Simion, despre amendamentul privind decarbonizarea: De bun simț
„Am votat pentru, după ce a trecut acel amendament de bun simț al PSD-ului – nu mă interesează cine vine cu inițiativa – ca nici o facilitate să nu fie închisă până nu este înlocuită în Sistemul Național Energetic cu altceva”, a declarat George Simion. „Până nu sunt construite Ișalnița-Turceni, să nu închidem Rovinari, cum este în plan, de exemplu”, spune Simion. Simion a vorbit despre închiderea grupului energetic 4 de la Turceni. „A venit domnul Pîslaru să ne spună: «pentru ce vă trebuie acest amendament?», că vom fi sancționați, nu vom mai primi banii din PNRR de la Comisia Europeană. De ce? Comisia Europeană vrea să stăm în beznă? Că n-am înțeles…”, întreabă retoric Simion. Potrivit Pactului Verde European și pachetului de legi „Fit for 55”, țara noastră trebuie să închidă treptat centralele pe cărbune pentru a reduce poluarea făcută de gazele cu efect de seră. Practic, centralele pe lignit și huilă sunt cele mai mari surse de emisii de dioxid de carbon (CO₂) din sectorul energetic. Țările membre UE au nevoie să atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Astfel, măsurile prevăd reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990. Amendamentul ce modifică OUG nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, 42 de abțineri și niciun vor contra, marți, în Senat. Acesta stipulează că nicio centrală pe cărbune nu ar trebui închisă până când nu vor fi puse în funcțiune alte capacități noi care să le înlocuiască. Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan a atras atenția, marți, că amendamentul „intervine într-un jalon pe care anii trecuți, prin ordonanțele care au fost aprobate”, România l-a închis. Statul a primit fonduri europene, iar modificarea acestuia ar putea atrage după sine penalități din partea Comisiei Europene.
Ilie Bolojan l-a primit pe premierul Vasile Tofan: România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE
Premierul demis Ilie Bolojan l-a primit, joi, pe prim-ministrul de la Chișinău, Vasile Tofan, la Palatul Victoria, el declarând că România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Bolojan îi mulțumește premierului Vasile Tofan că a ales România pentru prima vizită externă „Îi mulţumesc domnului prim-ministru Tofan pentru faptul că a ales România pentru prima sa vizită oficială după investirea în funcţie. Este un gest simbolic care confirmă încă o dată caracterul special al relaţiei dintre România şi Republica Moldova. Îi urez mult succes în această funcţie importantă în serviciul cetăţenilor Moldovei”, a declarat Ilie Bolojan. El a precizat că sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm şi l-a asigurat de acest lucru. „Discuţiile noastre s-au concentrat pe agenda de cooperare bilaterală. Avem proiecte în domenii precum energie, transporturi, educaţie, cultură şi mediu, precum şi acţiuni comune pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Tot ceea ce facem împreună este menit să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor noştri, să încurajeze dezvoltarea economică, investiţiile şi schimburile comerciale bilaterale şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană”, a arătat premierul demis. Bolojan: „Sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm” Bolojan a mai spus că cel mai important proiect strategic comun este avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. „România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Republica Moldova a înregistrat deja performanţe foarte bune în acest proces, odată cu începerea negocielor de aderare pentru clasterele 1. Valori fundamentale şi 6. Relaţii externe. Sperăm că până la sfârşitul acestui an, la nivelul Uniunii Europene, să fie luate deciziile politice necesare pentru deschiderea negocielor privind celelalte patru clastere”, a subliniat el. Prim-ministrul demis al României a menţionat că, în ceea ce priveşte proiectele strategice comune, a discutat cu prim-ministrul Tofan stadiul implementării acestora, cu un accent special pe interconectarea în domeniile transporturilor şi energiei. „Colegii de la Ministerul Energiei se coordonează cu omologii din Moldova pentru a găsi cele mai bune soluţii de depăşire a dificultăţilor generate de actalul context de securitate. Avem atât o criză în domeniul energiei electrice, dar şi una în domeniul combustibililor. Am discutat despre realizarea a două noi linii de interconectare, de 400 kV, Suceava-Bălţi şi Gutinaş-Străşeni. Guvernul României a aprobat în primăvară hotărarea de guvern în declararea părţii de pe teritoriul României ca proiect de importanţă naţională privind reţeaua