A 14-a lună de pensie în Ungaria: Orbán pregătește un supliment de 1,6 miliarde de dolari pentru pensionari
Premierul Viktor Orbán, a anunțat joi că executivul său lucrează „cu toată viteza” la introducerea unei a 14-a luni de pensie, o măsură menită să sprijine pensionarii, dar care ar putea afecta stabilitatea bugetară a țării. „Noi am încheiat un acord cu pensionarii în urmă cu 15 ani. Am restituit a 13-a pensie. Ne-am angajat că valoarea pensiilor nu va scădea și că, atunci când motorul economiei funcționează bine, pensionarii trebuie și ei să beneficieze de asta. (…) Și lucrăm cu toată viteza la introducerea unei a 14-a pensii”, a scris Orbán pe pagina sa de socializare, confirmând guvernul său intenționează să extindă suplimentul anual deja acordat persoanelor vârstnice. Pensiile, dispută politică Ungaria oferă în prezent pensionarilor o plată suplimentară echivalentă cu o lună în plus de pensie pe an, introdusă tot în timpul guvernării lui Orbán. Noua măsură ar adăuga încă o lună de plată, ridicând costurile la aproximativ 1,6 miliarde de dolari (536 miliarde de forinți), potrivit Reuters. Șeful executivului ungar a lansat critici dure la adresa partidului de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, acuzându-l că ar susține politici economice inspirate de Bruxelles. „După «taxaTisza», iată și noua lor armă economică miraculoasă: reducerea pensiilor”, a scris Orbán, ironizând poziția formațiunii rivale. Promisiuni cu miză electorală Ungaria traversează cea mai slabă perioadă economică din cei 15 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Pentru a contracara nemulțumirile economice înaintea alegerilor din 2026, premierul a promis o serie de reduceri de taxe și creșteri salariale, estimate de agenția internațională de evaluare financiară S&P Global la aproximativ 2% din PIB. Aceste politici populiste ar putea submina planurile de reducere a deficitului, spun analiștii. Fitch Ratings a transmis că „reducerile de deficit vor fi mai lente decât se aștepta”, iar noile măsuri fiscale „creează riscuri suplimentare pentru datoria și stabilitatea economică”. Bugetul, tot mai greu de susținut Ungaria se confruntă deja cu cel mai mare nivel al datoriei publice din afara zonei euro, iar dobânzile la care guvernul se împrumută au crescut semnificativ după izbucnirea războiului din Ucraina, ceea ce a făcut finanțarea datoriei mai costisitoare. În februarie, plata unei „a 13-a pensii” a adăugat o povară bugetară semnificativă, contribuind la un deficit de 4,5% din PIB pentru 2025, iar extinderea la „a 14-a lună” riscă să adâncească și mai mult acest dezechilibru. Odată cu creștererea cheltuielilor bugetare și a tensiunilor fiscale, Ungaria riscă o retrogradare a ratingului de credit. România și Polonia, în topul deficitelor europene Modelul nu este unic, spun analiștii Reuters: Polonia oferă deja o „a 14-a pensie”, măsură ce a contribuit la al doilea cel mai mare deficit din UE, după România. Cu toate acestea, pentru Orbán, presiunea este în primul rând politică. Sondajele arată că partidul său Fidesz este în urma opoziției conduse de Tisza, la doar șase luni înainte de alegeri, iar pensionarii rămân una dintre cele mai fidele baze electorale ale premierului.
