Oana Țoiu anunță intenția României de a produce drone defensive împreună cu Ucraina
„Credem că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, mai ales în domeniul apărării aeriene. În această direcție, construim parteneriate, de exemplu cu Ucraina, pentru a produce drone defensive pentru viitor”, a spus Țoiu. Ministra a adăugat: „Credem în capacitatea noastră de a face acest lucru realitate rapid”, în marja Adunării Generale ONU. Șefa diplomației de la București a menționat că dialogul privind producția de drone a început înaintea incidentelor recente privind pătrunderea unor aeronave sau drone rusești în spațiul aerian NATO. Ministra a adăugat că inițiativa face parte dintr-un efort mai larg al UE de a crea un „zid de drone” pentru a proteja regiunea și că proiectul nu vizează doar România, ci și aliații NATO și UE. Privind prezența trupelor americane în România, Oana Țoiu a menționat că a fost aprobată o creștere numărului de trupe pentru operațiuni în Orientul Mijlociu.
Victor Ponta: Când am intrat în UE nu ni s-a spus că nu mai putem să VOTĂM cu cine vrem noi
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre cea mai recentă declarație a lui Nicușor Dan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Au făcut un calcul politic corect, oamenii ăia, că au zis bă, se întinde, întindem Europa asta până la granițele aproape naturale și uite, îi ține înăuntru. ” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre cea mai recentă declarație a lui Nicușor Dan. Președintele a susținut că la momentul în care România a fost inclusă în UE, țara nu era pregătită. În aceeași situație, a adăugat președintele, s-ar fi aflat și Bulgaria. Declarația acestuia a stârnit discuții în spațiul public, dar și reacții din partea politicienilor. Reacție la această declarație a avut și Victor Ponta. Acesta a spus că este o trăznaie completă această declarație. Ce înseamnă că nu a fost pregătită, se întreabă politicianul. Acesta compară situația prezentată de Nicușor Dan cu o situație ipotetică din sport în care Hagi s-ar fi plâns de Adrian Ilie că e nepregătit. Ponta a precizat că UE a dat mulți bani României. La fel de bine, UE, adaugă acesta, ar fi și luat mulți bani, dar și oameni din România. „Nu mă blochez, dar este o trăznaie. Scuză-mă, ce înseamnă asta? E ca și cum, Hagi ar spune: domnule, când l-am luat pe Adrian Ilie la echipa națională, nu era pregătit, domnule, la nivelul meu. Da, mă, dar așa funcționează lucrurile. Uniunea Europeană ne-a dat mulți bani și e foarte bine că suntem în Uniunea Europeană. Da, ne-a și luat foarte mulți, în special oameni, după care și bani. Deci nu e că i-a apucat vreo generozitate extraordinară. Au făcut un calcul politic corect, oamenii ăia, că au zis bă, se întinde, întindem Europa asta până la granițele aproape naturale și uite, îi ține înăuntru. Acuma, sigur, nu ne-au zis atunci… Aici, cu asta sunt de acord cu președintele nostru, Nicușor Dan. Nu ne-au zis atunci că n-o să mai avem voie să votăm ce vrem noi și să candidăm cum vrem noi. Au uitat să ne spună. Că noi votăm prost și că trebuie mereu noi să fim salvați.”, a explicat politicianul.
