Musk e de acord cu mema care portretizează UE ca fiind al patrulea Reich
Miliardarul și magnatul tehnologiei Elon Musk și-a continuat criticile usturătoare la adresa Uniunii Europene după ce blocul comunitar i-a amendat platforma de socializare X cu 120 de milioane de euro, distribuind o postare în care UE este descrisă drept „al patrulea Reich”. „Cam așa ceva”, a scris Musk pe scurt ca răspuns la postarea în care erau afișate steagul UE alături de cel al Germaniei naziste. Musk a susținut anterior că blocul comunitar ar trebui „desființat”, denunțând totodată că acesta încalcă libertatea de exprimare. Musk a șters contul de publicitate al Comisiei Europene de pe platforma X Elon Musk a decis să șteargă contul de publicitate al Comisiei Europene de pe platforma X, în urma unui conflict legat de o postare prin care UE anunța o amendă de 120 de milioane de euro pentru încălcarea Regulamentului privind Serviciile Digitale. Platforma susține că Executivul European a profitat de o breșă de securitate pentru a crește artificial vizibilitatea anunțului. Nikita Bier, directorul de dezvoltare a produsului al X Corp., platforma deținută de Elon Musk, a anunțat anularea contului de publicitate al Comisiei Europene în contextul conflictului în desfășurare dintre blocul comunitar și platforma de socializare, potrivit Baha. Bier a afirmat că Executivul UE a profitat de o breșă de securitate în modulul de creare a reclamelor de pe X pentru a „înșela” utilizatorii și pentru a crește „artificial” vizibilitatea postării prin care anunța o amendă de 120 de milioane de euro aplicată gigantului tehnologic pentru încălcarea Regulamentului privind Serviciile Digitale.
Obiectivul comun al SUA și al Rusiei, în viziunea lui CTP: Ambele vor dispariția Uniunii Europene
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a declarat că Statele Unite și Rusia au un obiectiv comun, cel de a face ca Uniunea Europeană să dispară. Declarația a fost făcută în contextul în care Noua Strategie de Securitate Națională a SUA, publicată vineri sub semnătura președintelui Donald Trump, e neobișnuit de critică față de UE, dar foarte blândă cu Rusia agresoare. Obiectivul comun al SUA și Rusia în opinia lui Cristian Tudor Popescu „Care e ideea Americii în clipa de față? America e interesată de Europa în continuare, dar vrea o Europă fără Uniunea Europeană. Vrea desființarea Uniunii Europene și state separate cu care ea să facă acorduri comerciale, să câștige de pe urma lor, în niciun caz să le apere. Asta nu! Au spus că până în 2027 trebuie să preia Europa toate structurile de apărare ale NATO. Ce va face Rusia în condițiile în care UE ar dispărea? Ce a făcut după al Doilea Război Mondial, când a controlat jumătate din Europa cu guverne care erau fidele Kremlinului, aliați practic ai Kremlinului. Asta vrea Rusia. Deci există această convergență între SUA și Rusia, anume dispariția UE, pentru a stăpâni ambele Europa”, a declarat Cristian Tudor Popescu, la B1. CTP: Ordinea internațională este acum ordinea de cartier „Ordinea internațională acum e ordinea de cartier, în care se percepe taxă de protecție. Asta face Trump acum. Cine vrea să fie protejat de America trebuie să plătească taxă de protecție”, a mai afirmat Cristian Tudor Popescu. Gazetarul a vorbit și despre noua Strategie Națională de Apărare a României: „Cred că nu știu ce să facă responsabilii noștri din CSAT, în frunte cu președintele. Nu știu ce să facă. (…) Acea strategie de securitate nu înseamnă nimic. Nu au soluție în momentul ăsta. Nu suntem singurii care n-avem soluție, o lume întreagă e derutată în momentul de față, nu știe ce să facă, nu știe care va fi următoarea mișcare a lui Donald Trump. Nimeni nu știe lucrul ăsta. (…) Ne înarmăm și noi, suntem și noi în treabă, ca să zic așa”.
Elon Musk, supărat pe amenda aplicată rețelei X, acuză UE de interferență în alegerile prezidențiale din SUA, din 2024
Antreprenorul miliardar și fondatorul X Corp., Elon Musk, a acuzat Uniunea Europeană de interferență în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA), notează baha. Musk a răspuns la o postare a unui alt utilizator, susținând că UE are un istoric de „urmărire a lui Elon Musk” și a vrut să împiedice transmisiunea sa în direct împreună cu candidatul la președinție de atunci și actualul președinte american Donald Trump, anul trecut. „«UE» a impus această amendă nebunească nu doar lui X, ci și mie personal, ceea ce este și mai nebunesc! Prin urmare, ar părea potrivit să aplicăm răspunsul nostru nu doar UE, ci și persoanelor care au luat această măsură împotriva mea”, a scris Musk într-o postare anterioară. Prima amendă sub regulamentul UE privind serviciile digitale: Platforma X, amendată cu 120 de milioane de euro Platforma X, fondată de Elon Musk, a fost amendată, vineri, de Comisia Europeană, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE. Aceasta este prima sancțiune aplicată în temeiul regulamentului blocului privind guvernanța online. Comisia Europeană a anunțat, vineri, o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma de socializare X a lui Elon Musk, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE, scrie Euractiv. Ce a scos la iveală ancheta Comisiei Ancheta realizată de Comisie a constatat că platforma a încălcat mai multe cerințe ale DSA, inclusiv în ceea ce privește conceperea sistemului său de „bifă albastră”, pe care UE l-a considerat ilegal și înșelător. Sub proprietatea lui Musk, această caracteristică a fost modificată, trecând de la indicarea conturilor verificate la un semnal pe care utilizatorii îl puteau obține contra cost.