Ursula von der Leyen menține obiectivul atingerii neutralității climatice. Planul UE pentru Locuințe Accesibile
Uniunea Europeană va atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, a reafirmat, joi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pledând pentru acțiuni de adaptare la modificările climatice, pentru intensificarea inovării și pentru facilitarea accesului la locuințe. ”În primul rând, atingerea ambițiilor climatice. Vreau să vă spun foarte clar: Europa menține direcția. Suntem pe parcursul pentru atingerea obiectivelor anului 2030. Vom face Europa primul continent neutru climatic până în anul 2050”, a declarat Ursula von der Leyen la reuniunea primarilor orașelor europene. ”Știm că putem atinge obiectivele dacă ne menținem competitivi, dacă susținem oamenii și comunitățile. De aceea, transformările ecologice sunt în centrul viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus să dedicăm 35% din buget tehnologiilor ecologice, pentru protejarea climei și a naturii”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a evidențiat solidaritatea manifestată de națiunile europene în contextul calamităților naturale asociate schimbărilor climatice. ”Dar știm că prevenirea și adaptarea sunt la fel de importante. Iar, aici, metropolele și toate orașele deschid drumul prin soluții ale naturii. (…) Orașele au devenit pionieri în identificarea soluțiilor practice. Observăm inovații incredibile în Europa”, a continuat președintele Comisiei Europene. UE va lansa un Plan pentru Locuințe Accesibile ”Punctul meu final nu se referă la obiective sau tehnologii, ci la oameni și locuințe. O casă nu înseamnă doar patru pereți și un acoperiș, ci înseamnă siguranță, căldură, un loc pentru familie și prieteni. Este ceva ce îți aparține. Dar în acest moment, pentru prea mulți europeni, casa a devenit o sursă de anxietate. Poate însemna o datorie sau incertitudine. (…) Aceasta este o problemă europeană și necesită un răspuns european. De aceea, lansăm astăzi Planul European pentru Locuințe Accesibile”, a subliniat Ursula von der Leyen. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: SUA susțin că gruparea Hamas NU încalcă acordul de încetare a focului. Trump pregătește un plan pentru reconstrucția FÂȘIEI GAZA ANALIZĂ Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Animalele de companie pot fi considerate bagaje. Ce a decis Curtea de Justiție UE
Hotărârea CJUE a fost pronunțată joi, în urma unui caz privind un câine care a scăpat din cușcă pe aeroportul din Buenos Aires, în octombrie 2019, și nu a mai fost găsit niciodată, informează Politico. Proprietarul a cerut companiei Iberia despăgubiri în valoare de 5.000 de euro, însă compania a invocat limitele de răspundere prevăzute de legislația europeană. Instanța europeană a decis că animalele de companie nu sunt excluse din noțiunea de „bagaj”, chiar dacă sensul obișnuit al termenului se referă la obiecte. „Instanța constată că animalele de companie nu sunt excluse din conceptul de „bagaj”. Chiar dacă sensul obișnuit al cuvântului „bagaj” se referă la obiecte, acest lucru în sine nu duce la concluzia că animalele de companie nu se încadrează în acest concept”, se arată în comunicatul emis de Curtea de Justiție a Uniunii Europene Astfel, companiile aeriene nu sunt obligate să plătească despăgubiri mai mari decât plafonul stabilit prin Convenția de la Montreal, care reglementează responsabilitatea companiilor aeriene față de bagaje, decât dacă pasagerii declară în prealabil un „interes special” pentru bunul transportat, o procedură stabilită pentru obiecte.
Miniștrii Apărării din UE și NATO se reunesc pentru discuții despre sprijinul militar pentru Ucraina
Programul începe dimineața cu o întâlnire ministerială la sediul NATO, urmată de reuniunea grupului de contact pentru Ucraina, la nivel de miniștri ai Apărării. Seara, majoritatea miniștrilor (cu excepția SUA, Canadei și Norvegiei) vor participa la o cină de lucru informală la Consiliul Uniunii Europene, condusă de Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că discuțiile se vor concentra pe finanțarea producției de armament în Ucraina, inclusiv drone, muniție, arme de lungă distanță și sisteme de apărare aeriană, dar și pe noi contracte pentru achiziții de arme și echipamente militare americane. Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al SUA la NATO, a precizat că țările europene urmează să anunțe achiziții importante de arme americane pentru Kiev. Kallas va discuta modalitățile de accelerare a militarizării UE, creșterea livrărilor de armament către Ucraina și proiectele prioritare de apărare ale blocului comunitar, inclusiv „peretele de drone”.
Un comisar UE avertizează că războiul din Ucraina afectează afacerile americane. Profiturile SUA sunt în scădere din cauza amenințării Rusiei
Războiul din Ucraina este dăunător pentru afacerile americane, care au investit masiv în Europa și ale căror profituri sunt afectate de incertitudinea creată de agresiunea Moscovei, a transmis, marți, comisarul european Valdis Dombrovskis. Profiturile SUA sunt în scădere din cauza amenințării Rusiei Comisarul a afirmat că în 2023 activele deținute de SUA în Europa valorau aproximativ 19.200 de miliarde de dolari, aproximativ 65% din toate activele străine ale corporațiilor americane la nivel global. Vânzările filialelor europene ale companiilor americane au valorat 3.900 de miliarde de dolari. „Pentru interesele corporative din SUA, Europa – ca piață, un ansamblu de activă și o componentă esențială în lanțurile de aprovizionare integrate – este pur și simplu prea mare pentru a fi ignorată”, a evidențiat Dombrovskis. Uniunea Europeană consideră că invazia rusă din Ucraina este o amenințare la adresa securității, intensificându-și eforturile de apărare pentru a descuraja o potențială amenințare din partea Moscovei. „Agresiunea președintelui Vladimir Putin, amenințările sale, atacurile sale brutale cu rachete și drone Shahed asupra civililor, atacurile hibride asupra infrastructurii critice nu sunt doar crime odioase și un ultraj moral, ci sunt și dăunătoare pentru afaceri”, a insistat comisarul european. Kaja Kallas spune că „Rusia se joacă cu războiul” Declarațiile lui Dombrovskis vin în contextul în care UE încearcă să determine SUA să intensifice presiunile asupra Rusiei prin impunerea mai multor sancțiuni, conform U.S. News. Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, aflată luni în vizită la Kiev, a avertizat că Rusia „practică jocul războiului” și riscă o „escaladare” a crizei. „De fiecare dată când o dronă sau o aeronavă rusească încalcă spațiul nostru aerian, există riscul unei escaladări, involuntare sau nu. Rusia practică jocul războiului, iar noi depășim cadrul unui conflict ipotetic. Pentru a evita războiul, trebuie să traducem puterea economică a Europei în descurajare militară”, a declarat Kallas. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Seulul acuză Moscova că a oferit sprijin Phenianului în dezvoltarea unei noi RACHETE balistice intercontinentale
Fondurile europene, principala sursă de relansare economică. România a depășit pericolul, spune Nazare
„La ECOFINUL din iulie eram foarte aproape de posibilitatea de a avea fondurile europene suspendate într-un 2026. Ceea ce România nu și-ar fi permis. Astăzi nu mai suntem în această realitate. Măsurile pe care le-am luat în aceste 100 de zile își fac efectele scontate. Fondurile europene sunt principala noastră sursă de creștere, sunt principala noastră sursă de relansare. Am depășit pericolul”, a transmis Nazare. Potrivit ministrului, este necesar să „absorbim” cât mai mult din banii europeni avuți la dispoziție. „Acest lucru ne va ajuta pentru a relansa creșterea economică care este firavă în acest moment”. Nazare s-a întâlnit și cu miniștrii Finanțelor din Bulgaria și Grecia. „În relație cu Bulgaria, am discutat despre chestiunea contrabangăi cu țigării, o chestiune foarte gravă pe care trebuie să o ținem în frău. Același lucru l-am făcut cu ministrul Finanțelor din Grecia, pentru că și Grecia e foarte îngrijorată de această chestiune, și toate trei țările putem împreună să schimbăm informații și să luăm măsuri în comun pentru combaterea contrabandei”, a spus Nazare. Vineri, ministrul Finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg. Principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE.
UE are nevoie de circa 5.300 de încărcătoare pentru camioanele electrice, în timp ce Germania vrea eliminarea interdicției de vinde motoare cu ardere internă
UE va avea nevoie de între 4.000 și 5.300 de încărcătoare publice de megawați până în 2030 pentru a-și susține flota tot mai mare de camioane electrice cu baterii, potrivit unui raport publicat miercuri de Consiliul Internațional pentru Transport Curat (ICCT) , care estimează că încărcarea peste noapte va fi principala modalitate de realimentare, scrie EFE. Flota de camioane a UE va necesita o capacitate de încărcare între 22 și 28 de gigawați (GW), ceea ce se traduce prin între 150.000 și 175.000 de încărcătoare private și între 60.000 și 80.000 de încărcătoare publice în întreaga UE. Încărcătoarele ultrarapide de megawați vor reprezenta aproape 15% din necesarul de putere de încărcare instalată preconizat, dar doar 2% din numărul total de încărcătoare. „Camioanele electrice cu baterii sunt pe cale să devină coloana vertebrală a flotei de marfă cu emisii zero a Europei ”, a declarat Hussein Basma, cercetător senior la ICCT, o organizație non-profit care oferă cercetări imparțiale și analize tehnice și științifice autorităților de reglementare în domeniul mediului. Europa are nevoie de o infrastructură echilibrată Se așteaptă ca vânzările de camioane electrice cu baterii să accelereze, pe măsură ce producătorii se străduiesc să îndeplinească obiectivele UE de reducere a emisiilor de dioxid de carbon (CO2). Însă „flota în creștere va necesita o implementare echilibrată și robustă a infrastructurii de încărcare în întreaga Europă”, a adăugat el. Studiul arată că „ cea mai mare parte a încărcărilor va avea loc în garaje și zone de odihnă , în timp ce încărcătoarele de megawați vor fi esențiale, dar relativ limitate ca număr”, adaugă acesta. Operatorii vor folosi strategii de încărcare diferite în funcție de autonomia vehiculului, rute și timpul de încărcare disponibil: călătoriile pe distanțe lungi pot necesita încărcătoare ultra-rapide de megawați, dar majoritatea se vor baza pe încărcarea peste noapte. Potrivit lui Felipe Rodríguez, directorul departamentului de Vehicule Grele de la ICCT, „o constatare cheie este că mai mult de jumătate din nevoile publice de încărcare rapidă pot fi încă satisfăcute cu încărcătoare de 350 kW, care sunt mai ieftine și mai ușor de implementat ” . Camioane mai puțin dependente la orizont „Aceste cifre și perspective oferă industriei și factorilor de decizie o bază solidă pentru a planifica calea de urmat, fără speculații sau conjecturi. Provocarea nu constă doar în scară. Este vorba despre amplasarea încărcătoarelor atunci și unde este cea mai mare nevoie de ele”, adaugă el. Odată cu îmbunătățirea continuă a tehnologiei bateriilor, se așteaptă ca camioanele viitorului să fie echipate cu baterii mai mari, ceea ce le-ar face mai puțin dependente de încărcătoarele publice de megawați și, la rândul său, ar reduce nevoia acestora din urmă cu 40% . Autorii sugerează opțiuni de politică pentru accelerarea implementării infrastructurii de încărcare, cum ar fi eficientizarea implementării infrastructurii de încărcare și a proceselor de autorizare a rețelei și responsabilizarea operatorilor de rețea pentru a face investiții timpurii. Germania: UE ar trebui să elimine interdicția privind vânzările de motoare cu ardere internă Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că dorește ca UE să anuleze termenul limită din 2035 pentru încetarea vânzărilor de vehicule noi cu motor cu ardere internă, în timp ce țara sa caută modalități de a-și ajuta industria auto aflată în dificultate, potrivit AFP. Giganții din sectorul auto al Germaniei, precum Volkswagen, BMW și Mercedes-Benz, au pus la îndoială obiectivul UE, în contextul în care se luptă să construiască afaceri competitive cu vehicule electrice împotriva rivalilor chinezi precum BYD. Înaintea unei întâlniri care va avea loc joi cu reprezentanți ai sectorului auto, Merz a declarat pentru postul de televiziune ntv că interdicția UE este „greșită”. Luna trecută, UE s-a angajat să accelereze o revizuire a obiectivului pentru 2035, în urma presiunilor din partea producătorilor auto.
Comisia Europeană le oferă asistență fermierilor din șase state membre, inclusiv din România
Comisia Europeană a adoptat, vineri, o propunere prin care să furnizeze aproape 50 de milioane de euro din fondurile de rezervă pentru agricultură în scopul susținerii fermierilor din România, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania și Polonia afectați de fenomene meteorologice. ”În urma aprobării de către statele membre, propunerea Comisiei Europene alocă 7,4 milioane de euro Bulgariei, 10,8 milioane de euro Ungariei, 4,2 milioane de euro Letoniei, 1,1 milioane de euro Lituaniei, 14,8 milioane de euro Poloniei și 11,5 milioane de euro României. Aceste țări pot completa sprijinul UE până la nivelul de 200% din fonduri naționale”, anunță Comisia Europeană. Cele șase state membre UE au fost afectate de ger, grindină și ploi torențiale, care au distrus o mare parte a culturilor de fructe, legume, nuci și semințe. În primăvara anului 2025, Bulgaria s-a confruntat cu o vreme neobișnuită, care a început cu temperaturi calde în februarie, cea ce a făcut ca pomii să înflorească prea devreme. Vremea friguroasă care a urmat în martie și aprilie a afectat multe recolte. România a fost afectată de același fenomen, ceea ce a cauzat pierderi semnificative în producția de fructe. ”Evenimentele meteo frecvente și extreme, care de data aceasta au afectat fermierii din șase state membre, evidențiază volatilitatea și incertitudinea condițiilor de lucru ale fermierilor. Ajutorul oferit astăzi le va aduce o mică alinare fermierilor care și-au pierdut recoltele și veniturile anul acesta”, a declarat Christophe Hansen, comisarul UE pentru Agricultură și Alimentație. ”Este important mai mult ca niciodată să atenuăm efectele modificărilor climatice, dar și să ne adaptăm la ele. Săptămâna aceasta, am vizitat proiecte ale instalațiilor de irigații din România și Bulgaria, concepute pentru a ajuta fermierii să facă față secetei recurente. Actuala Politică Agricolă Comună conține prevederi pentru gestionarea crizelor și a riscurilor (…). Mai mult ca niciodată, trebuie să gândim și să colaborăm asupra soluțiilor sustenabile”, a subliniat Christophe Hansen. Foto: Profimedia
Fermierii din România care s-au ales cu recoltele distruse de fenomenele meteo extreme ar putea primi bani de la UE
Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a declarat că fermierii ale căror producții au fost distruse de înghețul târziu din primăvara anului 2025 vor primi bani de la Uniunea Europeană. El a făcut declarații la Conferinţa Naţională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români. Fermierii din Uniunea Europeană se confruntă de la an la an cu dezastre climatice care iau amploare: primăvara: înghețul târziu, ninsori („ninsoarea mieilor”); vara: valuri de caniculă, secetă cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, precipitații devastatoare cu grindină, tornade, inundații etc. toamna: ploi torențiale, ciclon, ninsori sau îngheț timpuriu, rezultând inundații; iarna: ninsori abundente, viscol, strat înalt de zăpadă; Comisar european: Fermierii români cunosc bine realitățile schimbărilor climatice Suma alocată pentru fermierii ale căror culturi au fost distruse de înghețul târziu din primăvară se ridică la 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă, a anunțat comisarul european pentru agricultură și alimentație. Au fost afectate crescătoriile de caise, cireșe, piersici și nectarine. Rezerva financiară ar putea fi dublată din cauza fenomenelor meteo extreme, ca rezultat al schimbărilor climatice produse de poluare. „O altă provocare cu care se confruntă fermierii din UE sunt dezastrele climatice. Fermierii români cunosc bine realităţile schimbărilor climatice. Şi în acest an, culturile au fost afectate din cauza îngheţului târziu din primăvară. Mai multe producţii au fost afectate, în mod special caisele, cireşele, piersicile şi nectarinele. Astăzi, pot anunţa că alocăm 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă pentru România, pentru a vă sprijini. Privind înainte, în următoarea perioadă financiară, vom dubla rezerva de criză. O vom numi ‘Plasa de siguranţă a unităţii’ şi va avea o valoare de 900 de milioane de euro pe an pentru a ajuta în faţa perturbărilor pieţei. Vorbind despre perturbări, înţeleg îngrijorarea unora dintre voi legată de comerţ, însă Uniunea noastră este un exportator net de produse agroalimentare. Mai mult decât atât: suntem cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume! Aşadar, beneficiem de pe urma comerţului, acest lucru este foarte clar, dar comerţul trebuie să fie echitabil. Suntem întotdeauna foarte atenţi la sectorul agricol când încheiem acorduri comerciale. De exemplu, cu Ucraina, am inclus garanţii fără precedent. Demonstrăm solidaritate cu Ucraina în lupta sa împotriva imperialismului rus, dar protejăm în acelaşi timp interesele fermierilor din UE”, a susţinut comisarul european, Christophe Hansen, pentru Agerpres. Comisarul european: „Lumea se schimbă rapid” Pentru a crește profitul și a reduce costurile, Hansen le-a sugerat fermierilor din România să se asocieze. „Problema competitivităţii noastre este esenţială. Aderarea la organizaţii de producători sau cooperative vă poate ajuta să vă vindeţi produsele la preţuri mai bune. Cred că, dacă veţi coopera mai mult, veţi putea reduce costurile şi creşte profitabilitatea. Acest lucru se realizează şi prin sprijinirea noii generaţii de fermieri, pentru ca această profesie să rămână vie şi, odată cu ea, şi zonele rurale. 10% dintre fermieri au sub 40 de ani – ceea ce este bine. Dar putem merge şi mai departe. La sfârşitul lunii, voi prezenta o strategie pentru a asigura reînnoirea generaţională a sectorului agricol. Comisia nu poate acţiona singură. Este nevoie de sprijin la toate nivelurile – european, naţional şi regional – pentru a susţine tinerii fermieri”, a menţionat Hansen. Acesta a susținut înființarea unui Centru pentru Inovare şi Formare a Tinerilor Lideri şi Antreprenori în Agricultură la București. „Lumea se schimbă rapid. Presiunile climatice, instabilitatea geopolitică şi pieţele în continuă transformare fac ca viitorul să fie incert. Dar un lucru este clar: agricultura europeană trebuie să prospere, iar noi vom continua să o sprijinim. Fermierii români joacă un rol decisiv pentru securitatea noastră alimentară. Împreună, vom asigura ca agricultura românească şi europeană să fie echitabilă, competitivă, durabilă şi atractivă pentru generaţiile viitoare. Aceasta este misiunea noastră comună, iar eu sunt hotărât să o duc la îndeplinire”, a adăugat comisarul. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Vești bune pentru fermierii din România: Peste un miliard de euro pregătiți pentru ei
Comisia Europeană lansează proceduri de sancționare a României /Bruxellesul cere protejarea albinelor și îmbunătățirea infrastructurii rutiere
Comisia Europeană a anunțat, miercuri, mai multe proceduri de sancționare a statelor din cadrul Uniunii Europene, inclusiv a României, din cauza problemelor privind siguranța rutieră, a insecticidelor care afectează albinele și a întârzierii aplicării unor reglementări privind tranzacțiile financiare. Comisia Europeană cere Franței și României să implementeze corect reglementările comunitare privind siguranța rutieră. Parisul și Bucureștiul vor primi scrisori oficiale de avertizare asupra necesității aducerii legislației în conformitate cu reglementările UE privind siguranța rutieră (Directiva 2008/96/CE). ”România trebuie să adopte aceste prevederi. În acest context, Comisia Europeană trimite scrisori oficiale Franței și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia problemele semnalate de Comisia Europeană. În lipsa unui răspuns satisfăcător, Comisia Europeană ar putea emite o opinie argumentată”, subliniază instituția. România, avertizată din cauza reglementărilor financiare Bucureștiul a fost avertizat și din cauza lipsei aplicării legislației privind stabilitatea financiară și Uniunea Piețelor de Capital. România, Grecia, Spania, Olanda, Austria, Polonia și Portugalia nu au adoptat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei privind Sistemele de Plăți (2015/2366) și a Reglementărilor privind Plățile Instant (2024/886). Bucureștiul, somat să evite insecticidul care afectează albinele Comisia Europeană cere României să se conformeze reglementărilor privind protecția plantelor, pentru a proteja sănătatea animalelor și a mediului. ”Comisia Europeană a decis să lanseze procedura de infringement prin trimiterea unei scrisori formale de atenționare României din cauza neaplicării Reglementării privind Protecția Plantelor. România a acordat în mod repetat autorizații de urgență pentru produse de protejare a plantelor care conțin substanțe neonicotinoide, un grup de insecticide dăunătoare inclusiv pentru albine”, subliniază Comisia Europeană. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Keir Starmer efectuează o vizită de două zile în INDIA/ Londra și New Delhi își consolidează parteneriatul comercial ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Starea deplorabilă a FRANȚEI nu se va îmbunătăți prin amânarea reformelor /Macron este în impas