Schimbare majoră: UE intenționează să relaxeze legile GDPR și restricțiile privind inteligența artificială
Uniunea Europeană intenționează să relaxeze, miercuri, legislația privind inteligența artificială și confidențialitatea, pentru a simplifica normele mai stricte ale UE. Criticii sunt de părere că o astfel de mișcare va mulțumi marile companii tehnologice și președintele american Donald Trump, potrivit Reuters. Un document al Comisiei Europene, publicat inițial de site-ul german Netzpolitik.org, arată că blocul european promovează modificări substanțiale ale legilor sale privind GDPR, printre o serie de modificări mai ample. Informațiile scurse din document arată că definiția datelor cu caracter personal va fi restrânsă, permițând companiilor să prelucreze astfel de date pentru a antrena modele de inteligență artificială „în scopuri de interes legitim”, scrie Deutsche Welle. Care este motivul Motivul aparent este acela al reducerii birocrației pentru întreprinderile europene care se luptă să concureze pe scena globală, prin simplificarea unei serie de norme privind protecția datelor. Pe de altă parte, activiștii pentru protecția vieții private susțin că profitul este prioritizat în detrimentul vieții private, iar alții consideră că influența guvernului lui Donald Trump și a giganților tehnologici americani constituie un factor semnificativ. Dacă propunerea va deveni lege, fereastra pop-up cu care utilizatorii sunt obișnuiți, în care sunt întrebați dacă acceptă cookie-urile, va dispărea. În ceea ce privește inteligența artificială, UE ar urma să pledeze pentru o pauză suplimentară de un an în punerea în aplicare a unor părți din legea sa, echivalând cu faptul că acestea vor intra în vigoare abia în 2027. În replică, UE a respins că o astfel de măsură ar fi rezultatul unei influențe americane. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a spus la începutul acestei săptămâni că măsura „a început înainte de mandatul președintelui SUA”, potrivit Deutsche Welle. Îngrijorări în rândul organizațiilor civile Politicianul german Jan Philipp Albrecht, unul dintre principalii arhitecți ai GDPR, a fost unul dintre primii care a comentat această măsură. „Este acesta sfârșitul protecției datelor și al vieții private, așa cum le-am semnat în tratatul UE și în Carta drepturilor fundamentale? Comisia ar trebui să fie pe deplin conștientă că acest lucru subminează dramatic standardele europene”, a subliniat acesta. Pe de altă parte, 127 de organizații ale societății civile, printre care și Amnesty International, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea, printr-o scrisoare deschisă. „Ceea ce este prezentat ca o „raționalizare tehnică” a legislației digitale a UE este, în realitate, o încercare de a desființa în mod ascuns cele mai puternice măsuri de protecție ale Europei împotriva amenințărilor digitale”, atrag atenția organizațiile societăților civile. Pentru ca inițiativa să devină lege, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea nevoie de aprobarea atât a Parlamentului European, cât și a statelor membre.