Aderarea Ucrainei la UE, împiedicată de veto-ul Ungariei. Consiliului European caută alternative
Vestea vine înaintea summitului informal al UE de la Copenhaga din 1 octombrie, unde liderii vor discuta potențialele reforme ale procesului decizional unanim al blocului pentru admiterea de noi membri, scrie The Kyiv Independent. Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, unul dintre puținii lideri europeni care au menținut relații strânse cu Moscova de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, s-a opus în mod constant aderării Ucrainei și a blocat deciziile în acest sens. Deoarece cererea de aderare a Ucrainei este asociată cu cea a Moldovei, veto-ul Ungariei a blocat și eforturile Chișinăului de a adera la UE. Costa propune o schimbare în modul în care sunt gestionate negocierile de aderare, permițând deschiderea „grupurilor” de negociere – capitole juridice și politice cheie în procesul de aderare – să fie aprobate cu majoritate calificată, în loc să se solicite un consens deplin, potrivit surselor Politico. Deși închiderea finală a acestor grupuri ar necesita în continuare un acord unanim, reforma ar permite Ucrainei și Moldovei să continue progresele în materie de reforme UE, în ciuda opoziției unor state membre individuale. Costa ar fi discutat propunerea cu mai mulți lideri ai UE în timpul unei recente vizite diplomatice în capitalele europene și în marja Adunării Generale a ONU de la New York, a raportat mass-media. Aderarea Ucrainei și Moldovei Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova în noiembrie 2023, iar Consiliul European a aprobat această recomandare o lună mai târziu. Procesul de aderare la UE împarte legislația UE în șase „grupuri de negociere” tematice, fiecare grupând capitolele conexe cu care țările candidate trebuie să se alinieze. Ucraina a lansat oficial negocierile de aderare la UE în iunie 2024, dar niciunul dintre cele șase grupuri nu a fost încă deschis. În mai, Kievul a anunțat că a finalizat toate procedurile interne pentru lansarea primului grup, iar Zelenski a declarat în ianuarie că „obiectivul ambițios” al Ucrainei era să deschidă aproape toate grupurile de negociere până la sfârșitul anului 2025. Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a sosit luni în Ucraina, în timp ce țara încheie procesul de evaluare legislativă, un pas cheie în promovarea candidaturii sale la aderarea la UE.
UE a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului în legătură cu programul nuclear
UE a confirmat că a reinstituit sancțiunile împotriva companiilor și persoanelor fizice care contribuie la programul nuclear al Iranului sau la dezvoltarea rachetelor balistice. Decizia UE vine după ce ONU a anunțat reinstituirea unei măsuri similare, scrie Le Monde. „Astăzi, UE a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului ca răspuns la nerespectarea în continuare a acordului nuclear. Ușa pentru negocieri diplomatice rămâne deschisă”, a declarat președinția UE într-un comunicat, potrivit Reuters. Sancțiunile din partea UE includ înghețarea activelor Băncii Centrale Iraniene și ale altor bănci iraniene, precum și interdicții de călătorie pentru anumiți oficiali iranieni. În plus, UE a interzis achiziționarea și transportul de țiței de către Iran, dar și vânzarea sau furnizarea de aur și anumite echipamente navale. Decizia vine după ce Marea Britanie, Franța și Germania au inițiat reinstituirea sancțiunilor împotriva Iranului în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, pe baza acuzațiilor că acesta a încălcat acordul din 2015 care viza oprirea dezvoltării unei bombe nucleare. În replică, Teheranul neagă că ar urmări să obțină arme nucleare.
Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA
Donald Trump toarnă „petrol” pe foc, în războiul cu Uniunea Europeană. Șeful de la Casa Albă a lansat o amenințare, înainte de a pleca spre Londra. „Nu mai luați petrol de la ruși”, spune răspicat liderul american, de pe peluza Casei Albe. De remarcat că Uniunea Europeană a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi. Care este, de fapt, interesul lui Donald Trump și pe cine amenință el mai exact? Gândul a vorbit cu expertul în geopolitică, Alex Georgescu. Întrebat marți de jurnaliști dacă va exercita mai multă presiune asupra UE și NATO, Donald Trump răspunde că „problema” este „faptul că achiziționează petrol rusesc”. „Nu vreau să cumpere petrol rusesc și trebuie să înceteze imediat. Nu este corect față de noi. Ei cumpără petrol rusesc, iar noi trebuie să luăm măsuri”. Președintele american a subliniat că Statele Unite câștigă bani, deoarece „ei cumpără totul din SUA; spre deosebire de Biden, care a dat 350 de miliarde de dolari, noi chiar câștigăm bani. Dar eu nu vreau să câștig bani. Știți ce vreau? Vreau ca războiul să înceteze”. Planul lui Trump de a lua aproape un TRILION de dolari de la UE Sursa: MEDIAFAX Foto Gândul a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în geopolitică, despre interesele lui Donald Trump și despre modul în care președintele SUA ar alimenta războiul comercial cu UE. „Declarația Președintelui Trump se înscrie într-un istoric bogat de critici la adresa europenilor pentru achizițiile lor de energie din Rusia. Ținta predilectă a criticilor a fost Germania, care era descrisă de Trump drept total dependentă de Rusia și o amenințare la adresa NATO”, a precizat expertul. Trump, 2018: „Germania e total controlată de Rusia” Cel mai faimos exemplu a fost discursul lui din cadrul Adunării Generale ONU, în septembrie 2018, însă a avut declarații puternice și la întâlnirea cu Secretarul-General Stoltenberg, în iulie 2018, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, când a declarat că Germania este «total controlată de Rusia». Delegația germană de la ONU a fost filmată râzând de Trump la vremea respectivă, dar susținătorii lui simt că evenimentele de atunci au dovedit pericolul dependenței de Rusia, chiar dacă Trump exagerase dependența Germaniei de Rusia.”, a mai amintit Alexandru Georgescu. Noul război al energiei: Gazul american vs. gazul rusesc Dacă UE a redus dramatic importul de petrol rusesc, situația nu este aceeași și în ceea ce privește gazul natural lichefiat. „Chiar și după inițierea sancțiunilor împotriva Rusiei în domeniul energiei, comerțul cu energie a continuat pentru țări din Centrul și Estul Europei care erau dependente de Rusia, cum ar fi Austria, Slovacia, Ungaria. Gazul natural lichefiat rusesc transportat maritim era exclus din sancțiuni și cantitatea livrată s-a dublat rapid și continuă și astăzi. Europa cumpără astăzi 50% din tot GNL al Rusiei, și a importat în valoare de 4,5 mld. de euro în primele 6 luni ale anului 2025. Ucraina a acuzat UE în repetate rânduri că va continua să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina, iar planul actual al UE prevede renunțarea la GNL rusesc până în 2027, dar este incert dacă va reuși. A durat timp să renunțe și la importurile de combustibil diesel”, explică Alexandru Georgescu. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat” În opinia expertului în geopolitică, Trump mai are interesul de a crește dependența UE față de SUA în energie, care a înlocuit Rusia ca furnizor major. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat între 2024 și 2028 și Administrația Trump dorește să sporească exploatările de energie pentru a transforma SUA într-un mare exportator cu influența aferentă și pentru a compensa deficitul comercial structural. Este nevoie de cerere pentru consum, altfel prețurile s-ar reduce mult prea mult și, spre deosebire de ruși și de saudiți, producătorii americani de energie din surse neconvenționale (petrol și gaze din șisturi) au costuri ridicat de exploatare și riscă să dea faliment în masă dacă produc prea mult și scad prețurile”,precizează expertul. Astfel, susține Georgescu, există și un interes american de a concura pentru piața globală de energie, care este încă în creștere. „Așa se explică și prevederea din acordul comercial cu UE ca europenii să cumpere energie în valoare de 750 de mld. de dolari din SUA în decurs de trei ani, ceea ce este imposibil ținând cont de achizițiile actuale de 70 de miliarde de dolari pe an. Singura modalitate de a satisface termenii acordului este să fie încheiate contracte pe termen lung de la producătorii americani, ceea ce ar poziționa SUA ca exportator chiar și după o eventuală pace în Ucraina și posibilă slăbire a sancțiunilor asupra Rusiei”. „Legătura cu acordul comercial cu UE este și că americanii se pot folosi de un eventual refuz european pentru a justifica tarife adiționale asupra Europei și o renegociere a acordului, dar aceasta este o atitudine oportunistă care se va regăsi în orice interacțiune dintre Administrația Trump și europeni”, concluzionează Georgescu. România, fără petrol rusesc din 2022 România nu mai importă țitei sau produse petroliere din Federația Rusă din 05.12.2022, respectiv 05.02.2023. Interdicția de import a fost cuprinsă în pachetul 6 de sancțiuni. Singurele state membre care mai au derogare de la pachetul de sancțiuni sunt Ungaria și Slovacia. Importurile României din Rusia de țiței au fost de 2,99 miliarde USD în 2022, conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Captură foto: comtradeplus.un.org / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2022) Captură foto: tradingeconomics.com / Valoarea importurilor de țiței din Rusia (2017 -2022) Importurile României din Rusia au avut o medie de 193,13 mii tone între 2008 și 2024, atingând un maxim istoric de 451 mii tone în ianuarie 2019. Captură foto: tradingeconomics.com / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2015 -2024) Trump: UE trebuie să înceteze imediat achizițiile de petrol rusesc Pentru ca Statele Unite să impună sancțiuni dure contra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, Donald Trump ar vrea ca aliații europeni să
Oana Țoiu, la reuniunea ONU: sprijin pentru extinderea UE în Vecinătatea Estică și Balcanii de Vest
La eveniment au fost prezenți Secretarul general al organizației și reprezentanți ai statelor membre. Potrivit unui comunicat remis sâmbătă, de Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul reuniunii a fost subliniată importanța accelerării procesului de integrare europeană, cu beneficii atât pentru țările candidate, cât și pentru consolidarea poziției UE pe scena globală. Ministrul român a evidențiat provocările excepționale cu care se confruntă regiunea, într-un context dificil marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, atacuri hibride și dezinformare la scară largă, și a remarcat progresele remarcabile ale țărilor vecine pe calea aderării la UE. Oana Țoiu a subliniat, de asemenea, rolul ICE ca platformă de cooperare regională pentru susținerea procesului de extindere a UE și a punctat necesitatea alinierii țărilor candidate la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene. În plus, a fost evidențiată importanța asigurării unui mediu stabil și sigur, caracterizat prin dezvoltare economică și respectarea valorilor democratice și principiilor statului de drept.
Reuters: România ar putea colabora cu Ucraina pentru producția de drone cu bani europeni, prin SAFE
Potrivit unor surse din Guvern, citate de Reuters, România intenționează să începă un parteneriat, însă ar putea dura cel puțin șapte ani până când țara noastră ar avea un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri. „Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, nimeni nu le are. Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri antiaeriene enorme, care ar putea fi acoperite doar la nivel NATO”, a precizat sursa din rândul guvernului român pentru Reuters. Potrivit oficialului român a cărui nume nu a fost divulgat, România a purtat discuții cu Ucraina – țară a căror tehnologii în domeniul dronelor „au fost testate la scară largă”, pentru producția de drone în cadrul unui proiect finanțat prin SAFE de către Uniunea Europeană. Astfel, țara noastră va avea la dispoziție 16,6 miliarde de euro în cadrul programului de finanțare SAFE. Banii vor asigura achiziții militare cu o valoare de aproximativ 1% din producția anuală timp de 5 ani de zile. În prezent, în ceea ce privește Apărarea aeriană, România dispune de avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare de rachete HIMARS, rachete sol-aer Chiron din Coreea de Sud, dar și tunuri antiaeriene Gepard din Germania. Potrivit sursei din guvern citate de Reuters, „cea mai rentabilă opțiune împotriva dronelor în acest moment” este reprezentată de rachetele Chiron, cu rază scurtă de acțiune și tunurile anti-aeriene Gepard.
Noi tensiuni comerciale între UE și SUA /Decizia lui Trump de taxare a importurilor de medicamente generează preocupări în Europa
Producătorii europeni de medicamente sunt preocupați de perspectivele comerțului cu Statele Unite, iar experții recomandă consolidarea autonomiei Uniunii Europene și în acest domeniu, în contextul anunțului președintelui Donald Trump privind impunerea unor taxe de 100% asupra importurilor de produse farmaceutice. ”Începând de la 1 octombrie 2025, vom impune taxe de 100% asupra oricărui produs farmaceutic de marcă sau patentat, dacă firma respectivă nu își construiește unitate de producție în Statele Unite. (…) Nu vom impune tarife vamale dacă vor începe să producă în SUA”, a anunțat Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Comisia Europeană speră să ajungă la un acord cu Trump Anunțul președintelui Trump generează preocupări în Europa. Comisia Europeană încearcă să rezolve situația, prin acordul comercial cu Statele Unite, care conține prevederi și pentru sectorul farmaceutic. “Noi am stabilit cu SUA tarife generale de cel mult 15%, iar acest lucru reprezintă o garanție că nu vor fi impuse cote suplimentare. Vom face demersuri pentru a ne asigura că taxele vamale pentru exporturile de medicamente nu depășesc 15%”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Cu toate acestea, producătorii europeni de medicamente sunt neliniștiți. Industria farmaceutică germană este preocupată în mod special de această situație. ”Există acordul dintre Comisia Europeană și Casa Albă privind taxele de 15%, dar se pare că situația este de fapt altfel. Pentru industria farmaceutică, perspectivele nu par a fi bune”, a reacționat Han Steutel, președintele Asociației germane a Producătorilor de Medicamente, citat de site-ul Tagesschau.de. Statele Unite sunt un partener important pentru industria farmaceutică germană. În 2024, 23,8% din exporturile germane de medicamente au mers în Statele Unite, o cifră de 27 de miliarde de euro. Indiferent de situația noilor taxe americane, experții cer ca piața europeană să devină independentă de SUA. ”Avem o șansă mare să exploatăm potențialul foarte mare al pieței europene, Europa poate deveni o piață suverană prin extinderea propriilor unități de producție”, a declarat Jasmina Kirchhoff, analist la Institutul Economiei Germane. ”Situația generează incertitudine și îngrijorare, Statele Unite sunt principala piață pentru producătorii germani de medicamente, taxele vor fi o problemă cu impact inclusiv asupra rețelelor de aprovizionare. Materiile prime pentru producătorii americani de medicamente provin în proporție de 90% din Europa”, explică Anja Kohl, expert în bursa medicamentelor din Germania. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de RECOMANDAREA AUTORULUI: Sébastien Lecornu recunoaște că este „cel mai slab premier al celei de-a V-a REPUBLICI”/ „Nu voi reuși fără voi. Parlamentul ne așteaptă” Netanyahu evocă succesele Israelului în conflictele din Orientul Mijlociu și îndeamnă Hamas să elibereze OSTATICII /Trump: „Cred că avem un acord”
Comisia Europeană refuză să comenteze planurile de renunțare la importurile de energie din Rusia /Vom face un anunț la momentul potrivit
Comisia Europeană a refuzat să comenteze, miercuri, solicitările Statelor Unite și planurile Bruxellesului de renunțare în totalitate la importurile de petrol și gaz din Rusia, în contextul tensiunilor generate de războiul din Ucraina. Rugat să spună dacă Ungaria și Slovacia vor putea importa în continuare, ca excepție, petrol și gaze din Rusia, Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a refuzat să facă vreun comentariu. ”Mulțumim, v-ați răspuns deja la propria întrebare. Nu voi face comentarii în plus față de ce am spus, anume că vom face un anunț la momentul potrivit”, a afirmat Olof Gill. Președintele SUA, Donald Trump, le-a cerut marți țărilor europene să înceteze achizițiile de energie rusească. ”China și India sunt primii finanțatori ai războiului din Ucraina, prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc, dar, fără a avea nicio scuză, nici măcar state membre NATO nu au oprit total importurile de energie din Rusia. Am aflat despre acest lucru acum două săptămâni