Ursula von der Leyen, cu ochii pe România. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: Se întâmplă ceva periculos
Uniunea Europeană trebuie să se doteze cu sisteme ”strategice” pentru a răspunde amenințărilor Rusiei, a afirmat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, evocând incursiunile aeriene produse în ultimele săptămâni în mai multe state europene, inclusiv în România. ”Se întâmplă ceva nou și periculos pe cerul Europei. În ultimele două săptămâni, avioane de vânătoare MIG au pătruns ilegal în spațiul aerian al Estoniei, iar numeroase drone au survolat obiective esențiale din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania. Numeroase curse aeriene au fost blocate, au fost mobilizate avioane de vânătoare și au fost aplicate măsuri de contracarare pentru protejarea cetățenilor noștri. Nu vă lăsați păcăliți: este vorba de un model îngrijorător de amenințări tot mai mari”, a declarat Ursula von der Leyen, în discursul rostit miercuri în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. ”Misiunea fondatoare a Uniunii Europene este menținerea păcii. Astăzi, acest lucru înseamnă dobândirea capabilităților de respingere a agresiunilor și provocărilor. Europa trebuie să dobândească urgent capacitățile strategice de reacție. Rusia vrea să ne divizeze, iar noi trebuie să răspundem prin unitate. Zidul anti-dronă este reacția noastră la realitățile războiului modern”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au stabilit să intensifice acțiunile comune de contracarare a amenințărilor Rusiei. ”Europa trebuie să furnizeze un răspuns puternic și unitar la incursiunile dronelor Rusiei de la frontierele noastre. De aceea, vom propune acțiuni imediate pentru a crea un zid anti-dronă în cadrul Sistemului pentru monitorizarea flancului estic. Trebuie să acționăm rapid, împreună cu Ucraina și prin coordonarea strânsă cu NATO”, a anunțat săptămâna trecută Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. La rândul său, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a cerut acțiuni concrete pentru protejarea spațiului aerian european. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 3-a zi de CRIZĂ în Franța /Lecornu continuă negocierile pentru adoptarea bugetului/ Premierul demisionar va purta o discuție cu MACRON Comisia Europeană lansează proceduri de sancționare a ROMÂNIEI /Bruxellesul cere protejarea albinelor și îmbunătățirea infrastructurii rutiere
Ucraina așteaptă deschiderea negocierilor cu UE până la sfârșitul anului

Negocierile Ucrainei cu Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă, a transmis miercuri, pe pagina sa de socializare, vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică, Taras Kachka. El a explicat că Ucraina continuă să adopte acte legislative esențiale pentru alinierea la standardele europene și pentru avansarea procesului de aderare. Reforme legislative în ritm alert „Ucraina pune în aplicare măsurile prevăzute în Foaia de parcurs privind funcționarea instituțiilor democratice, fără a aștepta deschiderea formală a clusterelor. Nu vrem să încetinim sau să oprim procesul de negociere”, a transmis oficialul. Kievul continuă cu pași repezi să implementeze reforme legislative importante pentru apropierea de Uniunea Europeană. A fost deja adoptată legea privind înființarea unei agenții de plăți în sectorul agricol, instituție-cheie pentru implementarea politicii agricole europene: „Prin intermediul ei vor fi acordate subvențiile, iar crearea acesteia a fost o prioritate în procesul de aliniere”, a explicat vicepremierul ucrainean. Administrație locală mai transparentă El a menționat că Parlamentul de la Kiev a aprobat, în primă lectură, și proiectul de lege privind asigurarea legalității și transparenței în activitatea administrației locale, încă un pas esențial în consolidarea guvernanței și încrederii în autoritățile locale: „Proiectele de infrastructură vor deveni un instrument cheie pentru creșterea economică a comunităților ucrainene, iar un control eficient crește încrederea în autoritățile locale și deschide noi oportunități pentru dezvoltarea regională”. Tot mai aproape de aderare Transmisiunile publice ale ședințelor Radei Supreme fac, de asemenea, parte din reformele pentru întărirea instituțiilor democratice, a scris demnitarul ucrainean. Vicepremierul a adăugat că autoritățile de la Kiev se așteaptă ca statele membre ale Uniunii Europene să finalizeze în curând pozițiile de negociere, astfel încât discuțiile de aderare să poată fi deschise în toate domeniile până la sfârșitul acestui an.