O țară din UE nu mai vrea ora de iarnă și face pași concreți pentru asta / Între timp, celelalte țări stau și se uită
Italienii s-au săturat de alternarea orei de vară cu cea de iarnă și vor permanentizarea orei de vară, iar, pentru asta, au strâns 350.000 de semnături. Pe baza acestora, mâine, luni, în Camera Deputaților din Parlamentul italian, începe procesul legislativ care urmărește să standardizeze ora de vară pe tot parcursul anului. Proiectul e girat de autoritatea de sănătate din Italia și de o organizație-non profit, pe numele ei, „Consumerismo”. Este foarte posibilă pentru 2026 Vorbim, într-o primă fază, de un proiect de lege în care se vor aduce argumente dinspre zona de sănătate și, de asemenea, dinspre cea de consumism, pentru că lăsarea întunericului devreme descurajează consumerismul. Lăsând, însă, la o parte, beneficiile aduse profiturilor economice, textul de lege se va concentra pe beneficiile aduse sănătății și pe economiile făcute la energie, într-o Europă în care prețurile la gaz cresc nemilos, în contextul războiului din Ucraina. Parlamentarii italieni își propun o formă finală a proiectului de lege până în iunie 2026, ceea ce ar putea însemna că revenirea la ora permanentă de vară să se facă începând chiar de anul viitor. Imbatabilele argumente pentru ora de vară Ca să susțină punctul de vedere al celor 350.000 de italieni care au semnat pentru permanentizarea orei de vară, presa italiană aduce imbatabile argumente despre economiile la energie: „Între 2004 și 2025, trecerea la ora de vară a dus la economii la facturile de energie în valoare totală de 2,3 mld de euro, echivalentul a peste 12 miliarde de kWh de consum de energie mai mic și a redus emisiile de CO2 în atmosferă cu între 160.000 și 200.000 de tone pe an, adică echivalentul celei absorbite prin plantarea a 2 până la 6 milioane de copaci noi”, scrie gazettadelsud.it. Permanentizarea orei de vară ar însemna economii de 180 de milioane de euro și 720 de milioane de kWh, spun economiștii italieni. Nu-i de colo, dacă te gândești! Numai beneficii! Adăugați la asta beneficiile pentru sănătate: reglarea ritmului circadian (ceasul intern al corpului, sistemul biologic de reglare a proceselor din organism, pe care ni le dăm mereu peste cap, la fiecare schimbare de oră), o calitate mai bună a vieții prin expunerea mai îndelungată la lumina soarelui, o calitate mai bună a somnului (eliminarea orei sezoniere va aduce beneficii calității somnului). În plus, nici posesorii de restaurante și localuri nu sunt foarte mulțumiți de această schimbare de oră, pentru că lăsarea întunericului devreme le gonește clienții. Permanentizarea orei de vară ar aduce o siguranță mai mare pe străzi, iar acestea sunt beneficiile de pe lista scurtă a acestui subiect intens dezbătut de mulți ani. UE nu are niciodată nimic de spus pe această temă De fapt, discuții pe tema schimbării orei au mai fost în Uniunea Europeană, nici una fără un rezultat concret. Prin 2018 mai fusese făcută o propunere, fără ca statele – membre să ajungă la un acord final. În 2018, Parlamentul European a votat pentru eliminarea schimbării ceasului, dar procesul e blocat în Consiliul UE. În 2023 a fost adresată o întrebare scrisă la Consiliu – tema era „abolirea schimbărilor sezoniere”, însă nici aceasta nu a găsit un consens. În 2024, europarlamentarul Anna Cavazzini a revenit cu întrebarea la Consiliul UE („care e poziția actuală a Consiliului?”), însă Consiliul a spus că „nu are nimic de adăugat față de poziția precedentă”. Bunăoară, oamenii își doresc, europarlamentarii mai încearcă, UE și Consiliul UE spun că „nu au nimic de adăugat”. În timpul ăsta, Italia se mișcă. Cui trebuie să-i „mulțumim” pentru schimbarea orei? Lui Benjamin Franklin, care, în 1784, a scris, într-un text satiric că oamenii ar economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme vara. (Nu a fost nimic pus în practică, a fost doar o bazaconie). Fizicianului britanic William Willett, care, în 1907, a propus avansarea ceasului pentru mai multă lumină după-amiaza. (Idee, inițial, respinsă de Parlamentul britanic) Germaniei și Austro-Ungariei, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, care au introdus oficial ora de vară – motivul era economisirea cărbunelui și energiei în timpul războiului. Ideea a fost preluată rapid de Marea Britanie și Franța. Doar Italia, dintre toate statele UE, se mișcă Între cele Două Războaie Mondiale, s-a renunțat la ora de vară, dar aceasta a fost introdusă sporadic în mai multe state, în funcție de situația lor energetică. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea țărilor beligerante au revenit asupra orei de vară, pentru economisirea resurselor. După război, unele țări au renunțat, altele l-au păstrat. În anii ’70, criza petrolului a determinat multe state să treacă din nou la ora de vară, cu scopul de a economisi energie electrică. În Europa, trecerea la ora de vară a devenit regulă comună pentru fluidizarea transporturilor, comerțului și telecomunicațiilor, iar din 1996, toată Uniunea schimbă ora în același week-end. Se cuvine să menționăm și Directiva Parlamentului European din 2019, care le dă statelor libertatea de a alege, dar nimeni, până la Italia, nu a avut o atitudine tranșantă.
