Etichetă: ue

Jumătate dintre alegătorii britanici, în favoarea reîntoarcerii la UE

Sondajul realizat de Grupul Messina (TMG) a constatat că renegocierea relației Regatului Unit cu UE ar putea crește cota de vot a Partidului Laburist cu până la șapte puncte procentuale, dacă prim-ministrul ar oferi un nou referendum în cadrul căruia ar face campanie pentru reintegrarea în blocul comunitar, potrivit The Guardian. Aproape o treime dintre alegători au spus că ar fi nevoie mai întâi de un referendum cu vot pozitiv, în timp ce mai mult de unul din șase au considerat că un mandat pentru alegerile generale ar fi suficient, iar aceeași proporție a considerat că parlamentul ar putea lua decizia. Constatările generale vor consolida argumentele celor din Downing Street care vor să promită la următoarele alegeri că laburiștii vor negocia cel puțin reintegrarea în UE, lucru pe care prim-ministrul a spus că dorește să-l vadă „în timpul vieții sale”. Burnham a folosit primul său discurs la conferința laburistă în calitate de lider, marți, pentru a anunța o revizuire a opțiunilor pentru viitoarea relație a Marii Britanii cu Europa și a adăugat ulterior că acestea ar trebui să includă reconfigurarea completă a acestora. Riscuri politice Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști, în special al celor din circumscripții care au votat pentru Brexit , că testarea chiar și a sprijinului public pentru această mișcare ar fi plină de riscuri politice și ar putea stimula reforma. Două treimi dintre miniștrii cabinetului, inclusiv Burnham însuși, prim-secretarul său, Louise Haigh, cancelarul John Healey și secretarul de externe Ed Miliband, reprezintă zone care au susținut Brexitul și au declarat anterior că vor respecta votul din 2016. Cu toate acestea, opinia publică s-a schimbat. Înainte de discursul lui Burnham, mai mulți miniștri avertizaseră public împotriva acestei măsuri. Lucy Powell, lidera adjunctă a Partidului Laburist, a declarat că, deși relația dintre apărare și securitate ar putea fi mai bună, depășirea planurilor de resetare a UE moștenite de la Keir Starmer „nu este nici posibilă, nici de dorit”.

Oana Țoiu: România vrea să devină un liant transatlantic pentru mineralele critice

Oana Țoiu a arătat că accentul pus recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe dosarul mineralelor critice reflectă o muncă tehnică de durată a statelor membre.  „România este parte a grupului de lucru pentru minerale critice. Lucrăm deja de mai bine de un an de zile la aceste propuneri. Practic, Ursula von der Leyen a ridicat acum la nivelul discursului său o prioritate la care statele membre lucrează de mai mult timp. Sunt deja proiecte pilot pentru depozitare. Vorbim de schimbarea mecanismelor de finanțare, de exemplu, astfel încât să poți să te asiguri că ai procesarea necesară”, a declarat Oana Țoiu, miercuri, la Euronews.  Miza procesării locale a resurselor Șefa diplomației române a precizat că strategia națională trebuie să depășească faza de simplă extracție brută și să dezvolte capacități industriale de procesare.  „România, de exemplu, are cupru,  și multe alte minerale, are o miză însă să poată să facă mai mult din procesare, mai aproape de locul în care se face extracția mineralului respectiv. De multă vreme există o atenție aparte pentru zona de grafit, grafen. Ați văzut de la Ministerul Economiei o atenție sporită”, a subliniat ministra.  Pentru atragerea de investiții concrete, ministra a subliniat că datele geologice istorice trebuie aduse la standardele actuale demers în care există o colaborare cu Statele Unite. „Noi trebuie să actualizăm și studiile.  Într-o zonă în care să poți să te uiți la planurile concrete, ai nevoie și de studii actualizate. De exemplu, cu Statele Unite ale Americii, una dintre discuțiile pe care le avem, ține de echipe comune ale experților, ale institutelor de cercetare, ca să poată să asigure acest tip de evaluare”, a continuat șefa diplomației.  Competiția cu monopolul Chinei și rolul de liant transatlantic Țoiu a vorbit și despre competiția de pe piața globală, în special despre poziția Chinei.  „O provocare majoră în acest moment pentru autonomia strategică este piața globală. Când ai o țară cum este China, care are atât de mult din piață, dacă vrea să controleze prețul și să poată să vină cu prețuri la care pur și simplu nu poți să fii competitiv”, a mai precizat oficialul.  În acest context, România urmărește consolidarea cooperării atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în relația transatlantică.  „Pentru noi e foarte important să lucrăm în interiorul Uniunii Europene, în grupul de lucru strategic și în relația transatlantică pe asta. Au apărut atunci semne de întrebare legate de alegerea României între Uniunea Europeană și Statelor Unite ale Americii și am clarificat și atunci că alegerea noastră este să fim un liant”, a mai subliniat Țoiu. 