electrică de transport”, a anunţat el. Bolojan a mai declarat că, în domeniul infrastructurii, anul trecut au început lucrările la podul Ungheni, primul pod la nivel de autostradă la standard de europene, care va conecta Republica Moldova de reţeaua europeană de transport prin România. „Lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an. În acest sens, salutăm semnarea, la 2 iulie anul acesta, a acordului bilateral pentru conexiunea de la Ungheni, un pas înainte necesar pentru finalizarea proiectului. După cum ştiţi, România a obţinut o finanţare importantă prin programul SAFE pentru a conecta acest pod la Autostrada A8, iar ca parte a proiectului vor exista lucrări de infrastructură şi în Republica Moldova, inclusiv primul segment de autostradă la standard de europeană”, a precizat premierul interimar. El a mai anunţat că se avansează şi în ceea ce priveşte infrastructura feroviară. „În aprilie a avut loc testarea liniei Fălciu-Cantemir şi, după cum ştiţi, traficul pe această linie a fost sistat complet în ultimii 17 ani. Prin redeschiderea acestei conexiuni, România şi Republica Moldova recuperează un punct important de trecere a frontierei feroviare”, a subliniat el. Bolojan a spus că a discutat şi aspectele legate de situaţia regională şi internaţională, marcată de provocări şi ameninţări majore în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. „Avem o evaluare comună asupra acţiunilor ostile ale Federaţiei Ruse şi cu privire la efectele acestora asupra statelor vecine. Menţionez, printre altele, încălcările repetate ale spaţiului aerian al României în ultima perioadă. Situaţii similare au fost înregistrate şi în Republica Moldova. Condamnăm ferm continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi orice acţiuni de încălcare a spaţiului aerian sau maritim al statelor noastre”, a mai declarat el.
O simplă pilulă ar putea să vindece și cel mai urât psoriazis / Tratament oral inovator – așteaptă să fie autorizat în UE
Pacienții cu psoriazis în plăci moderat până la sever ar putea avea în curând acces la o nouă opțiune terapeutică administrată oral. Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a recomandat acordarea autorizației de punere pe piață în Uniunea Europeană pentru un nou tratament destinat acestei afecțiuni. Tratamentul e recomandat la copii cu vârsta de cel puțin 12 ani și minimum 40 de kg Dacă va primi aprobarea finală din partea Comisiei Europene, medicamentul va deveni primul tratament administrat oral care țintește calea interleukinei-23 disponibil în Uniunea Europeană pentru psoriazisul în plăci. Recomandarea vizează utilizarea tratamentului la adulți și la adolescenții cu vârsta de cel puțin 12 ani și o greutate de minimum 40 de kilograme. Psoriazisul în plăci este cea mai frecventă formă de psoriazis, o boală inflamatorie cronică a pielii care poate afecta semnificativ calitatea vieții. Cum acționează noul medicament Leziunile persistente, pruritul, disconfortul fizic și impactul psihologic, manifestat prin anxietate, depresie sau izolare socială, reprezintă provocări importante pentru pacienți. Deși există mai multe opțiuni terapeutice, numeroși pacienți nu reușesc să obțină un control adecvat al bolii sau își pierd răspunsul la tratament în timp. Noul medicament acționează prin blocarea receptorului pentru interleukina-23 (IL-23), o proteină implicată în activarea și menținerea procesului inflamator caracteristic psoriazisului. Prin inhibarea receptorului, tratamentul întrerupe transmiterea semnalelor inflamatorii și contribuie la reducerea inflamației și a manifestărilor bolii. Reducere cu cel puțin 90% a severității după 16 săptămâni de tratament În prezent, în Uniunea Europeană sunt disponibile doar tratamente injectabile care acționează asupra interleukinei-23. Noul produs ar fi primul disponibil sub formă de comprimate care utilizează aceeași țintă terapeutică. Recomandarea EMA se bazează pe rezultatele a patru studii clinice de fază III, la care au participat aproximativ 2.500 de pacienți cu psoriazis în plăci moderat până la sever. În trei dintre aceste studii, după 16 săptămâni de tratament, între 50% și 57% dintre pacienți au obținut un răspuns PASI 90, ceea ce înseamnă o reducere cu cel puțin 90% a severității și extinderii leziunilor cutanate. Ce s-a întâmplat în grupurile placebo Prin comparație, în grupurile placebo acest rezultat a fost înregistrat la doar 1% până la 4% dintre participanți. Totodată, între 65% și 71% dintre pacienții tratați au atins un scor IGA de 0 sau 1, indicator care reflectă o piele fără leziuni sau aproape complet curățată. În grupul placebo, acest rezultat a fost observat