Bruxelles-ul solicită reducerea importurilor de oțel scutite de taxe vamale și o taxă de 50% pentru alte tipuri de oțel
„Pentru a salva oțelul și locurile noastre de muncă , propunem reducerea la jumătate a cotei pentru oțelul importat și dublarea tarifelor (pentru oțelul în afara cotei) de la 25% la 50%”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Prosperitate și Strategie Industrială, într-o postare pe rețelele de socializare în care a anunțat măsura, scrie BusinessInsider.es. Inițiativa a fost adoptată marți de Colegiul Comisarilor, dar forma sa finală urmează să fie negociată între Consiliu (guverne) și Parlamentul European. Bruxelles-ul speră că va intra în vigoare la timp pentru a înlocui actuala măsură de siguranță, care expiră în iunie anul viitor. Serviciile UE estimează că, datorită măsurii de salvgardare provizorii care permite UE să impună un tarif de 25% pentru oțelul străin , importurile au fost reduse cu 15% față de aprilie anul trecut. Cu toate acestea, aceste cifre sunt insuficiente pentru industrie, iar mecanismul nu se va mai aplica vara viitoare. Prin urmare, executivul UE propune acum ca această garanție să devină permanentă, cu procente mai mari, astfel încât UE să poată impune o taxă de 50% asupra importurilor de oțel odată ce sunt depășite cotele scutite de taxe vamale stabilite. În plus, dorește să reducă drastic la jumătate cota de import, care permite intrarea oțelului fără taxe vamale. Scopul este de a ridica tariful de import la un nivel similar cu cel aplicat deja de Statele Unite și Canada produselor chinezești. Principalii furnizori de oțel către UE, alături de China, sunt Turcia, India, Coreea, Vietnam, Japonia, Regatul Unit și Ucraina. Într-o apariție în fața Comitetului mixt pentru UE al Congresului și Senatului spaniol, săptămâna trecută, Séjourné a avertizat că în Europa „nu există competitivitate pentru oțel”, deoarece la scară globală acesta concurează pe o piață „complet liberă” în care China poate oferi o tonă de oțel la un preț cuprins între 200 și 300 de euro grație subvențiilor de stat, în timp ce Europa îl vinde cu 500 sau 600 de euro. De asemenea, el considera că oțelul face parte din suveranitatea națională și justifica măsurile protecționiste deoarece „fără oțel”, alte industrii cheie, precum industria auto și cea de apărare, nu ar funcționa.
Cancelarul Merz pariază în continuare pe motorul termic /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a afirmat, marți, că va insista ca Uniunea Europeană să renunțe la decizia de interzicere a producției de autovehicule dotate cu motoare pe ardere internă din 2035, explicând că producătorii germani vor dezvolta combustibili sintetici ecologici. ”Sunt necesare anumite corecturi. Nu aș vrea să continue anumite tendințe. Vreau să fie oprite. De aceea, discutăm acum, spre exemplu, cu industria auto destul de concret săptămâna aceasta. Nu va fi un summit, dar vom avea un dialog cu industria auto, am invitat și sindicatele, i-am chemat și pe premierii landurilor afectate. Vom discuta despre transformările industriale, inclusiv despre motoarele cu ardere internă. În coaliție nu am abordat încă această temă, sper să discutăm cel târziu joi”, a afirmat Merz, într-un interviu acordat postului german N-TV. ”Propunerea mea clară este că actuala decizie a UE de interzicere a motoarelor cu ardere internă nu este corectă, trebuie să o abordăm deschis la nivel de tehnologie în următoarele săptămâni și luni. Comisia Europeană a prevăzut acest lucru în procesul decizional, iar hotărârea finală trebuie luată anul acesta. Nu vreau ca Germania să se numere printre țările care vor menține această interdicție falsă. Nu trebuie să interzicem nimic, ci trebuie să îmbunătățim tehnologiile, acesta este obiectivul meu”, a subliniat Friedrich Merz. Germania se confruntă cu probleme economice structurale, amplificate de creșterea tarifelor la energie și de scăderea cererii pentru exporturi. Industria auto este afectată puternic de planul Uniunii Europene privind tranziția ecologică, care stimulează producția de mașini electrice. Germania este centrul industriei auto europene, având sute de mii de locuri de muncă în acest domeniu. Uniunea Europeană intenționează să interzică motoarele pe combustie din anul 2035, dar decizia ar putea fi reevaluată în funcție de evoluțiile tehnologice și de interesele producătorilor auto europeni. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Lecornu reia consultările cu principalele forțe politice parlamentare/ MACRON „își va asuma responsabilitatea” în cazul unui nou eșec VIDEO | Atac asupra unui politician din GERMANIA /Primărița unui orășel este în stare critică după ce a fost înjunghiată
Ilie Bolojan a discutat cu ambasadorul Spaniei despre noi proiecte de cooperare

Întâlnirea a avut ca scop „consolidarea relațiilor bilaterale și identificarea de noi oportunități de cooperare între cele două state”, potrivit comunicatului Guvernului. Discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea colaborării economice în domenii strategice precum energia, agricultura și industria alimentară, „cu obiectivul de a crește capacitatea de producție și export a țării noastre și de a valorifica mai eficient potențialul economic al ambelor țări”. Au mai fost analizate modalități prin care România poate prelua bune practici din experiența Spaniei în dezvoltarea regională, inovare și atragerea de investiții. Un alt punct pe agenda discuțiilor a vizat „noul cadru financiar multianual al UE și bugetul anual aferent, în vederea unei coordonări eficiente pentru a valorifica oportunitățile de finanțare disponibile”. Cu prilejul apropiatei Zile Naționale a Spaniei, prim-ministrul Ilie Bolojan i-a transmis ambasadorului urări de pace și prosperitate, subliniind „interesul României pentru consolidarea relațiilor bilaterale”. La întrevedere a participat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului.
