Obligațiuni ale UE: Comisia Europeană a atras alte 10 miliarde euro
Această tranzacție în două tranșe a vizat o nouă obligațiune a UE pe 7 ani, în valoare de 6 miliarde de euro, cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro a obligațiunii UE pe 30 de ani scadente la 12 octombrie 2055. Comisia precizează, într-un comunicat de presă, că este împuternicită să contracteze împrumuturi pe piețele internaționale de capital, în numele Uniunii Europene, pentru a finanța anumite programe de politică ale UE. „Pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie în raport cu curba obligațiunilor UE, prețul aferent ambelor scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe curba obligațiunilor UE. Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE. Tranzacția face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei de 100 de miliarde de euro pentru prima jumătate a anului 2026, 77,3 miliarde de euro fiind emise începând din ianuarie 2026. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru a sprijini prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv sprijinul pentru o Europă mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă, sprijinul pentru Ucraina și investițiile esențiale în apărarea europeană.
UE dublează taxa pe carbon pentru zborurile internaționale. Cu cât cresc prețurile
Cadrul UE de stabilire a prețurilor la carbon, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, se aplică în prezent doar zborurilor din interiorul UE, exceptând rutele către destinații non-europene care reprezintă cea mai mare parte a emisiilor sectorului. Acest dezechilibru trebuie să se încheie, a declarat Comisia marți pentru Politico, înainte de o revizuire mult așteptată a ETS, așteptată în iulie. Comisia Europeană a anunțat recent planuri de a extinde sistemul de taxare a emisiilor de carbon (ETS) pentru a include toate zborurile internaționale care decolează din Europa, indiferent de destinație. În prezent, aceste taxe se aplică doar zborurilor efectuate în interiorul Uniunii Europene. Principalele puncte ale inițiativei se referă la următoarele: Impact financiar masiv: Extinderea taxei la toate zborurile care pleacă din UE ar putea genera venituri de aproximativ 12,7 miliarde EUR anual, de trei ori mai mult decât s-a colectat în 2025. Echitate între operatori: Noua reglementare se va aplica atât companiilor aeriene din UE, cât și celor din afara uniunii, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe aceleași rute. Sunt vizate, de asemenea, și jet-urile private. Relația cu SUA și alte state: Măsura riscă să reaprindă tensiuni comerciale cu Statele Unite, China și India, care s-au opus în trecut unor inițiative similare. Sistemul CORSIA: Comisia analizează în prezent compatibilitatea cu schema ONU de compensare a carbonului (CORSIA), care va deveni obligatorie în 2027, pentru a evita dubla taxare a operatorilor. Opoziția industriei: Reprezentanții companiilor aeriene (precum Lufthansa sau Ryanair) cer suspendarea sau limitarea acestor taxe, invocând criza actuală a combustibilului și prețurile record ale kerosenului. Cu cât ar putea crește prețurile? Extinderea taxei pe carbon (ETS) la zborurile internaționale va influența prețul biletelor, însă impactul depinde de distanță, clasa de călătorie și modul în care companiile aeriene aleg să transfere aceste costuri către pasageri. În ceea ce privește majorările estimate ale prețurilor, c onform studiilor recente, impactul direct asupra tarifelor variază: Zboruri lung-curier (intercontinentale): Se estimează o creștere medie de aproximativ 1,7% – 2,4% a prețului biletului. Pentru o călătorie dus-întors peste Atlantic, costurile suplimentare ar putea fi de aproximativ 10 EUR, deși unele modele mai pesimiste sugerează taxe ce pot ajunge la 30 EUR pentru clasa economic și până la 120 EUR pentru clasa business pe rute foarte lungi. Zboruri scurt-curier: Deși acestea sunt deja taxate, eliminarea treptată a cotelor gratuite până în 2026 ar putea scumpi biletele cu încă 3,5% – 4,9%. Specialiștii vorbesc și despre alte tarife care pot crește costul final: Transferul costurilor: Istoric, companiile aeriene transferă între 20% și 56% din costurile de mediu direct în prețul biletului. Efectul de „șoc”: Analizele din 2025 indică faptul că prețurile biletelor pot crește cu peste 5% imediat după implementarea unor noi politici stricte de carbon, efect care se poate menține timp de aproape un an. Clasa Business vs. Economic: Pasagerii de la clasele superioare vor resimți o creștere mai mare, deoarece emisiile per pasager sunt mai ridicate din cauza spațiului ocupat în aeronavă. Analiștii vorbesc și despre strategii de evitare a taxei. Există riscul ca unii pasageri să aleagă rute indirecte. De exemplu, un zbor din UE către Asia cu escală în afara UE (ex. Istanbul sau Dubai) ar putea deveni mai atractiv, deoarece taxa s-ar aplica doar pentru segmentul scurt din Europa, evitând taxarea întregii distanțe până la destinația finală.