la 8% până la 11% dintre participanți. Tratamentul a fost eficace chiar și în zone cu leziuni mai greu de accesat Cel de-al patrulea studiu a analizat eficacitatea tratamentului la pacienții cu leziuni localizate în zone dificil de tratat, precum scalpul, regiunea genitală, palmele și tălpile. Potrivit evaluării EMA, tratamentul a demonstrat și un profil de siguranță favorabil. Cea mai frecventă reacție adversă raportată a fost reprezentată de infecțiile fungice, observate la 1,1% dintre pacienți. Recomandarea CHMP reprezintă o etapă importantă în procesul european de autorizare a medicamentului. Decizia finală privind acordarea autorizației de punere pe piață va aparține Comisiei Europene, care urmează, de regulă, recomandările formulate de experții EMA.
Trump amenință UE că va plăti un preț greu pentru amendarea companiilor americane: SUA nu sunt pușculița Europei
Președintele american Donald Trump a amenințat UE că va „plăti un preț greu” pentru că a amendat „cele mai mari companii americane” din domeniul tech. În ultimii ani, blocul european a amendat mai multe companii americane din IT. Inclusiv platforma de socializare X a lui Elon Musk a fost amendată cu 120 de milioane de euro , pentru încălcarea regulilor de transparență privind bifele albastre. „Uniunea Europeană este din nou la luptă și lovește, ca de obicei, direct în MARILE companii americane!”, a spus președintele. Loading … Trump denunță amenda de aproape 1 miliard de euro dată gigantului Google Donald Trump a enumerat lista companiilor americane care au fost amendate, potrivit lui, „fără explicații și fără motiv”. „După ce: a amendat Apple, fără niciun motiv, cu 15 miliarde de dolari; Meta cu 3 miliarde de dolari; Amazon cu 2,5 miliarde de dolari și multe altele, Tocmai am fost informați că și Google, un grup cu adevărat avansat și uimitor, a fost amendat cu încă 1 miliard de dolari, fără explicații. Cu amenda asta, amenzile Google au ajuns la 18 miliarde de dolari!”, s-a plâns președintele american. Pe 23 iulie 2026, UE a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru că „nu a respectat noile reguli europene pentru marile platforme digitale” și pentru „încălcări ale concurenței în domeniul căutărilor online și în cadrul magazinului de aplicații Google Play.” În 2025, Apple și Meta au fost supuse unei amende record de 700 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor de concurență digitală. În 2021, UE a amendat Amazon.com Inc cu 746 milioane de euro pentru încălcarea GDPR. Trump a denunțat amendarea companiilor americane de către UE și a catalogat-o drept „practică ilegală și extrem de discriminatorie”, despre care spune că a debutat încă din timpul administrației „somnorosul Joe Biden”. „Dar nu va continua în timpul administrației Trump. Statele Unite ale Americii nu sunt o „PUȘCULIȚĂ” pentru Europa și nici nu vom permite să fie! Vă rugăm ca acest ADEVĂR să servească drept exemplu pentru a iniția imediat o anchetă 301 privind practica de „JEFUIRE” a companiilor americane și, implicit, a contribuabilului american. ” Trump a amenințat UE că va plăti un preț „greu” și că va depune eforturi să anuleze în întrregime sancțiunile. În plus, președintele a anunțat că va impune o taxă „semnificativă”. „Uniunea Europeană va plăti un preț foarte greu pentru această conduită ilegală și extrem de lipsită de etică, despre care i-am avertizat în mod constant. Sancțiunile vor fi anulate în întregime și, anticipăm, UN TARIF semnificativ care va fi aplicat cât mai curând posibil. Rămâneți pe fază!”, a declarat Donald Trump. Sursa Foto: Hepta
Lista celor 660 de comune beneficiare de fonduri europene pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică
Beneficiați de înregistrarea gratuită a proprietății în sistemul integrat de cadastru și carte funciară atunci când procesul de înregistrare sistematică începe în localitatea în care se află imobilul. Cu alte cuvinte, acesta nu se face individual, la cerere, ci atunci când începe înscrierea în masă a imobilelor din localitate. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) implementează Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Prin acest program, imobilele sunt înregistrate gratuit în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică. Un pas important este realizarea, cu fonduri europene, a lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților în 660 de comune prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”. Obiectivul Proiectului este realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților, gratuit pentru cetățeni, pe o suprafață de 5.758.314 de hectare, din 660 de UAT-uri din zonele rurale ale României, iar valoarea totală este 312.891.155 de euro. Proiectul major a fost finanțat, până în decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional 2014 -2020 și ulterior a fost etapizat. În prezent, se desfășoară Faza a II-a a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Comunele din Proiectul major au fost selectate avându-se în vedere mai multe criterii precum: includerea în proiecte de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; participarea la alte programe de dezvoltare a infrastructurii; existența unor vulnerabilități sociale legate de accesul informal la proprietate. Lista unităţilor administrativ-teritoriale care beneficiază de finanţare din fonduri europene pentru înregistrarea sistematică a imobilelor prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 și prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021-2027 o găsiți accesând https://www.ancpi.ro/wp-content/uploads/2026/01/Lista_UATs-29.11.pdf De ce este importantă înregistrarea sistematică? Un sistem cadastral complet și actualizat este esențial pentru dezvoltarea comunităților. Înregistrarea proprietăților contribuie la clarificarea situației juridice a imobilelor, facilitează tranzacțiile imobiliare și poate sprijini accesul la credite, finanțări sau investiții. De asemenea, datele cadastrale corecte sunt importante pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene și pentru digitalizarea serviciilor publice. În acest fel, cadastrul devine nu doar un instrument administrativ, ci și o bază pentru dezvoltarea locală și pentru creșterea transparenței deciziilor. Astfel, Uniunea Europeană susține construirea unui sistem cadastral modern și eficient, esențial pentru o administrație performantă și o economie sănătoasă. Lucrări gratuite pentru cetățeni Lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților sunt gratuite pentru cetățeni, costurile fiind acoperite din fonduri europene și din venituri proprii ale ANCPI. Pentru ca procesul să se desfășoare în bune condiții, este important ca proprietarii să urmărească informațiile comunicate la nivel local, să participe la activitățile de informare, să colaboreze cu echipele prestatorului lucrărilor și cu primăria și să verifice documentele tehnice ale cadastrului în perioada de afișare (60 de zile). FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE! PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).
Ursula von der Leyen reacționează la atacul masiv asupra Kievului: Ucraina are nevoie urgentă de sprijin. Vom discuta despre acest lucru în cadrul summitului NATO
Ursula von der Leyen a reacționat luni la atacul rusesc asupra Kievului, transmițând un mesaj publicat pe platforma X. „Aseară, regimul rus a atacat din nou civili din aer; peste 400 de drone și rachete au vizat capitala. Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO. Săptămâna trecută am acordat prima tranșă de 4 miliarde de euro din împrumutul nostru de 90 de miliarde de euro, pentru a consolida apărarea Ucrainei cu tehnologie avansată pentru drone. Vor urma și alte măsuri, foarte curând. De asemenea, depunem eforturi intense pentru a finaliza acordul privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni în zilele următoare”, se arată în mesajul șefei executivului de la Bruxelles. Last night, the Russian regime once again blindly attacked civilians from the air, with over 400 drones and missiles attacking the capital. Ukraine urgently needs more air defence. We will discuss it this week in Ankara at the @NATO Summit. Last week we provided the first €4… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 6, 2026 Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce armata Federației Ruse a lansat un atac masiv asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Atac masiv și zi de doliu în capitala Ucrainei Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone asupra Kievului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică că serviciile de informații ucrainene dețineau informații potrivit cărora Rusia pregătea un nou atac de amploare. „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”, a scris Zelenski pe X. Potrivit Kyiv Post, în urma atacului, 14 persoane și-au pierdut viața și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți a fost declarată zi de doliu pentru comemorarea victimelor. Atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea Summitului Alianței Nord-Atlantice de la Ankara, în cadrul căruia președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni cu omologul său american Donald Trump. Cei doi lideri vor discuta despre despre posibile soluții pentru încheierea războiului.
Nicușor Dan a discutat cu președintele Poloniei și liderii statelor baltice despre securitatea Europei
Nicușor Dan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a avut „un schimb interesant de idei și viziuni” cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda. Potrivit șefului statului, discuțiile au vizat securitatea în Europa, consolidarea apărării și descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic, dar și întărirea infrastructurii și a securității energetice. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări”, a transmis Nicușor Dan. „Suntem prieteni apropiați și aliați de încredere” Președintele a mai spus că discuțiile au arătat hotărârea comună a statelor participante de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea”, a scris Nicușor Dan.
Victor Ponta: Propunerea cu Siegfried Mureșan este una anti-americană
Fostul premier a susținut că Statele Unite sunt interesate de țările care se dovedesc parteneri relevanți din punct de vedere militar, economic și politic, dar că România trebuie să fie „partea activă” în această relație. „Statele Unite ale Americii se pot lipsi de România, cum se pot lipsi și de alte țări, că ei sunt cea mai mare putere a lumii. Deci, pentru Statele Unite ale Americii, noi trebuie să fim partea activă. Nu așteptăm să se roage Trump de noi, că nu o să se roage niciodată”, a spus Victor Ponta la România TV. El a invocat poziții publice ale lui Siegfried Mureșan față de Donald Trump și Donald Trump Jr. „Dacă noi propunem prim-ministru o persoană, politic vorbesc, de domnul Siegfried, care pe Facebook s-a bucurat că îl arestează pe Trump, l-a certat pe Don Trump Jr., că de ce se bagă în alegeri, înseamnă că noi, vă zic direct, scuipăm pe americani, adică vrem să ne certăm cu ei”, a afirmat Victor Ponta. Fostul premier a spus că, în opinia sa, România nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite. „Cred că numirea, propunerea cu Siegfried Mureșan este o propunere, evident, anti-americană”, a declarat Victor Ponta. El a susținut că propunerea lui Siegfried Mureșan ar duce România într-o singură variantă. „Interesul fundamental al României este să nu fie doar cu Uniunea Europeană și fără America, să nu fie doar cu America fără Uniunea Europeană, și să stea pe cele două picioare”, a spus Ponta. „Propunerea cu Siegfried Mureșan ne taie un picior, piciorul cu America”, a mai spus fostul premier. Europarlamentarul Siegfried Mureșan este propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, în timp ce PSD îl susține pe Sorin Grindeanu.
UE bagă Bulgaria în procedura de deficit și îi impune limite
Consiliul Uniunii Europene a confirmat formal decizia Comisiei Europene din prima parte a lunii iunie. Bulgaria, aflată sub procedura de deficit excesiv, trebuie să ia măsuri fiscale de corecție pentru a limita creșterea cheltuielilor publice. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al UE, conform declarației Consiliului. UE a stabilit limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor publice ale Bulgariei. Recomandările UE pentru reducerea deficitului Bulgariei, la 6 luni după aderarea la zona euro UE i-a recomandat Bulgariei să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029. Sunt parametri meniți să asigure scoaterea Bulgariei din deficit excesiv până în 2029.Consiliul a stabilit și un calendar pentru a se conforma. Bulgaria trebuie să prezinte măsuri relevante și proiectul de plan bugetar pentru 2027 până la 15 octombrie 2026. Documentul trebuie prezentat Comisiei Europene și grupului Euro. Bulgaria are de întocmit un raport de două ori pe an și să ofere actualizări în fiecare primăvară privind progresul realizat. Excepții pot fi numai în cazul cheltuielilor pentru apărare Cadrul UE permite o flexibilitate privind obiectivele fiscale ale Bulgariei până în 2028, cu condiția să nu se abată de la cheltuielile pentru apărare. Cheltuielile nete pentru apărare pot deăși limitele recomandate cu 0,6 – 0,9%. După 2028, statul bulgar poate să aibă parte de mai multă flexibilitate dacă cheltuielile sunt legate de livrări militare deja contractate.Potrivit Novinite, ministerul Finanțelor din Bulgaria a prezentat un proiect de buget de stat pentru 2026, fiind prognozat un deficit de 5,7% din PIB. 2026 – 5,7% 2027 – 3,8% 2028 – 3,0% Proiectul de buget urmează să fie prezentat Consiliului de Miniștri la 1 iulie și trimis Parlamentului, a anunțat vicepremierul și ministrul Finanțelor, Galab Donev. Cum se descurcă România în comparație cu Bulgaria, care a avut un deficit mai mare România are probleme economice din 2024, când a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9% din PIB. Țara noastră a devenit campioana deficitului bugetar în UE în 2025, când datoria publică a țării a fost aproape de 60% din PIB. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor de atunci și membru PNL, a spus că premierul social-democrat Marcel Ciolacu i-a ignorat avertismentele. România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, de 146 miliarde de lei. În 2026, datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB și va urca la 63,4% din PIB în 2027. Ilie Bolojan, premierul României din 23 iunie 2025 până la demisia prin moțiune de cenzură din 5 mai 2026, s-a angajat să reducă deficitul prin măsuri de austeritate. A crescut TVA de la 19 la 21% în primul pachet de măsuri de austeritate, fiind întâmpinat cu proteste. Al doilea pachet de măsuri a vizat sectorul public prin reducerea personalului și a cheltuielilor de la mai multe instituții de stat. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că deficitul bugetar al României s-a redus cu 28,3 miliarde de lei în primele 5 luni ale anului 2026. „Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Criză în relațiile dintre Polonia și Ucraina. Kaczynski cere guvernului să blocheze negocierile de aderare la UE ale Kievului
Jarosław Kaczyński, liderul partidului Lege și Justiție (PiS), a declarat joi că va returna o medalie care i-a fost acordată de Ucraina „ca o expresie a atitudinii mele nu atât față de ucraineni, cât față de elita ucraineană”, potrivit Financial Times. Declarațiile sale au venit în aceeași zi în care premierul polonez Donald Tusk a deschis la Gdańsk o conferință internațională dedicată sprijinului pentru reconstrucția Ucrainei după război. Disputa a început după ce Volodimir Zelenski a numit o unitate militară ucraineană după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă din Al Doilea Război Mondial acuzată în Polonia de uciderea a zeci de mii de polonezi. Kaczyński cere blocarea negocierilor Ucrainei cu UE Relațiile dintre Polonia și Ucraina s-au schimbat puternic față de primele luni ale invaziei ruse, când guvernul condus de PiS a fost unul dintre principalii susținători ai Kievului în Europa. În ultima perioadă, PiS și-a înăsprit discursul față de Ucraina. Partidul încearcă să atragă fermierii nemulțumiți de importurile agricole ucrainene și alegătorii care privesc tot mai critic costurile sprijinirii refugiaților ucraineni. Guvernul polonez a fost de acord, săptămâna trecută, alături de celelalte state membre ale UE, cu deschiderea primelor clustere de negociere cu Ucraina. „Polonia ar trebui să înceapă să blocheze clusterele”, a declarat Kaczyński. Zelenski i-a acuzat pe politicienii polonezi că alimentează disputa din motive electorale. El a susținut că aceștia încearcă să pună presiune pe Donald Tusk pentru a bloca negocierile Ucrainei cu UE. Potrivit unui sondaj Ibris publicat joi de Radio ZET, aproape 60% dintre polonezi se opun aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.