Comisia Europeană a aprobat o schemă de subvenții destinată sectorului energetic din Austria /Susține și rețeaua europeană de electricitate
Comisia Europeană a aprobat luni, în virtutea legislației privind subvențiile, o schemă a Austriei de garantare a securității sistemului de aprovizionare cu electricitate. Sistemul va garanta securitatea aprovizionării cu electricitate pentru o perioadă de cinci ani, începând din octombrie 2026. ”Schema va susține capacitățile electrice care rămân ca rezervă în afara piețelor și este disponibilă pentru a fi activată de operatorii sistemului oricând apare o insuficiență a capacității de transmitere pentru a echilibra generarea de electricitate cu cererea”, anunță Comisia Europeană. ”Măsura adoptată astăzi va contribui la garantarea securității aprovizionării cu electricitate a Austriei. Această acțiune susține și rețeaua europeană de electricitate”, a explicat Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Tranziția Ecologică. Asistența, sub formă de subvenții de stat, va fi acordată în urma unor licitații organizate printr-un proces concurențial corect sau printr-o procedură a organismelor de reglementare de la Viena. Schema prezentată de Guvernul austriac a fost evaluată în virtutea sistemului UE de subvenții de stat, prevăzut în Tratatul privind Funcționarea UE, dar și în virtutea noilor norme referitoare la protecția mediului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: RUSIA dezminte sprijinul chinez în războiul din Ucraina/ Kremlinul evidențiază eficiența propriilor „capacități” militare Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE
Victor Negrescu cere deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Scrisoare comună a 55 de eurodeputați către Consiliul European
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat duminică, pe Facebook, că a inițiat o scrisoare comună semnată de 55 de eurodeputați din 19 state membre ale Uniunii Europene, reprezentând principalele familii politice democratice, prin care se cere Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova. „Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susține fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaște reformele realizate și cere ca opțiunea cetățenilor moldoveni, exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare, să fie valorificată și respectată”, a scris Negrescu. Scrisoarea, adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, este susținută de mai mulți lideri importanți ai Parlamentului European și subliniază unitatea și solidaritatea Uniunii Europene cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru regiune. Negrescu a precizat că documentul nu face nicio referire la o eventuală decuplare a parcursului european al Moldovei de cel al Ucrainei, ci pune accentul pe sprijinul pentru reformele și eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău. „Uniunea Europeană trebuie să acționeze acum pentru a demonstra susținerea sa pentru democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor din Republica Moldova”, a mai transmis eurodeputatul.
Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că Uniunea Europeană este ”mai puternică” decât Rusia din toate punctele de vedere în acest moment, avertizând, într-un schimb de replici relaxat cu omologul său polonez, Donald Tusk, asupra problemelor economice ale Europei. Întrebat, la summitul european de la Copenhaga, care este principala amenințare la adresa Europei în acest moment, Viktor Orban a avertizat asupra situației economice. Glumind, Donald Tusk, premierul Poloniei, a semnalat că întrebarea era ”o provocare”. ”Pericolul real este legat de stagnarea economică și pierderea competitivității”, a răspuns Viktor Orban. Întrebat despre riscurile generate de Rusia, premierul ungar a continuat: ”Suntem mai puternici decât Rusia, faceți o comparație și să aveți opinii bazate pe lucruri concrete: Avem peste 400 de milioane de oameni, Rusia are 130 de milioane, observați PIB-ul european, este mai mare decât al Rusiei, noi, cele 27 de state UE, cheltuim mai mult pentru apărare decât rușii. De ce ne temem? Suntem mai puternici decât ei. Întrebarea este dacă avem conducere politică, dacă ne putem reuni și dacă ne putem apăra interesele împreună. Asta ar trebui să facem”. Uniunea Europeană și partenerii din Comunitatea Politică Europeană au decis să mențină sprijinul pentru Ucraina, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse. ”Obiectivul nostru rămâne o Ucraină puternică și liberă. Rusia trebuie să știe că Uniunea Europeană și partenerii au voința și mijloacele de a continua sprijinul pentru Ucraina până la obținerea unei păci corecte și durabile. Curând, vom lansa un nou program pentru a oferi Ucrainei avantajul tehnologic de care are nevoie pe câmpul de luptă. Menținem unitatea, pentru a garanta securitatea continentului nostru”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Pakistanul avertizează că planul lui TRUMP pentru Fâșia Gaza nu este în conformitate cu propunerea țărilor musulmane Danemarca raportează provocări constante ale RUSIEI în apele sale teritoriale /Moscova, acuzată că încearcă să provoace coliziuni navale
Experți BCE: Mai multă incertitudine, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa
Firmele europene tind să intre într-un mod de așteptare ca reacție la incertitudinea generată de politicile Administrației Donald Trump, iar băncile limitează creditarea pentru a evita riscurile, avertizează experți din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE). ”Incertitudinea este o forță centrală care configurează condițiile economice. Starea de incertitudine generată de politicile Administrației Donald Trump afectează semnificativ creditarea în zona euro. Aceste lucru influențează negativ investițiile și reduce eficiența politicii monetare”, arată un raport elaborat de experți BCE – Anastasia Allayioti, Giada Bozzelli, Paola Di Casola, Caterina Mendicino, Ana Skoblar și Sofia Velasco. Perioadele de incertitudine politică ridicată exercită presiuni semnificative asupra performanțelor economice, afectând încrederea mediilor de afaceri, care amână deciziile de investiții și înăspresc condițiile de creditare. Politicile lui Trump au impact direct asupra zonei euro Președintele Donald Trump a adoptat o linie protecționistă la nivel comercial, aplicând tarife vamale inclusiv în relația cu principalii parteneri ai Statelor Unite. ”Când companiile nu sunt sigure de modul în care se modifică tarifele comerciale sau politicile economice, tind să treacă într-un mod de așteptare. În așteptarea clarității, firmele reacționează la politicile economice prin amânarea investițiilor, iar băncile limitează creditarea pentru a gestiona potențialele riscuri”, subliniază specialiștii BCE. ”Analiza noastră arată că incertitudinea politicilor economice, indiferent că provine din Europa sau din Statele Unite, poate avea impact semnificativ asupra creditării corporative în zona euro. Incertitudinea cauzată de evoluțiile monetare, fiscale, financiare sau comerciale din SUA se repercutează asupra zonei euro prin legăturile financiare și comerciale”, argumentează autorii. ”Incertitudinea economică poate influența semnificativ dinamica creditelor, investițiile și eficiența politicii monetare în zona euro. Concluzia este că incertitudinea politică, chiar dacă provine din Statele Unite, poate reduce eficiența politicii monetare din zona euro”, subliniază experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un ofițer taiwanez și-a exprimat sprijinul pentru UCRAINA/ Taipeiul avertizează asupra legăturilor dintre Rusia și China Liderii țărilor europene, inclusiv Nicușor Dan, mențin sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova /AVERTISMENTUL adresat Rusiei
Uniunea Europeană sprijină planul de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza

„Uniunea Europeană susține principiile enunțate de președintele Trump privind demilitarizarea Hamasului, care nu va mai avea niciun rol în guvernarea viitoare, eliminarea oricărei amenințări la adresa Israelului și a poporului său, faptul că Gaza nu va fi ocupată și că palestinienii nu vor fi strămutați”, a declarat Consiliul European într-un comunicat. „Respectarea dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional umanitar, este o necesitate”, au spus oficialii. Consiliul a mai declarat că salută acceptarea planului de către Israel și a îndemnat Hamasul să fie de acord, menționând că Uniunea Europeană „este pregătită să ofere o contribuție valoroasă la acest plan prin intermediul diverselor instrumente de care dispune”. Planul de pace propus de Donald Trump este încă analizat de Hamas, are parte de reacții din partea liderilor internaționali, precum Mertz, liderii statelor arabe și chiar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul unor declarații oferite la începutul săptămânii. Trump a precizat că va acorda Hamas un prilej de câteva zile pentru a analiza planul de pace propus.