Parlamentul European ia în considerare interzicerea mass-media rusești din rețelele sale
Zeci de site-uri web care găzduiesc conținutul acestor posturi de televiziune rămân accesibile, în ciuda sancțiunilor impuse de UE asupra mass-mediei rusești în întreg blocul în 2022, după ce Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei. Conservatorii și reformiștii europeni de dreapta, ai căror lideri polonezi și italieni se opun public războiului Rusiei, au solicitat, în cadrul unei reuniuni a liderilor grupurilor politice din 15 octombrie, ca „site-urile web de propagandă rusești aflate sub sancțiuni UE” să fie blocate în infrastructura IT a Parlamentului, potrivit Politico. Solicitarea vine din partea europarlamentarului leton Rihards Kols, care a declarat că dorește ca Parlamentul să blocheze accesul la RT, Sputnik, VGTRK, ANO TV Novosti și altele pe toate dispozitivele și rețelele Parlamentului. „Este o chestiune de securitate a informațiilor, de coerență instituțională și de credibilitate a poziției Parlamentului împotriva dezinformării rusești”, a declarat el pentru POLITICO, adăugând că „autoritatea națională de reglementare a mass-media din Letonia a ridicat problema direct în fața președintei [Parlamentului], Roberta Metsola”. S-ar putea crea un precedent Dacă va fi aprobată, măsura ar reflecta restricțiile impuse deja gigantului de social media TikTok, a cărui companie-mamă ByteDance are sediul la Beijing, din motive de securitate a rețelei. Aplicația TikTok a fost blocată pe Wi-Fi-ul și dispozitivele Parlamentului în martie 2023. Mai mulți lideri ai grupurilor politice și-au exprimat îngrijorarea că interdicția ar putea crea un precedent pentru interzicerea site-urilor web „din alte motive decât securitatea” și au menționat provocările tehnice și juridice legate de aplicarea unor astfel de restricții, potrivit notelor de ședință. Metsola „investighează” această posibilitate și studiază ce alte măsuri sunt aplicate în alte instituții ale UE, potrivit notelor. Kols a declarat că „se așteaptă ca o soluție să fie propusă în viitorul apropiat”. Serviciul de presă al Parlamentului a declarat într-un comunicat că problema va fi discutată din nou într-o viitoare reuniune a liderilor. „Parlamentul European ia în serios protecția utilizatorilor săi și a datelor acestora și pune în aplicare măsuri pentru a le proteja pe acestea și infrastructurile sale”.
Republica Moldova, pregătită pentru aderarea la UE. Maia Sandu: Următoarea etapă, blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina
Într-un interviu pentru postul radio Rock FM, lidera de la Chișinău a vorbit despre procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Țara se află în faza în care ar trebui să înceapă următoarea etapă de negocieri, însă aceasta este blocată de refuzul Budapestei în raport cu Ucraina. Maia Sandu a declarat în cadrul interviului că Republica Moldova ştie, în mare parte, reformele care trebuie îndeplinite, chiar dacă procesul oficial este deschis sau nu. „Noi ne dorim să reuşim să ajungem membru cu drepturi depline. Noi suntem la etapa la care trebuie să începem următoarea etapă de negocieri. Această etapă este blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina, dar noi ştim în mare parte care sunt reformele pe care trebuie să le facem şi, indiferent dacă procesul oficial este deschis sau nu”, a declarat preşedinta Republicii Moldova. Maia Sandu: Corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă Maia Sandu a mai subliniat că în mod normal, „corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă, pentru că aşa spune Uniunea Europeană. Este un proces meritocratic. Comisia Europeană a stabilit în rapoartele ei, şi o să avem un raport peste o săptămână… și Moldova, şi Ucraina şi-au îndeplinit angajamentele şi trebuie să treacă la următoarea etapă”. Republica Moldova a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după ce Ucraina a făcut același pas. Între timp, ambele țări au primit statutul oficial de țară candidat la aderare în iunie 2022, iar în iunie 2024 au început și discuțiile de aderare cu fiecare stat în parte. În prezent, cererea Ucrainei de aderare la UE este blocată de veto-ul Ungariei, iar această situație a împiedicat Moldova să avanseze în procesul de aderare. Uniunea Europeană continuă să se opună separării cererilor de aderare ale Ucrainei și Moldovei, temându-se că o astfel de separare ar reprezenta o lovitură puternică pentru Kiev.