Oana Țoiu: România nu se îndepărtează de UE și rămâne o ancoră în relația cu SUA

„Relația România-SUA este, în acest moment, într-un moment bun, în condițiile în care relația Uniunii Europene cu SUA este într-un moment complicat. Asta nu înseamnă că România se îndepărtează de linia europeană, deloc. Înseamnă că România este una dintre cele 4-5-6 țări care este și o ancoră în relația transatlantică și una dintre țările profund europene”, a declarat Oana Țoiu la Euronews România. Ministra de Externe spune că relația dintre România și SUA se bazează pe interese comune și afirmă că țara noastră beneficiază de susținere la Washington. „S-au întâmplat multe lucruri în ultimul an, de la zecile de întâlniri la nivel diplomatic, inclusiv în Congres, o susținere foarte puternică pentru România la nivelul a două comisii-cheie, Comisia de Apărare și Comisia de Politică Externă, la nivelul Departamentului de Stat, în zona, așa cum spuneam, Departamentului pentru Energie”, a spus Oana Țoiu. Cooperare în domeniul nuclear Ea a dat ca exemplu de poziționare a României în relația dintre Europa și SUA situația energiei nucleare. „Multă vreme a existat această divergență în interiorul Uniunii Europene. Dacă energia nucleară este suficient de sustenabilă, este suficient de sigură? Știți că țări ca Germania și-au oprit producția de energie nucleară, România a stat încăpățânată corect pe linia asta. Și asta acum, de exemplu, ne poziționează într-un loc foarte bun și în relația cu Statele Unite ale Americii”, a explicat Țoiu. „Pentru că energia nucleară e un exemplu unde lucrăm cu SUA, am păstrat linia necesară în interiorul Uniunii Europene, când nu toate țările vedeau asta”, a adăugat ministra. Țoiu a arătat că firme din SUA sunt implicate în proiectele de creștere a capacității de producție de la Cernavodă și a menționat implicarea Băncii Mondiale în finanțarea unor proiecte de energie nucleară. Ministra de Externe a vorbit și despre cooperarea în domeniul inovației, dând ca exemplu reactoarele modulare nucleare mici (SMR), pentru care România și SUA urmăresc dezvoltarea unor proiecte. În ceea ce privește relația de securitate, Țoiu a subliniat că România susține complementaritatea dintre inițiativele europene și NATO și că pentru București „umbrela de securitate a NATO este extrem de importantă”.

Misunile Comisiei Europene din 5 domenii cheie pentru sănătatea mediului și a oamenilor avansează