Miruță: De la începutul anului, 14 drone rusești au intrat în România. Trei au avut încărcătură explozivă
Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a participat marți, la Bruxelles, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE), desfășurată în formatul miniștrilor apărării. Mesajul principal al României a fost legat de importanța recalibrării, la nivel european și Aliat, a capabilităților de combatere a amenințărilor aeriene generate de acțiunile Federației Ruse împotriva Ucrainei, în contextul recentelor incidente cu drone rusești care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Ministrul român a prezentat recentul incident cauzat de căderea unor fragmente de dronă, purtând încărcătură explozivă, în municipiul Galați. Miruță a spus că, de la începutul anului, au avut loc 14 incidente în care drone ruseşti au intrat în România, trei dintre acestea purtând încărcătură explozivă. Acestea au încǎlcat, astfel, spațiul aerian european şi euro-atlantic, potrivit unui comunicat al MApN. Ministrul român a spus că este necesarǎ abordarea acestor amenințări ca o provocare comunǎ, care vizeazǎ întreaga securitate europeanǎ. Mark Rutte, prezent la discuții Cu privire la sprijinul pentru Ucraina, oficialul român a reiterat importanța menținerii unei susțineri coordonate și predictibile pentru consolidarea capacității de apărare a statului ucrainean. „În legătură cu eforturile de creștere a producției industriale în cooperare cu Ucraina, ministrul Miruță a susținut oportunitatea avansării modelului joint ventures, indicând că instituțiile UE pot facilita aceste eforturi ale statelor membre împreună cu Ucraina. El a subliniat oportunitatea creșterii capacităților de producție în UE printr-o mai bună cartografiere a facilităților industriale existente pe întregul teritoriu european și interconectarea acestora într-o logică de creștere a sinergiilor, cumulării valorii adăugate a acestora, pentru că numeroase facilități, chiar dacă nu dețin tehnologii de producție, ar putea contribui prin opțiuni de testare, evaluare și certificate”, se mai spune în comunicat. La discuții au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, și ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov.
Nicușor Dan explică de ce a înlocuit în discurs termenul pro-european cu pro-occidental
Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că direcția strategică de politică externă a României rămâne neschimbată, în pofida discuțiilor politice interne intense din această perioadă. Șeful statului subliniază că pilonii fundamentali ai politicii externe românești rămân Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și NATO. „Abordarea strategică a României în ceea ce privește politica externă a rămas neschimbată, iar discuțiile interne intense din această perioadă nu afectează în niciun fel pilonii fundamentali pe care ne bazăm de decenii – Uniunea Europeană, SUA și NATO”, transmite Nicușor Dan pe Facebook. Șeful statului precizează că termenul „pro-occidental” include acești trei piloni de politică externă și că predictibilitatea României în raport cu partenerii săi externi a reprezentat un avantaj important pentru țară. Le Figaro Nicușor Dan critică strategiile UE și continuă să susțină parteneriatul cu Statele Unite „Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic” „Această predictibilitate asumată de România de peste 20 de ani a reprezentat unul dintre marile avantaje competitive ale țării noastre. De aceea, mesajul meu ferm este acesta: dezbaterea internă politică este specifică democrației, însă niciun moment nu sunt puse în discuție direcția noastră europeană, relația cu Statele Unite și o atitudine corectă în cadrul NATO. Așadar, nu există vreo șansă ca în viitoarea majoritate să existe forțe antioccidentale. Pentru România, nu e vorba de o alegere între acești piloni strategici, ci de a exista o compatibilizare cât mai bună. Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic, cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Interesul României este ca Uniunea Europeană, SUA și NATO să aibă o relație cât mai corectă între ele”, mai arată președintele. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Condițiile lui Nicușor Dan, înainte de consultările pentru formarea noului guvern. Ce spune președintele României despre invitarea AUR la Cotroceni
Presa germană avansează un nou nume celebru pentru poziția de negociator al UE cu Rusia pe Ucraina
Conform Spiegel, în cercurile politice germane se discută ideea că fostul cancelar german Angela Merkel ar putea fi un mediator potrivit. Ea vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și pe Vladimir Putin, iar în plus, a fost retrasă destul de mult și ar putea fi obiectivă cu privire la conflict. De când Putin a propus ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, în Uniunea Europeană au avut loc discuții intense despre posibile negocieri – având în vedere experiența nefericită a medierii SUA, UE dorește de această dată să participe la discuții. Diplomatul principal al Europei, Kaja Kallas, a declarat că „nu ar fi foarte inteligent” să lăsăm Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Mediatorul trebuie să obțină aprobarea Europei de Est și balticilor Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a fost mai reținut: oricine ar fi în cele din urmă mediatorul, acesta trebuie să primească „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. În calitate de șef al guvernului, Merkel, în ciuda criticilor dure din partea Poloniei și a țărilor baltice, a promovat proiectul conductei de gaze „Nord Stream – 2”. În plus, ea cunoaște bine conflictul ucrainean, a jucat un rol cheie în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care, în cele din urmă, nu au reușit să prevină invazia rusă din 2022. Ce spune Merkel? Biroul lui Merkel a declarat pentru Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind rolul de mediator. Cu toate acestea, la întrebarea dacă ea își poate asuma un astfel de rol, nu a fost oferit niciun răspuns negativ.