și nu am fost încântat. Gândiți-vă, finanțează războiul împotriva lor înșiși. Cine a mai pomenit așa ceva?!”, a declarat Trump în discursul rostit la tribuna Adunării Generale a ONU. ”Dacă Rusia nu va fi pregătită să accepte un acord de oprire a războiului, Statele Unite sunt pregătite să impună o serie de tarife vamale puternice, care cred că ar opri foarte rapid vărsarea de sânge. Dar, pentru ca aceste tarife să fie eficiente, toate națiunile europene, toți cei adunați aici acum, va trebui să vă alăturați prin aceleași măsuri. Statele europene trebuie să înceteze imediat achizițiile de energie din Rusia”, a subliniat președintele SUA. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părut să susțină inițiativa președintelui Trump, precizând însă că decizia aparține Consiliului UE. ”Președintele Trump are dreptate în totalitate. Noi acționăm în acest sens, am redus masiv aprovizionarea cu gaze din Rusia, am renunțat total la cărbunii din Rusia, am redus și aprovizionarea cu petrol, dar încă mai cumpărăm pe continentul european. Iar acum impunem sancțiuni asupra porturilor unde vine gaz lichefiat din Rusia și vrem să aplicăm tarife asupra petrolului rusesc care încă ajunge în UE. Practic, acționăm pentru eliminarea ultimelor fragmente de petrol și gaz rusesc care ajung în UE, vrem să scăpăm de ele”, a afirmat președintele Comisiei Europene. Rugată să spună dacă importurile de energie rusească vor fi sistate abia în 2027, Ursula von der Leyen a semnalat că depune eforturi pentru ca acest lucru să se întâmple mai curând. ”Vrem să renunțăm mai devreme, absolut. Deci, până la sfârșitul anului, am stabilit reducerea treptată, acum am propus sancțiunile, trebuie agreate de statele membre. Dar trebuie să acționăm mai rapid, pentru că fondurile ajung în buzunarele lui Vladimir Putin și nu se poate acest lucru”, a subliniat ea. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: Italia trimite o FREGATĂ pentru protejarea flotilei umanitare atacate de Israel /UE condamnă vehement incidentele din Mediterană Guvernul FRANȚEI ia măsuri împotriva deficitului bugetar/ Lecornu suspendă cheltuielile în domeniul comunicării
UE a definitivat Acordul comercial și de investiții cu Indonezia /Creează noi oportunități pentru companii și fermieri
Uniunea Europeană și Indonezia au finalizat, marți, negocierile în vederea unui Acord Complet de Parteneriat Economic și Investiții, un tratat prin care vor fi eliminate 98% din tarifele comerciale. “Am asumat angajamentul de a accelera diversificarea și parteneriatele, de susținere în continuare a creării locurilor de muncă în spațiul UE și de stimulare a creșterii economice. Acordul cu Indonezia creează noi oportunități pentru companii și fermieri într-o economie majoră aflată în ascensiune. Acest acord ne oferă o sursă stabilă și predictibilă de materii prime esențiale, absolut necesare pentru industria ecologică a Europei în materie de tehnologie și oțel”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Acordul comercial dintre UE și Indonezia creează o piață de 700 de milioane de clienți, elimină 98,5% din tarifele vamale și simplifică procedurile de export. Uniunea Europeană va avea noi posibilități de investiții în Indonezia, în special în sectoare strategice precum vehiculele electrice, produsele electronice și cele farmaceutice. ”Acest acord elimină 98% din tarifele de exporturi, toate barierele vamale și deschide noi direcții de investiții. Acest acord a fost configurat prin luarea în considerare a priorităților și sensibilităților ambelor părți, pentru a asigura un rezultat echilibrat. Spre exemplu, tarifele Indoneziei de 50% asupra importurilor de mașini vor fi eliminate gradual în următorii cinci ani, ceea ce deschide drumul pentru exporturile europene de automobile”, a declarat comisarul UE pentru Comerț, Maros Sefcovic. Înainte de fi ratificat, Tratatul comercial UE-Indonezia va trebui aprobat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Financial Times: Vladimir Putin practică un joc PERICULOS cu NATO /Washingtonul se teme de escaladarea crizei pe flancul estic MACRON se confruntă cu critici aspre din partea foștilor săi aliați/ „Nu-și dorește un prim-ministru care ocupă mult spațiu”