Două dintre cele cinci misiuni, privind adaptarea la schimbările climatice și dezvoltarea orașelor inteligente și neutre din punct de vedere climatic, și-au atins deja obiectivele stabilite pentru 2030 și chiar le-au depășit, potrivit comunicatului publicat, luni, de Reprezentanța Comisiei Europene în România. Celelalte trei misiuni, dedicate combaterii cancerului, refacerii oceanelor și apelor și protejării solului, înregistrează la rândul lor progrese constante în direcția obiectivelor pentru anul 2030. Cele cinci misiuni sunt inițiative derulate în cadrul programului multianual de cercetare și inovare al UE, Orizont Europa. Ele urmăresc să transforme rezultatele cercetării științifice și ale inovării în soluții, care pot fi testate și implementate în Europa. Potrivit evaluării, publicate de reprezentanța CE în România, misiunile fac progrese spre  adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea orașelor inteligente și neutre climatic, combaterea cancerului, refacerea oceanelor și apelor și protejarea solului, acestea reprezentând obiectivele stabilite pentru anul 2030. Oceane mai curate, un aer mai respirabil și mai puțini bolnavi de cancer În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, scopul misiunii este acela de a sprijini cel puțin 150 de regiuni, autorități locale și comunități europene să devină reziliente la schimbările climatice. Ținta a fost deja depășită, ajungându-se la 292 de autorități regionale și locale care pun deja în aplicare măsuri de adaptare la schimbările climatice. În ceea ce privește neutralitatea climatică, dar și „orașele inteligente”, CE își propune să sprijine 100 de orașe din UE în atingerea neutralității climatice. Mai precis, scopul este acela de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu până la 76% până în 2030. Până în prezent, 107 orașe din întreaga Europă au „Contracte pentru orașe neutre din punct de vedere climatic”, iar în schimb, acestea beneficiază de fonduri de peste 13 miliarde de euro pentru investiții susținute sau în curs de dezvoltare. Depistarea și tratamentul cancerului Încă un obiectiv important demarat de UE este prevenirea, depistarea precoce, tratamentul și îngrijirea bolnavilor de cancer, dar și a rudelor acestora. Datele arată că, prin intermediul proiectelor, va fi posibilă îmbunătățirea vieții a 2,3 milioane de persoane până în 2030. De proiectele viitoare din această sferă ar putea beneficia chiar mai mulți cetățeni europeni. Potrivit estimărilor, numărul de beneficiari de programe pentru prevenirea, depistarea precoce și tratamentul cancerului ai putea urca la 3 milioane de persoane, potrivit comunicatului publicat de CE.  Soluții pentru oceane, dar și un sol mai curat Oceane mai curate și ecosisteme acvatice mai cu o poluare mai redusă: scopul acestei misiuni este protejarea și refacerea ecosistemelor acvatice, reducerea poluării și transformarea economiei albastre într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon și circulară. În cadrul misiunii au fost furnizate 121 de soluții inovatoare testate în 349 de locații de demonstrație, a implicat 86 de regiuni în eforturi de replicare și a asigurat peste 1. 000 de acțiuni în cadrul Cartei din partea părților interesate. În cadrul misiunii, proiectarea infrastructurii de bază a „European Digital Twin Ocean”, ce ar putea fi pe deplin operațional până în 2030, a fost finalizat și este acum accesibil tuturor. În cadrul misiunii „Un acord privind solul”, obiectivul de a avea 100 de laboratoare pentru a studia agricultura și a crea un sol mai sănătos este mai aproape de îndeplinire. Un număr de 45 de „laboratoare vii” au fost deja înființate, în peste 500 de amplasamente reale (cum ar fi fermele) din întreaga Europă, iar se preconizează că între 60 și 70 de amplasamente suplimentare vor deveni operaționale până în 2028, potrivit CE.

Rusia le propune țărilor europene să cumpere gaz rusesc: UE are probleme, încă nu este prea târziu