Statul simplifică decontarea fondurilor europene. Banii vin mai repede
Statul vrea să schimbe modul în care sunt plătiți beneficiarii fondurilor europene, într-un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la finalul lunii septembrie, modifică Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește regulile pentru gestionarea fondurilor europene, pentru a o adapta la actuala perioadă de finanțare 2021-2027, ce include noi tipuri de fonduri și mecanisme de plată față de exercițiul anterior, 2014-2020. Plăți pe baza rezultatelor În prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente contabile și facturi, un proces care poate dura luni întregi și duce frecvent la blocaje. Noua lege ar permite, în premieră, ca rambursarea să se facă pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe hârtii. „Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, prevede textul proiectului. Cu alte cuvinte, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiar în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau atingerea unei ținte măsurabile – fără să ceară justificarea fiecărui bon sau facturi, separat. „Simplificând procedurile și orientând managementul financiar către performanță și rezultate” aceste schimbări „vor crește viteza de absorbție a fondurilor europene”, potrivit forului legislativ consultativ. Statul va plăti pentru fiecare zi de întârziere Sunt introduse și reguli mai clare pentru prefinanțări: se menține posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele următoare vor depinde de progresul real al lucrărilor. Dacă beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din suma primită în 180 de zile, următoarele tranșe se pot suspenda sau se pot solicita rambursări. Proiectul adaugă și o procedură de aprobare tacită, prin care autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. Dacă nu răspund în acest termen, cererea se consideră automat aprobată, iar statul trebuie să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi peste termen. Avansurile nejustificate vor fi impozitate Totodată, se stabilește un tratament fiscal mai clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, dar devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, termenul de verificare poate fi prelungit până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale. Aceleași reguli și pentru proiectele sociale Inițiativa extinde regulile de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor celor mai defavorizate, care finanțează programe sociale pentru persoane vulnerabile, copii din medii sărace sau familii aflate în dificultate. În acest fel, și organizațiile sau autoritățile care derulează asemenea proiecte vor putea primi prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene mai flexibile pentru folosirea banilor. Măsura pune aceste programe pe picior de egalitate cu marile fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru ca toate tipurile de finanțări să urmeze aceleași reguli. Modificările, în regim de urgență Inițiativa urmează procedura de urgență, pentru ca modificările propuse să poată fi aplicate cât mai repede în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social și urmează analiza în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi votul în plen. Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a adapta normele metodologice și alte 90 pentru actualizarea ghidurilor de finanțare.
Țările UE aprobă cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Slovacia și-a retras obiecțiile
Anunțul a fost făcut de președinția daneză a UE. „Suntem foarte încântați să anunțăm că tocmai am fost informați de către statul membru rămas că acesta poate acum să-și ridice rezerva cu privire la cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni”, se menționează în comunicat, potrivit Reuters. Slovacia era ultima țară care se opunea pachetului de sancțiuni, după ce țările UE au convenit asupra textului final săptămâna trecută. Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a dorit asigurări din partea Comisiei Europene cu privire la prețurile ridicate ale energiei și alinierea obiectivelor climatice la nevoile producătorilor de automobile și ale industriei grele. „În consecință, a fost lansată o procedură scrisă pentru aprobarea Consiliului. Dacă nu se primesc obiecții, pachetul va fi adoptat mâine până la ora 8 dimineața”, se mai arată în comunicat. Interdicția privind gazul natural lichefiat va intra în vigoare în două etape: contractele pe termen scurt vor înceta după șase luni, în timp ce contractele pe termen lung vor înceta de la 1 ianuarie 2027, cu un an mai devreme decât foaia de parcurs a Comisiei pentru a pune capăt dependenței blocului de combustibilii fosili ruși. Cel de-al 19-lea pachet restricționează și circulația diplomaților ruși în cadrul UE. Aceștia vor trebui să notifice guvernele celorlalte state membre ale UE cu privire la deplasările lor înainte de a trece frontiera țării gazdă, notează POLITICO. Anunțul privind aprobarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni vine după ce timp de câteva săptămâni, Austria, Slovacia și Ungaria au blocat acordul. Potrivit Bloomberg, cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni are scopul de a priva Moscova de veniturile din energie, dar și de a crește presiunea asupra lui Vladimir Putin pentru a se așeza la masa negocierilor de pace.
Cea mai căutată meserie din UE: se caută oameni și se oferă până la 5.000 de euro pe lună
Lipsa șoferilor în Europa a transformat volanul în aur: companiile plătesc salarii record, în timp ce sectorul îmbătrânește și tinerii îl evită. Europa se confruntă cu o criză de șoferi, iar continentul caută cu disperare profesioniști în domeniu, scrie Huffingtonpost. Lipsa profesioniștilor din transport a pus logistica europeană în dificultate, iar o meserie considerată cândva grea și prost plătită a devenit acum una dintre cele mai râvnite. Salariile oferite de unele companii europene explică parțial această disperare: până la 5.000 de euro pe lună pentru cei dispuși să trăiască pe drumuri. Potrivit Asociației Internaționale a Transportului Rutier (IRU), citată de Newsauto, lipsesc peste 3,6 milioane de șoferi de camion în toată Europa. Sectorul îmbătrânește rapid, iar tinerii nu mai vor să petreacă săptămâni întregi departe de casă, în cabina unui camion. În Germania, vârsta medie a șoferilor depășește 48 de ani; în Franța, se apropie de 47; în Grecia, ajunge la 51… și mii de alți șoferi urmează să se pensioneze în următorul deceniu, fără înlocuitori la orizont. Salariile explodează Cu atâtea camioane fără șoferi, banii au devenit principalul argument pentru atragerea de noi conducători auto. În Germania, Belgia și Olanda, șoferii de transport internațional câștigă între 3.500 și 4.000 de euro net, iar în țările nordice se pot atinge chiar 5.000 de euro. Creșterea este considerată una istorică în domeniu, deși realitatea de zi cu zi s-a schimbat prea puțin: zile de muncă maraton, săptămâni întregi petrecute pe drum și puține zone de odihnă în condiții decente. În sud, motoarele camioanelor care așteaptă șoferi se aud la fel de tare. În Spania și Grecia, salariile se învârt în jurul a 2.500–3.000 de euro, incluzând bonusuri, diurne și cazare, pentru a-i păstra pe puținii șoferi rămași. Totuși, nici aceste stimulente nu par suficiente: absențele prelungite, programul haotic și lipsa infrastructurii adecvate cântăresc mai greu decât fluturașii de salariu.
Fost premier italian, predicție legată de șfârșitul Uniunii Europene așa cum o cunoaștem. Legătura cu potențiala victorie a extremei drepte în Franța, în 2027
Politicianul a făcut această predicție deși consideră că problema principală cu care se confruntă Europa în prezent „nu este extrema dreaptă”, ci că ascensiunea acestei ideologii este doar o „consecință” a conflictului real cu care se confruntă Uniunea Europeană, notează EFE. „Problema pe care o avem este blocajul visului european… al unei Europe ca loc al păcii, al prosperității, un loc în care războaiele au fost eradicate”, a spus Renzi în timpul unei intervenții la forumul internațional World in Progress, organizat la Barcelona. Renzi, care a împărțit panelul cu Josep Borrell, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a afirmat că în prezent „Europa s-a blocat singură, iar birocrația a înlocuit politica”, ceea ce a dus la o problemă majoră de „suprareglementare”. „În acest context, extrema dreaptă are posibilitatea de a crește într-un mod incredibil datorită greșelilor noastre”, a adăugat fostul premier italian (2014–2016). Franța, „adevăratul bolnav al Europei” Renzi a descris situația politică din Franța drept cea a „adevăratului bolnav al Europei”, având în vedere instabilitatea sa politică — trei prim-miniștri într-un singur an — și dificultățile în aprobarea bugetului pentru 2026. „Dacă (la prezidențialele din 2027) vor câștiga Jordan Bardella sau Marine Le Pen, va fi sfârșitul Uniunii Europene așa cum o știm”, a avertizat el. Pentru a evita un astfel de scenariu, Renzi consideră că „stânga radicală nu este răspunsul”, iar „singura cale” este „crearea unei noi opțiuni de centru-stânga” care să poată „câștiga în turul al doilea împotriva lui Bardella sau Le Pen”. Fostul premier a recurs la o metaforă referitoare la furtul de duminică de la muzeul Luvru din Paris: „Avem cel mai bun lucru (muzeu) din lume, dar nu ne pasă, și în șapte minute, sau poate patru, un hoț a reușit să intre și să comită furtul. Este foarte trist, dar exact asta s-a întâmplat cu marile valori europene în ultimii 20 de ani, în opinia mea.” În cadrul aceluiași panel, Josep Borrell a fost de acord cu Renzi, afirmând că, dacă ar câștiga o extremă dreaptă precum cea a lui Le Pen, „proiectul european ar fi serios afectat”. „Care este soluția? Trebuie depus un efort pedagogic uriaș pentru ca cetățenii să înțeleagă ce face Europa și să îi ceară să o facă; dar și să înțeleagă ceea ce Europa nu poate face, pentru că nimeni nu i-a cerut asta — nici statele, nici cetățenii”, a adăugat fostul șef al diplomației europene.
Ce prevede planul UE privind oprirea importurilor de gaze din Rusia. Decizia finală va fi luată prin negocieri cu Parlamentul European
Consiliul Uniunii Europene și-a stabilit, luni, poziția de negociere în privința reglementărilor de oprire etapizată a importurilor de gaze naturale din Rusia, în contextul noilor ambiții stabilite din cauza invaziei ruse în Ucraina și a obiectivelor de neutralitate climatică. ”Consiliul UE a stabilit astăzi poziția de negociere asupra proiectelor reglementărilor de renunțare la importurile de gaze naturale. Aceste reglementări reprezintă un element central al foii de parcurs REPower UE, care are rolul opririi dependenței de energia rusească, ca urmare a transformării de către Rusia a resurselor de gaze în arme și a perturbărilor repetate ale furnizării de gaze către UE, ceea ce a avut efecte semnificative asupra pieței europene a energiei”, anunță Consiliul UE. Noile planuri prevăd oprirea importurilor de gaze din Rusia, prin gazoducte, începând de la 1 ianuarie 2028. Acordul Consiliului UE menține acest termen-limită, ceea ce reprezintă un semnal ambițios în sensul opririi etapizate a importurilor de gaze. ”O Europă independentă energetic este mai puternică și mai sigură. Deși am muncit din greu și am insistat pentru renunțarea la importurile de gaze și petrol în ultimii ani, nu am ajuns încă acolo. De aceea, este crucial că Președinția daneză a obținut sprijin foarte larg din partea miniștrilor europeni ai Energiei pentru o legislație care va interzice total venirea gazului rusesc în Uniunea Europeană”, a declarat Lars Aagaard, ministrul Afacerilor Climatice și al Energiei din Danemarca, stat care exercită Președinția Consiliului UE. Statele europene au decis că importurile de gaz rusesc vor fi interzise de la 1 ianuarie 2026, menținând o perioadă de tranziție pentru contractele existente. Contractele pe termen scurt pot continua până în iunie 2026, iar cele pe termen lung, până pe 1 ianuarie 2028. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Liderul suprem al Iranului dezminte afirmațiile lui TRUMP cu privire la distrugerea „completă” a instalațiilor nucleare. „Continuați să visați!”
Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,
UE a ajuns la un acord de principiu pentru susținerea industriei apărării. Condiția centrală privind achizițiile de echipamente
Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord de principiu privind Programul Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un proiect în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027. ”Președinția Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu asupra Programului Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un program special de finanțare a apărării în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada 2025-2027”, anunță Consiliul UE. Programul EDIP are rolul de stimulare a consolidării apărării europene prin intensificarea competitivității și a reacției Bazei Industriale și Tehnologice Europene (EDTIB). Are și rolul de susținere a cooperării industriei europene de apărare cu Ucraina și cu firmele ucrainene. ”Programul Industriei Europene pentru Apărare este un element central al reacției europene în materie de apărare. Va accelera capacitatea de producție și va furniza echipamente esențiale, asigurând că putem răspunde rapid și determinat la mediul de securitate tot mai complex. În același timp, va aprofunda parteneriatul nostru cu Ucraina prin aducerea industriei ucrainene mai aproape de a noastră – spre beneficiul reciproc al Europei și al Ucrainei”, a afirmat Troels Lund Poulsen, vicepremier și ministru al Apărării în Danemarca, țară care exercită Președinția semestrială a Consiliului UE. Un element central al acordului îl reprezintă condiția ca volumul echipamentelor militare achiziționate din afara UE să nu depășească 35% din costurile estimate ale produsului final. Nicio piesă nu va putea fi cumpărată din națiuni care nu au acorduri de asociere cu UE sau dacă sunt generate situații care ar afecta securitatea statelor europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 12-a zi de CRIZĂ în Franța. Un fost premier dezaprobă suspendarea reformei pensiilor. Philippe susține DEMITEREA lui Emmanuel Macron ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: O pauză scumpă în criza politică din FRANȚA. Administrația Macron produce daune pe termen lung
UE lansează o strategie globală pentru tranziția energetică curată și rezilientă
Strategia vizează utilizarea diplomației pentru protejarea intereselor europene, promovarea standardelor unei tranziții echitabile și sprijinirea partenerilor UE în dezvoltarea propriilor capacități, se arată în comunicatul UE. Prioritatea este consolidarea rolului UE în revoluția industrială curată globală, furnizarea de tehnologii curate și crearea de noi oportunități de afaceri. UE, dependentă încă de importurile de energie fosilă, a generat aproape jumătate din electricitate din surse regenerabile în 2024 și a înregistrat o creștere de 111% a investițiilor în energie curată din 2015. Strategia propune ca UE să ajungă la 15% din producția mondială de tehnologii curate, în conformitate cu Pactul pentru o industrie curată. Principalele acțiuni includ: – Impuls politic prin participarea activă la forumuri multilaterale și bilaterale pentru implementarea Acordului de la Paris; – Sprijinirea și conectarea întreprinderilor europene cu investiții globale prin platforma „Global Gateway”; – Extinderea rețelelor de parteneriate reciproc avantajoase și acorduri comerciale pentru lanțuri valorice curate și reziliente; – Reformarea instituțiilor financiare internaționale pentru a sprijini tranziția energetică globală. Strategia se bazează pe Pactul pentru o industrie curată lansat în februarie 2025, cu accent pe decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie și pe tehnologiile curate. UE urmărește neutralitatea climatică până în 2050 și a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 37% față de 1990, reprezentând doar 6% din emisiile globale.