Parlamentul European a aprobat votul împuternicit pentru europarlamentarele care sunt însărcinate
Odată cu noile modificări aprobate în această săptămână, femeile însărcinate vor putea să delege votul lor cu trei luni înainte de naștere și șase luni după naștere. Moțiunea a fost adoptată cu 605 voturi pentru din totalul de 640 de voturi reprezentate în cameră, potrivit Euronews. Laura Ballarín, membră grupului S&D din Parlamentul European a salutat această măsură, precizând că, uneori în PE voturile sunt foarte strânse și că fiecare persoană contează. Dacă măsura va fi aplicată la timp, îi va permite să continue să își reprezinte alegătorii, chiar dacă așteaptă un copil. „Nu-mi place să fiu nevoită să aleg între recuperarea fizică după naștere și dreptul meu de a vota”, a declarat Eurodeputata Ballarín pentru Euronews. Ea a declarat că nașterea unui copil nu ar trebui să reprezinte un obstacol pentru femeile care lucrează. Deși votul delegat a fost aprobat de PE, noile modificări trebuie să fie aprobate în unanimitate de Consiliul European, urmând ca apoi, să fie ratificate de parlamentele naționale înainte de a putea intra în vigoare. „Trebuie să încurajăm mai multe femei să candideze la alegeri; trebuie să le împuternicim să își ocupe locul la masa decizională”, a declarat Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. Tații, exceptați de la noile modificări Dacă schimbările vor fi aprobate, singurele care pot beneficia de posibilitatea votului delegat sunt femeile care devin mame. Tații nu vor avea acest drept. „A trebuit să aleg între a vota legea privind clima și a fi prezent la nașterea copilului meu”, a declarat Eurodeputatul german Daniel Freund pentru Euronews. El nu și-a mai exercitat votul pe acea temă, preferând să-i fie alături soției. Situația ridică întrebări serioase, potrivit sursei citate. În 2024, o directivă a fost emisă la nivelul UE care reglementează concediul de maternitate, dar și cel parental pentru ambii părinți.
România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. (…) Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. (…) Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a transmis Alexandru Nazarea, ministrul de Finanțe, oficialul care a reprezentat România la reuniune. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, structurate pe șase cereri de plată. De asemenea, numărul jaloanelor a fost redus de la 518 la 390. „Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU”, continuă comunicatul. În plus, în cadrul întâlnirii, au fost aprobate și planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei. Pe agenda Consiliului s-au aflat, de asemenea, reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD). În ceea ce privește reforma vamală, miniștrii de finanțe au ajuns la un acord privind eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale la vânzările online, măsură susținută de România.