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a lansat propunerea în timpul unei conferințe de presă. Potrivit Nexta, el a avertizat că vor fi prețuri record la gaz și le-a spus europenilor că ar putea relua afacerile cu Rusia. Încă nu este prea târziu ca țările europene să achiziționeze gaz de la Rusia, a spus Peskov. Secretarul de presă al Kremlinului a explicat că UE are în prezent probleme majore în ceea ce privește umplerea depozitelor subterane de gaz, ceea ce, potrivit lui, va duce la o creștere mare a prețurilor. Țările europene pot cumpăra din nou gaz rusesc, utilizând Nord Stream, pentru a evita o criză majoră, a precizat reprezentantul lui Vladimir Putin De ce au renunțat europenii la gazul rusesc Diplomația europeană a susținut că țările UE au renunțat la gazul rusesc pentru a opri una dintre sursele de finanțare a războiului din Ucraina. De asemenea, UE a vrut să elimine riscul ca energia să fie folosită ca armă politică. De altfel, în trecut, Rusia a redus intenționat livrările ceea ce a determinat Uniunea Europeană să încerce să obțină independență energetică totală. UE a adoptat reglementări oficiale prin planul REPowerEU pentru a elimina complet importurile de gaz prin conducte și gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2027. Contractele de tranzit prin Ucraina au expirat la începutul anului 2025, oprind fizic o mare parte din fluxul de gaze. În prezent, deși ponderea gazului rusesc a scăzut foarte mult, unele state sau companii europene încă mai primesc cantități reduse. În paralel, Europa își acoperă necesarul din alte surse, precum Norvegia, SUA (prin GNL) și Algeria.

UE pregătește un nou pachet de sancțiuni care vizează 1.600 de entități rusești

Potrivit Politico, care citează trei diplomați europeni, pachetul de sancțiuni propus va fi discutat în cadrul viitoarei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe al UE din Irlanda, programată pentru marți și miercuri săptămâna viitoare. Un diplomat a menționat că lista provizorie a candidaților pentru noile sancțiuni include aproximativ 800 de persoane fizice și 800 de persoane juridice. Sursele au indicat că obiectivul general este o extindere semnificativă a măsurilor restrictive existente, cu o dată țintă de adoptare la jumătatea lunii octombrie. În cadrul viitoarelor reuniuni, se așteaptă ca diplomații să reia discuțiile privind chestiunea extrem de controversată a utilizării activelor suverane rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, un demers care rămâne blocat din cauza opoziției continue din partea Belgiei cu privire la potențialele răspunderi juridice. Reînnoirea discuțiilor privind sancțiunile coincide cu un efort coordonat al Suediei, Poloniei, Olandei și Spaniei de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru a relansa un plan blocat, menit să valorifice aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate, deținute în principal la depozitarul Euroclear, cu sediul la Bruxelles. Împrumut de reparații, eșuat anul trecut Propunerea inițială privind un „împrumut de reparații” în valoare de 210 miliarde de euro a eșuat la summitul european din decembrie anul trecut, după ce liderul belgian Bart De Wever a blocat măsura, invocând riscul unor represalii juridice din partea Rusiei, potrivit Kyiv Independent.  Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a reiterat, vineri, că utilizarea acestor resurse rămâne „nenegociabilă”, avertizând în mod explicit statele baltice să nu mai pună Belgia la colț în mod repetat în această chestiune. Cu toate acestea, ministrul belgian al Afacerilor Externe, Maxime Prévot, a indicat recent că ar fi posibilă o anumită flexibilitate dacă responsabilitățile juridice ar fi împărțite în mod egal între toate statele membre ale UE. Această inițiativă diplomatică survine în contextul în care Ucraina se confruntă cu grave dificultăți financiare în pragul iernii. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că administrația sa se confruntă cu un deficit de finanțare a apărării de 23,1 miliarde de euro, care trebuie acoperit pentru a susține operațiunile, întrucât fondurile alocate inițial pentru a doua jumătate a anului au fost cheltuite mai devreme pentru a accelera achizițiile militare și campaniile de lovituri la distanță mare.

Simion, despre amendamentul privind decarbonizarea: De bun simț

„Am votat pentru, după ce a trecut acel amendament de bun simț al PSD-ului – nu mă interesează cine vine cu inițiativa – ca nici o facilitate să nu fie închisă până nu este înlocuită în Sistemul Național Energetic cu altceva”, a declarat George Simion. „Până nu sunt construite Ișalnița-Turceni, să nu închidem Rovinari, cum este în plan, de exemplu”, spune Simion. Simion a vorbit despre închiderea grupului energetic 4 de la Turceni. „A venit domnul Pîslaru să ne spună: «pentru ce vă trebuie acest amendament?», că vom fi sancționați, nu vom mai primi banii din PNRR de la Comisia Europeană. De ce? Comisia Europeană vrea să stăm în beznă? Că n-am înțeles…”, întreabă retoric Simion.  Potrivit Pactului Verde European și pachetului de legi „Fit for 55”, țara noastră trebuie să închidă treptat centralele pe cărbune pentru a reduce poluarea făcută de gazele cu efect de seră. Practic, centralele pe lignit și huilă sunt cele mai mari surse de emisii de dioxid de carbon (CO₂) din sectorul energetic. Țările membre UE au nevoie să atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Astfel, măsurile prevăd reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990. Amendamentul ce modifică OUG nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, 42 de abțineri și niciun vor contra, marți, în Senat. Acesta stipulează că nicio centrală pe cărbune nu ar trebui închisă până când nu vor fi puse în funcțiune alte capacități noi care să le înlocuiască. Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan a atras atenția, marți, că amendamentul „intervine într-un jalon pe care anii trecuți, prin ordonanțele care au fost aprobate”, România l-a închis. Statul a primit fonduri europene, iar modificarea acestuia ar putea atrage după sine penalități din partea Comisiei Europene.

Ilie Bolojan l-a primit pe premierul Vasile Tofan: România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE

Premierul demis Ilie Bolojan l-a primit, joi, pe prim-ministrul de la Chișinău, Vasile Tofan, la Palatul Victoria, el declarând că România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Bolojan îi mulțumește premierului Vasile Tofan că a ales România pentru prima vizită externă „Îi mulţumesc domnului prim-ministru Tofan pentru faptul că a ales România pentru prima sa vizită oficială după investirea în funcţie. Este un gest simbolic care confirmă încă o dată caracterul special al relaţiei dintre România şi Republica Moldova. Îi urez mult succes în această funcţie importantă în serviciul cetăţenilor Moldovei”, a declarat Ilie Bolojan. El a precizat că sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm şi l-a asigurat de acest lucru. „Discuţiile noastre s-au concentrat pe agenda de cooperare bilaterală. Avem proiecte în domenii precum energie, transporturi, educaţie, cultură şi mediu, precum şi acţiuni comune pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Tot ceea ce facem împreună este menit să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor noştri, să încurajeze dezvoltarea economică, investiţiile şi schimburile comerciale bilaterale şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană”, a arătat premierul demis. Bolojan: „Sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm” Bolojan a mai spus că cel mai important proiect strategic comun este avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. „România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Republica Moldova a înregistrat deja performanţe foarte bune în acest proces, odată cu începerea negocielor de aderare pentru clasterele 1. Valori fundamentale şi 6. Relaţii externe. Sperăm că până la sfârşitul acestui an, la nivelul Uniunii Europene, să fie luate deciziile politice necesare pentru deschiderea negocielor privind celelalte patru clastere”, a subliniat el. Prim-ministrul demis al României a menţionat că, în ceea ce priveşte proiectele strategice comune, a discutat cu prim-ministrul Tofan stadiul implementării acestora, cu un accent special pe interconectarea în domeniile transporturilor şi energiei. „Colegii de la Ministerul Energiei se coordonează cu omologii din Moldova pentru a găsi cele mai bune soluţii de depăşire a dificultăţilor generate de actalul context de securitate. Avem atât o criză în domeniul energiei electrice, dar şi una în domeniul combustibililor. Am discutat despre realizarea a două noi linii de interconectare, de 400 kV, Suceava-Bălţi şi Gutinaş-Străşeni. Guvernul României a aprobat în primăvară hotărarea de guvern în declararea părţii de pe teritoriul României ca proiect de importanţă naţională privind reţeaua electrică de transport”, a anunţat el. Bolojan a mai declarat că, în domeniul infrastructurii, anul trecut au început lucrările la podul Ungheni, primul pod la nivel de autostradă la standard de europene, care va conecta Republica Moldova de reţeaua europeană de transport prin România. „Lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an. În acest sens, salutăm semnarea, la 2 iulie anul acesta, a acordului bilateral pentru conexiunea de la Ungheni, un pas înainte necesar pentru finalizarea proiectului. După cum ştiţi, România a obţinut o finanţare importantă prin programul SAFE pentru a conecta acest pod la Autostrada A8, iar ca parte a proiectului vor exista lucrări de infrastructură şi în Republica Moldova, inclusiv primul segment de autostradă la standard de europeană”, a precizat premierul interimar. El a mai anunţat că se avansează şi în ceea ce priveşte infrastructura feroviară. „În aprilie a avut loc testarea liniei Fălciu-Cantemir şi, după cum ştiţi, traficul pe această linie a fost sistat complet în ultimii 17 ani. Prin redeschiderea acestei conexiuni, România şi Republica Moldova recuperează un punct important de trecere a frontierei feroviare”, a subliniat el. Bolojan a spus că a discutat şi aspectele legate de situaţia regională şi internaţională, marcată de provocări şi ameninţări majore în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. „Avem o evaluare comună asupra acţiunilor ostile ale Federaţiei Ruse şi cu privire la efectele acestora asupra statelor vecine. Menţionez, printre altele, încălcările repetate ale spaţiului aerian al României în ultima perioadă. Situaţii similare au fost înregistrate şi în Republica Moldova. Condamnăm ferm continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi orice acţiuni de încălcare a spaţiului aerian sau maritim al statelor noastre”, a mai declarat el.

O simplă pilulă ar putea să vindece și cel mai urât psoriazis / Tratament oral inovator – așteaptă să fie autorizat în UE

Pacienții cu psoriazis în plăci moderat până la sever ar putea avea în curând acces la o nouă opțiune terapeutică administrată oral. Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a recomandat acordarea autorizației de punere pe piață în Uniunea Europeană pentru un nou tratament destinat acestei afecțiuni. Tratamentul e recomandat la copii cu vârsta de cel puțin 12 ani și minimum 40 de kg Dacă va primi aprobarea finală din partea Comisiei Europene, medicamentul va deveni primul tratament administrat oral care țintește calea interleukinei-23 disponibil în Uniunea Europeană pentru psoriazisul în plăci. Recomandarea vizează utilizarea tratamentului la adulți și la adolescenții cu vârsta de cel puțin 12 ani și o greutate de minimum 40 de kilograme. Psoriazisul în plăci este cea mai frecventă formă de psoriazis, o boală inflamatorie cronică a pielii care poate afecta semnificativ calitatea vieții. Cum acționează noul medicament Leziunile persistente, pruritul, disconfortul fizic și impactul psihologic, manifestat prin anxietate, depresie sau izolare socială, reprezintă provocări importante pentru pacienți. Deși există mai multe opțiuni terapeutice, numeroși pacienți nu reușesc să obțină un control adecvat al bolii sau își pierd răspunsul la tratament în timp. Noul medicament acționează prin blocarea receptorului pentru interleukina-23 (IL-23), o proteină implicată în activarea și menținerea procesului inflamator caracteristic psoriazisului. Prin inhibarea receptorului, tratamentul întrerupe transmiterea semnalelor inflamatorii și contribuie la reducerea inflamației și a manifestărilor bolii. Reducere cu cel puțin 90% a severității după 16 săptămâni de tratament În prezent, în Uniunea Europeană sunt disponibile doar tratamente injectabile care acționează asupra interleukinei-23. Noul produs ar fi primul disponibil sub formă de comprimate care utilizează aceeași țintă terapeutică. Recomandarea EMA se bazează pe rezultatele a patru studii clinice de fază III, la care au participat aproximativ 2.500 de pacienți cu psoriazis în plăci moderat până la sever. În trei dintre aceste studii, după 16 săptămâni de tratament, între 50% și 57% dintre pacienți au obținut un răspuns PASI 90, ceea ce înseamnă o reducere cu cel puțin 90% a severității și extinderii leziunilor cutanate. Ce s-a întâmplat în grupurile placebo Prin comparație, în grupurile placebo acest rezultat a fost înregistrat la doar 1% până la 4% dintre participanți. Totodată, între 65% și 71% dintre pacienții tratați au atins un scor IGA de 0 sau 1, indicator care reflectă o piele fără leziuni sau aproape complet curățată. În grupul placebo, acest rezultat a fost observat la 8% până la 11% dintre participanți. Tratamentul a fost eficace chiar și în zone cu leziuni mai greu de accesat Cel de-al patrulea studiu a analizat eficacitatea tratamentului la pacienții cu leziuni localizate în zone dificil de tratat, precum scalpul, regiunea genitală, palmele și tălpile. Potrivit evaluării EMA, tratamentul a demonstrat și un profil de siguranță favorabil. Cea mai frecventă reacție adversă raportată a fost reprezentată de infecțiile fungice, observate la 1,1% dintre pacienți. Recomandarea CHMP reprezintă o etapă importantă în procesul european de autorizare a medicamentului. Decizia finală privind acordarea autorizației de punere pe piață va aparține Comisiei Europene, care urmează, de regulă, recomandările formulate de experții EMA.

Trump amenință UE că va plăti un preț greu pentru amendarea companiilor americane: SUA nu sunt pușculița Europei

Președintele american Donald Trump a amenințat UE că va „plăti un preț greu” pentru că a amendat „cele mai mari companii americane” din domeniul tech. În ultimii ani, blocul european a amendat mai multe companii americane din IT. Inclusiv platforma de socializare X a lui Elon Musk a fost amendată cu 120 de milioane de euro  , pentru încălcarea regulilor de transparență privind bifele albastre. „Uniunea Europeană este din nou la luptă și lovește, ca de obicei, direct în MARILE companii americane!”, a spus președintele.  Loading … Trump denunță amenda de aproape 1 miliard de euro dată gigantului Google Donald Trump a enumerat lista companiilor americane care au fost amendate, potrivit lui, „fără explicații și fără motiv”. „După ce: a amendat Apple, fără niciun motiv, cu 15 miliarde de dolari; Meta cu 3 miliarde de dolari; Amazon cu 2,5 miliarde de dolari și multe altele, Tocmai am fost informați că și Google, un grup cu adevărat avansat și uimitor, a fost amendat cu încă 1 miliard de dolari, fără explicații. Cu amenda asta, amenzile Google au ajuns la 18 miliarde de dolari!”, s-a plâns președintele american. Pe 23 iulie 2026, UE a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru că „nu a respectat noile reguli europene pentru marile platforme digitale” și pentru „încălcări ale concurenței în domeniul căutărilor online și în cadrul magazinului de aplicații Google Play.” În 2025, Apple și Meta au fost supuse unei amende record de 700 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor de concurență digitală. În 2021, UE a amendat Amazon.com Inc cu  746 milioane de euro pentru încălcarea GDPR. Trump a denunțat amendarea companiilor americane de către UE și a  catalogat-o drept „practică ilegală și extrem de discriminatorie”, despre care spune că a debutat încă din timpul administrației „somnorosul Joe Biden”. „Dar nu va continua în timpul administrației Trump. Statele Unite ale Americii nu sunt o „PUȘCULIȚĂ” pentru Europa și nici nu vom permite să fie! Vă rugăm ca acest ADEVĂR să servească drept exemplu pentru a iniția imediat o anchetă 301 privind practica de „JEFUIRE” a companiilor americane și, implicit, a contribuabilului american. ” Trump a amenințat UE că va plăti un preț „greu” și că va depune eforturi să anuleze în întrregime sancțiunile. În plus, președintele a anunțat că va impune o taxă „semnificativă”. „Uniunea Europeană va plăti un preț foarte greu pentru această conduită ilegală și extrem de lipsită de etică, despre care i-am avertizat în mod constant. Sancțiunile vor fi anulate în întregime și, anticipăm, UN TARIF semnificativ care va fi aplicat cât mai curând posibil. Rămâneți pe fază!”, a declarat Donald Trump. Sursa Foto: Hepta