Vești bune pentru Zelenski: UE începe săptămâna viitoare să-i vireze Ucrainei cele 90 de miliarde de euro promise
Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, anunță că Uniunea Europeană va începe săptămâna viitoare rambursarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Prima tranșă de bani va veni în câteva zile, notează Mediafax. Într-o conferință de presă susținută înainte de reuniunea miniștrilor de Externe din UE, Kos a vorbit despre ajutorul pentru Ucraina. „Putem începe negocierile” Astfel, Comisia Europeană se așteaptă să trimită Ucrainei prima tranșă din cele 90 de miliarde de euro săptămâna viitoare. Acest pachet a fost aprobat în luna aprilie, după ce și Ungaria și-a dat acordul, în urma schimbării conducerii la Budapesta. De asemenea, Marta Kos a mai anunțat că Uniunea Europeană ar putea începe negocierile de aderare cu Ucraina până la sfârșitul lunii iunie: „Îi voi îndemna pe miniștri astăzi. Putem începe negocierile privind primul grup înainte de sfârșitul președinției cipriote a Consiliului UE și putem deschide celelalte cinci grupuri în iulie”. În aprilie, Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Banii sunt garantați de bugetul european. Din această sumă, 60 de miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziții militare, iar 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar. Prima tranșă este programată să sosească în mai. Fondurile sunt destinate perioadei 2026-2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump oprește conducta cu bani către Ucraina. Niciun dolar nu e prevăzut pentru 2027. Câte sute de miliarde de dolari s-au scurs din SUA în 4 ani de război Politică haotică în Ucraina? Carnegie: „Stat aliniat strategic cu Occidentul, slab instituțional, fragil politic și dificil de integrat”
Eurobarometru 2026: Românii au mai multă încredere în UE decât în instituțiile proprii. 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională
Cel mai recent sondaj Eurobarometru scoate la iveală o realitate dureroasă: îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică a românilor. Astfel, potrivit datelor culese, 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională. În același timp, 41% dintre români consideră inflația ca fiind cea mai gravă problemă națională. Românii, nemulțumiți de țara lor Eurobarometrul 2026 a fost publicat în aceste zile. La sondaj au luat parte cetățeni din toate țările membre ale UE, inclusiv România. Au fost chestionați 1054 de români, în perioada 12-31 martie. Datele din piață arată faptul că românii sunt considerabil mai nemulțumiți de situația economică națională decât media înregistrată la nivelul UE. 29% dintre români consideră situația economiei naționale ca fiind „bună”, în timp ce 70% o califică drept „rea”. La nivelul UE, percepția este ceva mai echilibrată, cu 38% opinii pozitive și 60% negative, scrie Mediafax. Legat de situația financiară a fiecărei gospodării, doar 54% dintre românii care au participat la sondaj s-au declarat mulțumiți. Media UE este de 75%. Mai departe, 48% dintre români cred că anul viitor se va înrăutăți situația economică a țării. Participanții au fost întrebați și care sunt primele două probleme ale țării din care provin. Aici, rezultatele obținute arată diferențe în percepția românilor față de ceilalți cetățeni din UE. Concret, 41% dintre români au menționat că prețurile în creștere și inflația reprezintă principala grijă, pe locul al doilea fiind cea privind situația economică generală (27%). Câți români au o imagine pozitivă despre UE Pe de altă parte, românii au o viziune relativ optimistă asupra Uniunii Europene. 44% dintre ei proiectează o imagine pozitivă a UE (45% este media europeană), iar 61% se declară optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (60%, media europeană). Mai departe, Eurobarometrul arată că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană (48%) decât în propriul Guvern (31%) sau Parlament (25%). Referitor la principalele probleme cu care se confruntă UE în prezent, percepția românilor arată următorul clasament: conflictul din Orientul Mijlociu (24%), situația internațională (17%) și războiul din Ucraina (17%). Datele mai arată că sprijinul pentru Ucraina rămâne majoritar, însă cifrele diferă dacă ne uităm separat la sprijinul privind echipamentul militar și la ajutorul umanitar. 56% dintre românii chestionați aprobă sprijinul financiar și umanitar pentru Kiev (față de 75% în UE). În privința finanțării de echipamente militare pentru Ucraina, 45% dintre români sunt de acord cu acest lucru, față de 56% media UE. RECOMANDAREA AUTORULUI: Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Unde este cea mai sigură și cea mai poluată apă de la robinet din Europa. România, printre ultimele locuri în UE