Efectul sancțiunilor UE asupra Lukoil. Bulgaria, în pană de benzină. Rezervele de carburanți ale țării vecine sunt suficiente pentru o singură lună
Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul sancțiunilor impuse de SUA privind petrolul rusesc. Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul în care compania rusă Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară, se află sub sancțiunile americane, a declarat marți președintele agenției de stat pentru rezerve, potrivit Reuters, preluată de Mediafax. În prezent, Bulgaria are rezerve de benzină pentru aproximativ 35 de zile, iar de motorină pentru peste 50 de zile, a declarat Assen Asenov, citat de agenția de știri bulgară BTA. Mai sunt zece zile până la ultimatumul lui Trump. Sancțiunile vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie. Bulgaria, în criză de timp Pe de o parte, Bulgaria are mai multe stocuri de țiței și produse petroliere în afara țării, însă analiștii din domeniul energiei, citați de Reuters, spun că Bulgaria trebuie să le importe înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidența sancțiunilor. „50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Zece zile până la ultimatumul lui Trump Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa. 50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa, preia Mediafax. Recomandarea autorului: Lukoil oprește, după 16 ani, producția de pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol din lume. Totul din cauza sancțiunilor lui Trump
Șomajul pe termen lung în regiunile UE în 2024: Cum variază rata pe continent și care este situația României
Rata șomajului pe termen lung s-a situat la 1,9% în anul 2024. În acest sens, aproximativ 1 din 3 șomeri din UE erau șomeri de lungă durată, arată datele Eurostat publicate marți. Șomajul pe termen este definit ca ponderea forței de muncă care a fost șomeră timp de 12 luni sau mai mult. Dintre cele 195 de regiuni de nivel 2 din nomenclatura unităților teritoriale statistice (NUTS 2) pentru care sunt disponibile date, 82 au înregistrat rate peste media UE de 1,9%, 106 au avut rate sub medie, iar 7 au avut aceeași rată. Sursa foto: Eurostat Cele mai mari și mai mici rate în regiunile UE Potrivit datelor Eurostat, unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului de lungă durată s-au înregistrat în țările din sudul UE și în mai multe regiuni ultraperiferice ale Franței. În plus, regiunile autonome spaniole Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta au înregistrat, de departe, cele mai ridicate rate, adică 16,3%, respectiv 15,8%. Alte rate ridicate de șomaj pe termen lung, însă de sub 10%, s-au înregistrat în trei regiuni din sudul Italiei: Campania (9,9%), Calabria (8,3%) și Sicilia (8,0%). Cea mai scăzută rată a șomajului pe termen lung din UE, de 0,4%, a fost observată în 4 regiuni: regiunile cehe învecinate Praga și Střední Čechy, precum și Utrecht și Noord-Brabant în Țările de Jos. Cum stă România la acest capitol Cea mai mică rată a șomajului pe termen lung în România se înregistrează în regiunea Nord-Vest, de 0,8%. Regiunea București-Ilfov și Nord-Est au rate de 1,1%, respectiv 1,4%. Cele mai mari rate se înregistrează în regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, de 2,9% și, respectiv, 2,6%.
Ce consecințe are pentru Zelenski ancheta anticorupție împotriva prietenului său, Portofelul? Presa ucraineană dezvăluie subteranele unei uriașe lupte pentru putereîn interiorul regimului de la Kiev
Sub titlul „consecințele anchetei NABU privind delapidarea fondurilor energetice pentru Zelenski”, presa ucraineană dezvăluie pe larg mecanica unei uriașe lupte pentru putere în interiorul regimului de la Kiev. Jurnaliștii publicației Strana susțin că structurile anticorupție ucrainene, foste afiliate ale Partidului Democrat din SUA, ar fi intrat mai nou sub influența Bruxelles-ului. Liderii de la Bruxelles, puși în dificultate economică de Donald Trump pe subiectul Ucraina, ar influența „lupta anticorupție” de la Kiev, apropiind anchetele de anturajul lui Zelenki. Pus într-o asemenea situație, liderul ucrainean, ripostează. A încercat recent să preia controlul parchetelor specializate – NABU și SAPO – și n-a reușit, și ulterior ar fi încercat chiar să le decredibilizeze, lăsând impresia că acestea acționează sub influență rusă. Însă marii susținători ai acestor structuri anticorupție – care au ajuns să vâneze apropiații șefului statului ucrainean – sunt chiar „inamicii politici” interni ai lui Zelenski, reuniți într-o coaliție anti – Zelenski, care vor să-l lase pe președinte fără putere efectivă în stat. Care sunt faptele: Operațiunea Midas = 70 de percheziții, 15 luni de anchetă, mii de ore de interceptări. Timur Mindich (zis și „Portofelul), prietenul președintelui Zelenski a fugit din țară, fiind avertizat că vin procurorii peste el Colaj: președintele Zelenski și omul de afaceri Timur Mindich, amicul său. 70 de percheziții s-au făcut ieri într-o anchetă anticorupție care este în desfășurare de 15 luni. Sunt mii de ore de înregistrări audio – într-o operațiune care a fost denumită „Midas”. Vânat este prietenul președintelui Zelenski, omul de afaceri Timur Mindich, zis și „Portofelul”, care ar fi delapidat fonduri de la Energoatom, cea mai mare companie de stat energetică a Ucrainei, care operează toate cele 4 centrale nucleare. NABU (procurorii anticorupție) au dat publicității două înregistrări audio, fotografii cu genți de bani găsite la percheziții și spun că vizează presupuse de fapte de spălare de bani. Contractorii Energoatom ar fi fost fost obligați să plătească comisioane de 10-15% din prețurile contractuale, sub amenințarea blocării plăților, revocării statutului lor de furnizor sau chiar trimiterii lor pe front. Numai în sectorul energetic – 100 de milioane de dolari ar fi fost spălați. „Membrii rețelei criminale au construit un sistem amplu de corupție pentru a influența întreprinderile strategice din sectorul de stat, în special SA „NAEK „Energoatom”. Folosindu-se de legăturile oficiale din minister și compania de stat, membrii rețelei asigurau controlul asupra deciziilor de personal, proceselor de achiziții și fluxurilor financiare. Practic, conducerea întreprinderii strategice cu un venit anual de peste 200 miliarde de grivne era exercitată nu de oficiali, ci de persoane externe care nu aveau nicio autoritate formală, dar și-au asumat rolul de „supraveghetori”, anunță NABU. Publicația Strana: „Obuzele se apropie din ce în ce mai mult de președintele Zelenski” Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas Publicația Strana spune că „perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU), făcute asupra apropiatului lui Volodimir Zelenski, Timus Mindich, în cadrul unui caz de corupție la scară largă în sectorul energetic reprezintă un semn de avertizare grav pentru președinte însuși, arătând că obuzele se apropie din ce în ce mai mult. Deși Mindich a reușit să părăsească țara, alți inculpați din dosar rămân în Ucraina: șefii Energoatom, fostul ministru al Energiei și actualul ministru al Justiției, Herman Galușcenko, și diverși executanți ale căror voci pot fi auzite în interceptările făcute de NABU. În plus, NABU a anunțat că are peste 1.000 de ore de înregistrări audio în acest caz, ceea ce a reaprins la Kiev discuțiile despre „casetele Mindich”, în care – potrivit unei teorii larg răspândite, ar fi fost interceptat chiar Zelenski. Evenimentele actuale arată că confruntarea politică internă din Ucraina se intensifică și atinge un nivel nou”, scriu jurnaliștii. Coaliția „anti – Zelenski”, care are controlul Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuraturii Specializate Anticorupție (SAPO), a fost susținută de Partidul Democrat din SUA Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „După cum am relatat în repetate rânduri, în primăvară a apărut în Ucraina o coaliție „anti-Zelenski”, formată din structuri asociate anterior cu Partidul Democrat din SUA, inclusiv conducerea și personalul cheie al NABU și SAP, organizații non guvernamentale, personalități apropiate acestora din urmă, precum Tomas Fiala, proprietarul Ukrayinska Pravda, și mai mulți politicieni ai opoziției: Petro Poroșenko, Vitali Klitschko și alții. Toți aceștia s-au trezit fără patronaj după ce Donald Trump a venit la putere în SUA, care a început imediat să demonteze întreaga infrastructură de influență construită de Partidul Democrat din SUA, inclusiv USAID”, arată presa. Zelenski a încercat să preia structura – care includea NABU și SAPO , „coaliția” a ripostat și a început să-i ancheteze apropiații Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „Din moment ce structurile afiliate democraților erau ultimele din Ucraina care nu se aflau încă pe deplin sub controlul „Bankovei” (n.r. Zelenski), epurarea lor de către Zelenski era doar o chestiune de timp”, scrie publicația Strana. Jurnaliștii continuă: „Zvonurile despre încarcerarea lui Poroșenko și impunerea de sancțiuni din partea Consiliului Național de Securitate și Apărare împotriva lui Fiala au persistat. Prin urmare, „coaliția” a acționat preventiv, dându-i lui Zelenski lovituri semnificative la începutul verii: Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) și-au intensificat investigațiile asupra cercului apropiat al lui Zelenski, și anume asupra lui Mindych și vicepremierului Oleksiy Chernyshov. Zelenski a încercat să deposedeze NABU și SAPO de puteri, dar a mizat greșit pe Europa Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „Ca răspuns, Zelenski a accelerat dramatic procesul de „epurare”. Unul dintre cei mai importanți membri ai „coaliției”, Vitali Șabunin, fondatorul Centrului Anticorupție, care se bazează pe granturi occidentale, a fost luat în vizor. Ulterior, Rada Supremă a votat pentru proiecte de lege care deposedau NABU și SAPO de puteri. „Bankova” – adică Zelenski – conta pe faptul că Trump nu și-ar apăra fosta clientelă a Partidului Democrat, iar Europa, ca întotdeauna, fie îl va susține pe Zelenski în toate privințele, fie pur și simplu va păstra tăcerea”. Însă calculul a fost doar pe jumătate justificat. Trump și administrația sa nu au spus nimic,
Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
UE ar putea modifica politica de mediu pentru a-și proteja industria auto de rivalii chinezi: Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate
Uniunea Europeană trebuie să își apere industria auto de concurența chineză, inclusiv prin reevaluarea obiectivului său de zero emisii pentru mașinile și autoutilitarele noi din 2035, a declarat Stéphane Sejourne, Comisarul european pentru industrie, într-un interviu publicat vineri și preluat de Reuters. Stéphane Sejourne a spus că UE ar trebui să mai ia în considerare diversificarea exporturilor sale și stabilirea de noi reguli pentru a proteja producția din Europa. „Trebuie să fim mai puțin naivi și să revenim la standardele tuturor economiilor majore ale lumii. Suntem singurul continent căruia îi lipsește o gândire strategică privind politica industrială”, a declarat Sejourne pentru cotidianul italian La Stampa. Când este de așteptat ca UE să revizuiască obiectivul El a avertizat că „dacă nu intervenim, în zece ani, mașinile produse și vândute în Europa vor scădea de la 13 milioane la nouă milioane”. „Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate față de obiectivul de a opri complet mașinile cu combustie internă până în 2035”, a spus el. Se așteaptă ca UE să revizuiască obiectivul până la sfârșitul anului, ca răspuns la apelurile producătorilor auto conform cărora o trecere totală la vehicule electrice nu mai este fezabilă. La începutul acestei săptămâni, Stéphane Sejourne a declarat că Comisia Europeană își propune să anunțe crearea unei noi categorii de mașini electrice mici și accesibile pentru a contracara concurența chineză și a revigora piața internă, ca parte a unei strategii mai ample care va fi conturată pe 10 decembrie. Comisarul pentru industrie a sugerat și o serie de măsuri împotriva unităților de producție chineze din Europa. „Astăzi există producători care asamblează mașini chinezești în Europa cu componente chinezești și personal chinezesc, se întâmplă în Spania și în Ungaria. Acest lucru nu este acceptabil”, a spus Sejourne. Întrebat dacă Europa ar trebui să adopte măsuri protecționiste, Sejourne a spus că „este necesar să se introducă condiții pentru investițiile străine în Europa”, adăugând că, totuși, tarifele ar crea tensiuni comerciale și ar afecta producția.