libanul se afla sub atacuri continue ale Ierusalimului, după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, ca ripostă la operațiunile care au dus la eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei. Von der Leyen a evidențiat și lecțiile economice ale războiului care au arătat vulnerabilitățile pieței energetice, făcând și apel pentru diversificarea rutelor de aprovizionare care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. „Această criză ne dă și o lecție clară. Încă o dată, dependențele energetice au fost transformate în arme. Trebuie să diversificăm rutele noastre de aprovizionare și să dezvoltăm coridoare de export alternative pentru a ne diversifica, îndepărtându-ne de blocajul reprezentat de Ormuz”, conchide șefa Comisiei.
Europa îl folosește de mii de ani, dar UE s-a trezit să-l interzică | Ofensivă fără precedent împotriva alimentelor și a florilor de canabis nepsihoactiv
Piața europeană a produselor pe bază de canabidiol (CBD) – de la fursecuri și ciocolată până la ceaiuri și uleiuri alimentare – se confruntă cu un nou val de restricții, după ce mai multe state membre UE au început să înăsprească regulile privind comercializarea acestora, relatează Euractiv. Deși planta Cannabis sativa este cultivată legal în Uniunea Europeană și este apreciată pentru utilizările sale industriale, componenta derivată din flori, CBD-ul, continuă să provoace controverse politice și sanitare. Nu e considerat drog, dar trece la categoria „alimente noi”, după ce Europa l-a folosit timp de mii de ani Considerat nepsihoactiv, deoarece conține doar urme de THC – tetrahidrocanabidol – substanța responsabilă pentru efectele halucinogene ale canabisului – CBD-ul a devenit extrem de popular în ultimii ani. Produsele care îl conțin sunt promovate pentru efectele relaxante și presupusele beneficii terapeutice și sunt vândute atât online, cât și în magazine specializate din marile capitale europene. Totuși, autoritățile europene și naționale tratează în continuare sectorul cu prudență, comentează Euractiv. Deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în 2020 că CBD-ul nu trebuie considerat drog narcotic, produsele alimentare care îl conțin intră sub incidența regulamentelor privind „alimentele noi” – o categorie care presupune proceduri lungi și costisitoare de autorizare. Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor pe bază de CBD În practică însă, multe state au tolerat ani de zile existența unei piețe gri pentru produsele comestibile cu CBD. Situația s-a schimbat radical luna trecută, când Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor alimentare cu CBD și a transmis că autoritățile vor începe controale și sancțiuni începând cu 15 mai. „Consumatorii sunt sfătuiți să nu cumpere sau să consume acest tip de produs, indiferent de sursă”, au transmis autoritățile franceze într-un comunicat oficial. Grecia interzice până și florile La scurt timp după decizia Parisului, Grecia a mers și mai departe și a interzis vânzarea florilor crude de canabis cu CBD, produse aflate de ani buni într-o zonă juridică ambiguă în Uniunea Europeană. Florile erau utilizate frecvent pentru preparate casnice precum ceaiurile sau produsele de patiserie. Italia introdusese restricții similare încă de anul trecut. Noile măsuri au creat panică în rândul cultivatorilor de cânepă și al comercianților din industrie, mai ales că Bruxelles-ul părea să meargă în direcția opusă. Cultivatorii de cânepă au aflat de restricții după ce au investit masiv Comisia Europeană a propus recent reguli mai flexibile pentru cultivarea cânepei în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune după 2027. Jason Etcheverry, cultivator de cânepă (un canabis nepsihoactiv, n. red.) din sud-vestul Franței, spune că tocmai investise masiv într-o gamă de uleiuri alimentare cu CBD înainte de anunțarea restricțiilor. „Am făcut investiții majore în acest domeniu”, a declarat el pentru Euractiv. „Eram oarecum optimiști că autorizațiile pentru alimentele noi vor fi aprobate înaintea oricăror interdicții.” Fermierul a retras deja de pe piață uleiurile sale cu mușețel și roiniță și încearcă acum să transforme întreaga producție în produse cosmetice, pentru a evita pierderi estimate la aproximativ 180.000 de euro. Cânepa e consumată de mii de ani în Europa, dar UE se trezește s-o interzică Industria franceză a CBD-ului pregătește deja o ofensivă juridică împotriva deciziei guvernului de la Paris. Organizația Uniunea Profesioniștilor CBD acuză autoritățile că folosesc legislația europeană drept „armă politică”. Președintele organizației, Paul Maclean, contestă inclusiv clasificarea CBD-ului drept „aliment nou”. „Cânepa este consumată ca aliment în Europa de mii de ani”, a declarat acesta pentru Euractiv, invocând inclusiv existența unor rețete istorice pe bază de cânepă. În timp ce Bruxelles-ul încurajează cultivarea cânepei pentru utilizări industriale și agricole, statele membre par tot mai hotărâte să limiteze produsele destinate consumului uman. Rezultatul este o industrie prinsă între liberalizarea agricolă și restricțiile sanitare, într-o piață europeană unde regulile devin din ce în ce mai neclare.
Franța și Germania propun o nouă cale de integrare în UE pentru Moldova și Balcanii de Vest
Planul urmărește să dea un „nou dinamism” extinderii europene Inițiativa, prezentată într-un document consultat de Euractiv, dezvoltă ideile avansate luna trecută de cancelarul german Friedrich Merz, care a sugerat acordarea unui statut de membru asociat al UE pentru Ucraina. Merz a avertizat atunci că ritmul lent al extinderii generează frustrare în rândul tuturor țărilor implicate. Propunerea franco-germană vine înaintea summitului privind extinderea UE, care va avea loc vineri în Muntenegru, și urmărește să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt lăsate în urmă în procesul de aderare. „Trebuie să oferim stimulente suplimentare ca parte a unui proces de integrare graduală, bazat pe merit, și să eficientizăm actualul proces pentru a permite o integrare mai rapidă și mai profundă”, se arată în documentul informal. Noul plan prevede crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate aflate de ani de zile în sala de așteptare a UE. Acestea ar permite implicarea mai strânsă a guvernelor din Balcanii de Vest și a Republicii Moldova în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne. Participarea ar rămâne însă reversibilă în cazul unor derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Statele candidate ar putea participa mai mult la reuniuni, programe și politici ale UE „Invităm Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru facilitarea integrării graduale a țărilor candidate pe drumul lor către aderarea la UE”, mai precizează documentul. David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a declarat că inițiativa ar putea consolida credibilitatea procesului de extindere. „Pe de o parte, aceasta menține principiul unui proces de aderare bazat pe merit și reforme. Pe de altă parte, deschide posibilitatea de a lega mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de integrarea graduală în programele, instituțiile și politicile europene”, a afirmat eurodeputatul german. Printre măsurile propuse se numără organizarea, de două ori pe an, a unor reuniuni comune între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați. De asemenea, parlamentarii europeni ar urma să se întâlnească mai des cu legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova. Liderii și miniștrii statelor candidate ar putea participa la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pentru anumite puncte de pe agendă, precum și în calitate de observatori, fără drept de vot, la alte discuții. Documentul mai propune o cooperare consolidată în domeniul securității și apărării, precum și o implicare mai mare în programe europene precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon, programul de cercetare al Uniunii. În plan economic, țările candidate ar putea fi integrate mai profund în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în domenii precum energia, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare. Într-o etapă avansată, documentul sugerează că participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European.
Invitație deschisă: UE, pregătită să avanseze în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ce s-a schimbat la Bruxelles
Anunț important venit de la Bruxelles: Uniunea Europeană a deschis calea pentru reluarea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Până în prezent, aceste discuții au fost blocate de un veto exprimat de Ungaria. Reprezentanții celor 27 de state și-au dat acordul preliminar pentru deschiderea oficială a unui prim set de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. „O etapă importantă pe calea integrării europene” Potrivit unui oficial al președinției cipriote a Consiliului UE, a fost marcată „o etapă importantă pe calea lor de integrare europeană”. Ucraina, aflată în plin război cu Federația Rusă, dorește să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Fostul premier maghiar Viktor Orban s-a opus continuării procesului de discuții. Deși nu era vizată de acest veto, Republica Moldova a fost cuplată cu Ucraina, astfel că, de facto, s-au sistat și negocierile cu autoritățile de la Chișinău. Condusă acum de pro-europeanul Peter Magyar, Ungaria a indicat că își ridică vetoul, deschizând calea pentru reluarea oficială a negocierilor. Aceasta ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, cu ocazia unei reuniuni ministeriale a celor 27 la Luxemburg. Cei 27 vor decide deschiderea acestui prim grup de capitole de negocieri, un „cluster” în limbajul de la Bruxelles. Există șase în total, care acoperă toate subiectele ce trebuie finalizate pentru ca o țară să se poată integra fără probleme în Uniunea Europeană. Ambasadorii celor 27 mai trebuie, până atunci, să pună la punct câteva detalii tehnice înainte ca drumul să fie complet liber, au subliniat diplomații. Peter Magyar, acord cu Ucraina Peter Magyar a salutat un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare care trăiește în Ucraina. Acesta era un măr al discordiei de ani de zile între cele două țări. Când acordul va fi confirmat și de Volodimir Zelenski, liderul ungar s-a declarat pregătit să accepte deschiderea oficială a acestui prim „cluster”. Cu toate acestea, drumul până la aderare rămâne plin de obstacole pentru Ucraina și Republica Moldova. La sfârșitul lunii aprilie, liderii UE au temperat entuziasmul pentru o aderare rapidă a celor două state. „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”, a rezumat cancelarul german Friedrich Merz. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia acuză Europa că este „parte a conflictului din Ucraina”. Moscova refuză ca UE să intermedieze soluționarea războiului Noapte de teroare în Ucraina, la o săptămână de la amenințările Kremlinului. Bilanțul tragic a ajuns la 17 decese și peste 100 de răniți Fost consilier de la Casa Albă: Barack Obama era pregătit să intre în război cu Rusia pentru statele baltice, dar nu pentru Ucraina