În același timp, state precum Finlanda, Olanda sau Elveția au obținut scoruri maxime pentru siguranța apei și sistemele de sanitație. Conform Environmental Performance Index, România a obținut un scor de 56 de puncte privind protecția populației față de apa nesigură și problemele de sanitație. Doar Moldova, Georgia, Albania, Letonia și Lituania au avut rezultate comparabile sau mai slabe în Europa. La polul opus, Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia, Elveția și Marea Britanie au primit scorul maxim de 100 de puncte. Experții spun că diferențele sunt influențate de investițiile în infrastructură, tratarea apei și gradul de poluare a apelor subterane, mai scrie Euronews. Poluarea apelor subterane rămâne o problemă majoră Agenția Europeană de Mediu avertizează că peste 20% din apele subterane din UE sunt într-o stare chimică slabă. Printre substanțele identificate se numără mercurul, cadmiul, pesticidele și așa-numitele „forever chemicals” (PFAS), compuși extrem de rezistenți care persistă în mediu ani la rând. În Luxemburg, 79% dintre corpurile de apă subterană analizate nu au atins standardele europene de calitate în 2025. Probleme importante au fost raportate și în Cehia, Belgia și Germania. Fertilizatorii și pesticidele cresc costurile pentru apă potabilă Nitrații proveniți din agricultură reprezintă una dintre cele mai mari surse de contaminare. Comisia Europeană estimează că tratarea nitraților din apă ajunge să coste Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro anual. Limita europeană este de 50 mg de nitrați pe litru, însă această valoare a fost depășită în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa. Autoritățile europene au introdus din 2022 o listă specială de monitorizare pentru compuși considerați disruptori endocrini, precum beta-estradiolul și nonilfenolul. Aceste substanțe pot afecta sistemul hormonal și sunt tot mai frecvent detectate în sursele de apă. Potrivit Water Atlas, acidul trifluoroacetic (TFA), asociat pesticidelor moderne, a fost identificat în 94% dintre probele de apă de la robinet analizate în 11 state UE. În plus, cercetătorii au detectat PFAS în aproximativ 23.000 de locații din Europa. Apa subterană, resursă esențială pentru Europa Apa subterană furnizează aproximativ 65% din apa potabilă din Uniunea Europeană și aproape un sfert din necesarul pentru irigații agricole. Specialiștii avertizează că presiunea asupra acestei resurse crește constant, pe fondul poluării industriale, agriculturii intensive și schimbărilor climatice. „Ideea că râurile și lacurile se pot curăța singure s-a dovedit a fi o iluzie”, au transmis autorii Water Atlas.
Trump susține că a avut o discuție excelentă cu Ursula von der Leyen, dar lansează noi amenințări
Anunțul a fost făcut joi pe rețeaua Truth Social. Donald Trump a dezvăluit că a vorbit cu președinta UE despre Iran. „Am avut o convorbire excelentă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Am discutat multe subiecte, inclusiv faptul că suntem complet uniți în a spune că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară. Am convenit că un regim care își ucide propriul popor nu poate controla o bombă care poate ucide milioane de oameni”, a scris Trump. Cei doi lideri au discutat și despre acordul comercial bilateral. Donald Trump a lansat noi amenințări către UE. „Am așteptat cu răbdare ca UE să își îndeplinească partea din Acordul Comercial Istoric pe care l-am încheiat la Turnberry, Scoția, cel mai mare Acord Comercial dintotdeauna! S-a promis că UE își va respecta partea din Acord și, conform Acordului, își va reduce tarifele la zero! Am fost de acord să le acord timp până la cea de-a 250-a aniversare a țării noastre, altfel, din păcate, tarifele lor vor crește imediat la niveluri mult mai înalte”, a precizat Donald Trump.
Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022
Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei. FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară