Ursula von der Leyen salută acordul SUA-Iran și cere un coridor energetic alternativ care să ocolească Strâmtoarea Ormuz
„Salut acordul încheiat între SUA și Iran, în urma eforturilor diplomatice susținute depuse de mai mulți parteneri. Prioritatea acum este implementarea sa rapidă și deplină de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz. Libertatea navigației trebuie restabilită fără taxe. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european. I welcome the agreement reached between the US and Iran, following sustained diplomatic efforts by several partners. The priority now is its swift and full implementation by all parties. This agreement should allow for the immediate reopening of the Strait of Hormuz. Freedom… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 15, 2026 Reacția vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie care prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Calea spre stabilitate regională și conflictul din Liban Lidera de la Bruxelles a susținut că acest acord poate crea condițiile necesare pentru negocieri mai ample privind pacea și securitatea în regiunea Orinetului Mijlociu, reiterând pretențiile UE privind programul nuclear iranian și amintind de ofensiva Israelului în sudul Libanului. „(N.r. Acordul) Deschide ușa către negocieri mai ample privind pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Și ar trebui să pună capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului și activităților sale destabilizatoare în regiune. Și, bineînțeles, nu poate exista pace în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este în flăcări. Încă o dată, Europa face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și să pună în aplicare un armistițiu autentic”, mai transmite Ursula von der Leyen. Libanul se afla sub atacuri continue ale Ierusalimului, după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, ca ripostă la operațiunile care au dus la eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei. Von der Leyen a evidențiat și lecțiile economice ale războiului care au arătat vulnerabilitățile pieței energetice, făcând și apel pentru diversificarea rutelor de aprovizionare care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. „Această criză ne dă și o lecție clară. Încă o dată, dependențele energetice au fost transformate în arme. Trebuie să diversificăm rutele noastre de aprovizionare și să dezvoltăm coridoare de export alternative pentru a ne diversifica, îndepărtându-ne de blocajul reprezentat de Ormuz”, conchide șefa Comisiei.
Europa îl folosește de mii de ani, dar UE s-a trezit să-l interzică | Ofensivă fără precedent împotriva alimentelor și a florilor de canabis nepsihoactiv
Piața europeană a produselor pe bază de canabidiol (CBD) – de la fursecuri și ciocolată până la ceaiuri și uleiuri alimentare – se confruntă cu un nou val de restricții, după ce mai multe state membre UE au început să înăsprească regulile privind comercializarea acestora, relatează Euractiv. Deși planta Cannabis sativa este cultivată legal în Uniunea Europeană și este apreciată pentru utilizările sale industriale, componenta derivată din flori, CBD-ul, continuă să provoace controverse politice și sanitare. Nu e considerat drog, dar trece la categoria „alimente noi”, după ce Europa l-a folosit timp de mii de ani Considerat nepsihoactiv, deoarece conține doar urme de THC – tetrahidrocanabidol – substanța responsabilă pentru efectele halucinogene ale canabisului – CBD-ul a devenit extrem de popular în ultimii ani. Produsele care îl conțin sunt promovate pentru efectele relaxante și presupusele beneficii terapeutice și sunt vândute atât online, cât și în magazine specializate din marile capitale europene. Totuși, autoritățile europene și naționale tratează în continuare sectorul cu prudență, comentează Euractiv. Deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în 2020 că CBD-ul nu trebuie considerat drog narcotic, produsele alimentare care îl conțin intră sub incidența regulamentelor privind „alimentele noi” – o categorie care presupune proceduri lungi și costisitoare de autorizare. Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor pe bază de CBD În practică însă, multe state au tolerat ani de zile existența unei piețe gri pentru produsele comestibile cu CBD. Situația s-a schimbat radical luna trecută, când Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor alimentare cu CBD și a transmis că autoritățile vor începe controale și sancțiuni începând cu 15 mai. „Consumatorii sunt sfătuiți să nu cumpere sau să consume acest tip de produs, indiferent de sursă”, au transmis autoritățile franceze într-un comunicat oficial. Grecia interzice până și florile La scurt timp după decizia Parisului, Grecia a mers și mai departe și a interzis vânzarea florilor crude de canabis cu CBD, produse aflate de ani buni într-o zonă juridică ambiguă în Uniunea Europeană. Florile erau utilizate frecvent pentru preparate casnice precum ceaiurile sau produsele de patiserie. Italia introdusese restricții similare încă de anul trecut. Noile măsuri au creat panică în rândul cultivatorilor de cânepă și al comercianților din industrie, mai ales că Bruxelles-ul părea să meargă în direcția opusă. Cultivatorii de cânepă au aflat de restricții după ce au investit masiv Comisia Europeană a propus recent reguli mai flexibile pentru cultivarea cânepei în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune după 2027. Jason Etcheverry, cultivator de cânepă (un canabis nepsihoactiv, n. red.) din sud-vestul Franței, spune că tocmai investise masiv într-o gamă de uleiuri alimentare cu CBD înainte de anunțarea restricțiilor. „Am făcut investiții majore în acest domeniu”, a declarat el pentru Euractiv. „Eram oarecum optimiști că autorizațiile pentru alimentele noi vor fi aprobate înaintea oricăror interdicții.” Fermierul a retras deja de pe piață uleiurile sale cu mușețel și roiniță și încearcă acum să transforme întreaga producție în produse cosmetice, pentru a evita pierderi estimate la aproximativ 180.000 de euro. Cânepa e consumată de mii de ani în Europa, dar UE se trezește s-o interzică Industria franceză a CBD-ului pregătește deja o ofensivă juridică împotriva deciziei guvernului de la Paris. Organizația Uniunea Profesioniștilor CBD acuză autoritățile că folosesc legislația europeană drept „armă politică”. Președintele organizației, Paul Maclean, contestă inclusiv clasificarea CBD-ului drept „aliment nou”. „Cânepa este consumată ca aliment în Europa de mii de ani”, a declarat acesta pentru Euractiv, invocând inclusiv existența unor rețete istorice pe bază de cânepă. În timp ce Bruxelles-ul încurajează cultivarea cânepei pentru utilizări industriale și agricole, statele membre par tot mai hotărâte să limiteze produsele destinate consumului uman. Rezultatul este o industrie prinsă între liberalizarea agricolă și restricțiile sanitare, într-o piață europeană unde regulile devin din ce în ce mai neclare.
Franța și Germania propun o nouă cale de integrare în UE pentru Moldova și Balcanii de Vest
Planul urmărește să dea un „nou dinamism” extinderii europene Inițiativa, prezentată într-un document consultat de Euractiv, dezvoltă ideile avansate luna trecută de cancelarul german Friedrich Merz, care a sugerat acordarea unui statut de membru asociat al UE pentru Ucraina. Merz a avertizat atunci că ritmul lent al extinderii generează frustrare în rândul tuturor țărilor implicate. Propunerea franco-germană vine înaintea summitului privind extinderea UE, care va avea loc vineri în Muntenegru, și urmărește să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt lăsate în urmă în procesul de aderare. „Trebuie să oferim stimulente suplimentare ca parte a unui proces de integrare graduală, bazat pe merit, și să eficientizăm actualul proces pentru a permite o integrare mai rapidă și mai profundă”, se arată în documentul informal. Noul plan prevede crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate aflate de ani de zile în sala de așteptare a UE. Acestea ar permite implicarea mai strânsă a guvernelor din Balcanii de Vest și a Republicii Moldova în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne. Participarea ar rămâne însă reversibilă în cazul unor derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Statele candidate ar putea participa mai mult la reuniuni, programe și politici ale UE „Invităm Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru facilitarea integrării graduale a țărilor candidate pe drumul lor către aderarea la UE”, mai precizează documentul. David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a declarat că inițiativa ar putea consolida credibilitatea procesului de extindere. „Pe de o parte, aceasta menține principiul unui proces de aderare bazat pe merit și reforme. Pe de altă parte, deschide posibilitatea de a lega mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de integrarea graduală în programele, instituțiile și politicile europene”, a afirmat eurodeputatul german. Printre măsurile propuse se numără organizarea, de două ori pe an, a unor reuniuni comune între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați. De asemenea, parlamentarii europeni ar urma să se întâlnească mai des cu legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova. Liderii și miniștrii statelor candidate ar putea participa la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pentru anumite puncte de pe agendă, precum și în calitate de observatori, fără drept de vot, la alte discuții. Documentul mai propune o cooperare consolidată în domeniul securității și apărării, precum și o implicare mai mare în programe europene precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon, programul de cercetare al Uniunii. În plan economic, țările candidate ar putea fi integrate mai profund în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în domenii precum energia, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare. Într-o etapă avansată, documentul sugerează că participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European.
Invitație deschisă: UE, pregătită să avanseze în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ce s-a schimbat la Bruxelles
Anunț important venit de la Bruxelles: Uniunea Europeană a deschis calea pentru reluarea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Până în prezent, aceste discuții au fost blocate de un veto exprimat de Ungaria. Reprezentanții celor 27 de state și-au dat acordul preliminar pentru deschiderea oficială a unui prim set de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. „O etapă importantă pe calea integrării europene” Potrivit unui oficial al președinției cipriote a Consiliului UE, a fost marcată „o etapă importantă pe calea lor de integrare europeană”. Ucraina, aflată în plin război cu Federația Rusă, dorește să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Fostul premier maghiar Viktor Orban s-a opus continuării procesului de discuții. Deși nu era vizată de acest veto, Republica Moldova a fost cuplată cu Ucraina, astfel că, de facto, s-au sistat și negocierile cu autoritățile de la Chișinău. Condusă acum de pro-europeanul Peter Magyar, Ungaria a indicat că își ridică vetoul, deschizând calea pentru reluarea oficială a negocierilor. Aceasta ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, cu ocazia unei reuniuni ministeriale a celor 27 la Luxemburg. Cei 27 vor decide deschiderea acestui prim grup de capitole de negocieri, un „cluster” în limbajul de la Bruxelles. Există șase în total, care acoperă toate subiectele ce trebuie finalizate pentru ca o țară să se poată integra fără probleme în Uniunea Europeană. Ambasadorii celor 27 mai trebuie, până atunci, să pună la punct câteva detalii tehnice înainte ca drumul să fie complet liber, au subliniat diplomații. Peter Magyar, acord cu Ucraina Peter Magyar a salutat un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare care trăiește în Ucraina. Acesta era un măr al discordiei de ani de zile între cele două țări. Când acordul va fi confirmat și de Volodimir Zelenski, liderul ungar s-a declarat pregătit să accepte deschiderea oficială a acestui prim „cluster”. Cu toate acestea, drumul până la aderare rămâne plin de obstacole pentru Ucraina și Republica Moldova. La sfârșitul lunii aprilie, liderii UE au temperat entuziasmul pentru o aderare rapidă a celor două state. „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”, a rezumat cancelarul german Friedrich Merz. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia acuză Europa că este „parte a conflictului din Ucraina”. Moscova refuză ca UE să intermedieze soluționarea războiului Noapte de teroare în Ucraina, la o săptămână de la amenințările Kremlinului. Bilanțul tragic a ajuns la 17 decese și peste 100 de răniți Fost consilier de la Casa Albă: Barack Obama era pregătit să intre în război cu Rusia pentru statele baltice, dar nu pentru Ucraina
Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană
O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date. Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator
56,4% din români vor alegeri anticipate, 53% – resping premierul tehnocrat. Ce răspund la întrebarea: apropiere de administrația Trump sau față de UE?
Românii resping ideea tehnocratului, vor guvern politic Chestionați în legătură cu ideea unui premier independent/ tehnocrat, 53% din cei care au răspuns sondajului spun că este o idee proastă, în timp ce doar 36,5% susțin că este o idee bună. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Potrivit cercetării, cei care resping în principal ideea tehnocratului au între 36 și peste 65 de ani și sunt în majoritate absolvenți de liceu/ școală profesională (58,7%). 52,7% spun că preferă oameni ai partidelor politice pentru a conduce un Guvern în timp ce 37,5% cred că persoanele care ar trebui să formeze viitorul Guvern ar trebui să fie exclusiv independente. Și în acest caz, preferințele pentru politicieni se regăsesc în grupa de vârstă 36 de ani – 65+, cu nivel de educație sub liceu, liceu/profesională, peste liceu (peste 50%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Administrația Trump vs Europa În ceea ce privește politica externă a României, Administrația Trump vs Europa, majoritatea celor chestionați preferă să nu existe o apropiere de administrația SUA ( 45,6%), la o diferență destul de mică față de cei care cred că ar trebui să existe o apropiere (42,8%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Persoanele care cred că nu ar trebui să existe o apropiere a României față de administrația Trump sunt în categoria de vârstă 35-65+ de ani iar 49,6% au studii peste liceu, potrivit Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Apropierea României de Europa ( Germania, Franța) este preferată de 66,7% din cei chestionați, potrivit Avangarde. Persoanele se încadrează în proporție de peste 50% în toate grupele de vârstă iar ca studii au liceul și „peste liceu” – 75,6%. Un răspuns surpriză au dat persoanele și în ceea ce privește alegerile anticipate, potrivit cercetării Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 56,4% din cei chestionați preferă ca în România să se organizeze alegeri anticipate, în timp ce 37,9% spun că nu sunt de acord cu această soluție extremă. Cei care preferă anticipatele sunt încadrați peste 50% în toate grupele de vârstă, indiferent de nivelul de educație. Sondajul Avangarde este realizat prin metoda CATI, în perioada 22-31 mai 2026, pe un eșantion de 900 de persoane. Marja de eroare este +/- 3%.
UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran
Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran. Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei. Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”
Planul Uniunii Europene de a reduce drastic importurile de oțel va afecta Ucraina
UE a anunțat că va reduce cu 47% cota de import pentru oțel, începând cu 1 iulie, și va aplica o taxă de 50% pentru importurile care depășesc această cotă. Măsura este un răspuns la creșterea importurilor de oțel pe fondul supraproducției globale, situație care a afectat fabricile europene și a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, informează Financial Times. Un important producător ucrainean de oțel avertizează însă că decizia ar putea lăsa Kievul fără venituri importante din exporturi. Ucraina avertizează că va pierde venituri vitale din exporturi „Vor distruge complet orice posibilitate ca firmele ucrainene să livreze pe piața europeană”, a declarat Oleksandr Vodoviz, șeful cabinetului directorului general al Metinvest. Compania siderurgică și minieră asigură peste jumătate din exporturile de oțel ale Ucrainei către UE. Pentru a respecta regulile Organizației Mondiale a Comerțului, cota redusă ar urma să se aplice tuturor partenerilor comerciali ai UE, inclusiv Ucrainei, deși țara are un acord de liber schimb cu blocul comunitar. Măsura a fost convenită la începutul acestui an, după presiuni din partea unor state membre, printre care Franța, Spania și Polonia. Acestea au cerut un răspuns la excesul de oțel de pe piață, provocat în mare parte de supraproducția Chinei. Comisia Europeană poate decide cum împarte noua cotă între partenerii comerciali. Bruxelles-ul negociază cu Ucraina și cu alte aproximativ 20 de țări o reducere mai favorabilă a cotelor pentru oțel. În primele negocieri de la Geneva, luna trecută, Comisia a propus pentru Ucraina o cotă bilaterală fără taxe vamale de 713.000 de tone, au declarat oficiali. Anul trecut, Ucraina a exportat 2,65 milioane de tone de oțel către UE, principala sa piață pentru acest metal. Oficialii ucraineni spun că o reducere atât de mare, de aproximativ 70% față de anul trecut, ar putea însemna pierderi de până la un miliard de euro din exporturi. Ucraina afirmă că nu are alternative rapide la piața europeană Comisia Europeană a transmis că „va ține cont de situația dificilă a Ucrainei” și că țara va primi o cotă proprie, care îi va garanta exporturile de oțel către UE, „deși la un nivel mai mic decât în anii trecuți”. Ucraina nu are, în acest moment, piețe alternative rapide pentru oțelul său, a spus Vodoviz. „Ne uităm la piețe diferite, dar pe acele piețe sunt rușii, Turcia, iar ei au electricitate de zece ori mai ieftină decât noi și nu sunt bombardați în fiecare zi. Nu vedem nicio posibilitate de a concura cu ei pe piețele lor principale. Piața noastră principală a fost întotdeauna Europa”, a spus el.
Dragoș Pîslaru: Cu cererea de plată 4 aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare
„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. El a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat, ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Fondurile europene sprijină dezvoltarea zonelor defavorizate
Înregistrarea proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară implică, de regulă, costuri semnificative pentru măsurători și realizarea documentațiilor cadastrale. Aceste cheltuieli au condus, în special în mediul rural, la un nivel scăzut de înregistrare a imobilelor la inițiativa proprietarilor. Pentru a elimina aceste bariere și a facilita accesul tuturor cetățenilor la servicii cadastrale, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) implementează Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Acesta asigură înscrierea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Un pas important în această direcție este realizarea înregistrării sistematice în 660 de comune, prin utilizarea fondurilor europene. În prezent, se desfășoară Faza a II-a a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Obiectivul proiectului este ambițios: înregistrarea gratuită a peste 5,7 milioane de hectare. Valoarea totală a finanțării se ridică la 757.573.628,11 lei, din care 567.796.123,70 lei provin din fonduri europene nerambursabile, iar 189.777.504,41 lei reprezintă contribuția națională din bugetul de stat. Implementarea acestui proiect în cele 660 de comune va contribui semnificativ la dezvoltarea locală. Selectarea localităților a avut în vedere criterii clare, precum: existența unor vulnerabilități sociale legate de accesul informal la proprietate; includerea în proiecte de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; participarea la alte programe de dezvoltare a infrastructurii. Prin acest mecanism, Uniunea Europeană susține construirea unui sistem cadastral modern și eficient, esențial pentru o administrație performantă și o economie sănătoasă. De ce este important acest program? Uniunea Europeană finanțează astfel de inițiative deoarece: un sistem cadastral complet și actualizat reprezintă baza dezvoltării infrastructurii și a investițiilor; înregistrarea proprietăților facilitează tranzacțiile imobiliare și accesul la credite și finanțări; datele cadastrale corecte sprijină dezvoltarea rurală și utilizarea eficientă a fondurilor europene; proiectul contribuie la digitalizarea serviciilor publice și la creșterea transparenței administrative. Prin urmare, înregistrarea sistematică este gratuită pentru cetățeni, costurile fiind acoperite din fonduri europene și din veniturile proprii ale ANCPI. Este o investiție în viitorul comunităților și al economiei, cu beneficii pe termen lung. Află mai multe pe: www.ancpi.ro/pnncf/ FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE! PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).