Președintele Nicușor Dan după întâlnirea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene: Am reafirmat angajamentul ferm al României pentru parcursul său pro-european
„Astăzi, am avut o discuție substanțială cu ambasadorii statelor membre ale UE la București. Am reafirmat angajamentul ferm al României pentru parcursul său pro-european și pentru consolidarea securității și apărării în actualul context geopolitic”, a notat miercuri, președintele României pe Facebook. În cadrul discuțiilor, Dan a evidențiat importanța întăririi apărării europene, în completarea rolului NATO, și despre necesitatea implementării măsurilor din planul Defence Readiness 2030, creșterea mobilității militare și continuarea programului SAFE. Despre componententa economică, președintele a transmis: „Am discutat, totodată, despre importanța consolidării competitivității economice europene și despre necesitatea unui buget ambițios al UE post 2027, care să mențină politicile de coeziune și agricultură ca piloni esențiali ai convergenței”. „România va continua să se implice activ și constructiv în toate dezbaterile europene, pentru a identifica cele mai bune soluții la provocările actuale și viitoare”, a mai transmis președintele. În încheiere, Nicușor Dan a mulțumit ambasadorilor pentru dialogul deschis și substanțial și și-a exprimat sprijinul pentru viitoarea Președinție cipriotă a Consiliului UE, precum și pentru partenerii danezi.
The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă
„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA): Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de
Eurostat: România, cea mai rapidă ascensiune economică din Uniunea Europeană
Analizând cronologia Eurostat a ultimilor 20 de ani, observăm un avans solid între 2004 și 2008. Criza economică mondială a adus un punct de cotitură, blocând creșterea veniturilor între 2008 și 2011, urmat de scăderi efective în 2012 și 2013. Din 2014, economia europeană și-a reluat trendul ascendent, întrerupt din nou de contracția bruscă din 2020, cauzată de pandemie. Anul 2021 a adus o revenire rapidă, urmată de o consolidare mai lentă în 2022 și 2023, în timp ce datele preliminare pentru 2024 indică o nouă accelerare a creșterii. Eurostat: România, campioana creșterilor la nivelul UE Performanța cea mai impresionantă din întregul bloc comunitar a fost înregistrată de România, unde venitul real al gospodăriilor pe locuitor a explodat cu 134% în ultimele două decenii. În clasamentul celor mai dinamice economii, România este urmată de: Lituania: +95% Polonia: +91% Malta: +90% Aceste cifre reflectă un proces accelerat de convergență economică pentru statele din Europa Centrală și de Est. Beneficiind de investiții străine, absorbția fondurilor europene și o creștere economică robustă, aceste țări au reușit să recupereze o parte semnificativă din decalajul față de statele vestice. Grecia și Italia: singurele țări pe minus La polul opus, două state membre se confruntă cu o realitate sumbră, fiind singurele care au înregistrat un regres al veniturilor reale în ultimii 20 de ani: Grecia: –5% Italia: –4% Efectele crizei datoriilor suverane, combinate cu stagnarea economică prelungită și diverse probleme structurale, au erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor din aceste două țări, plasându-le într-o categorie unică în UE. Avansuri modeste pentru economiile consolidate În mod paradoxal, unele dintre cele mai bogate și stabile economii europene au raportat progrese temperate în aceeași perioadă: Spania: +11% Austria: +14% Belgia: +15% Luxemburg: +17% Aceste creșteri mai lente nu indică o problemă economică, ci mai degrabă maturitatea acestor piețe. Pornind de la un nivel de venit deja foarte ridicat, potențialul de creștere accelerată este, în mod natural, mai redus. O Europă cu mai multe viteze Imaginea de ansamblu oferită de Eurostat, arată că nivelul de trai în Uniunea Europeană a progresat în ciuda șocurilor economice succesive. Cu toate acestea, UE rămâne un spațiu al contrastelor. Pe de o parte, vedem state care au realizat salturi spectaculoase, reducând decalajele istorice. Pe de altă parte, există țări care au stagnat sau chiar au regresat economic. România se distinge ca un exemplu de succes al ultimelor două decenii, lider detașat în ceea ce privește creșterea veniturilor. Această performanță subliniază transformarea economică profundă prin care a trecut țara, dar evidențiază și faptul că drumul către înțelegerea deplină cu standardele de viață din Occident este încă în desfășurare.
Bruxelles actualizează măsurile împotriva gripei aviare după ce a detectat încă 96 de focare în UE. Virusul, detectat și la granița cu România
Conform Deciziei de punere în aplicare 2025/2366, publicată luni în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), au fost raportate focare în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Franța, Italia, Germania, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Suedia de la adoptarea ultimelor măsuri din acest an. În plus, Regatul Unit a notificat Comisia Europeană cu privire la două focare în Irlanda de Nord, scrie EFE. Reglementările, ca zone de protecție împotriva GAAP instituite în Spania, includ părți din regiunile Olmedo și Medina del Campo (Valladolid), Aranjuez (Madrid) și Toledo. Regiunea de sud a Chinei a fost identificată, la nivel științific, drept epicentrul gripei aviare. Această zonă are un sistem ecologic unic, cu numeroase mase de apă, exploatații de creștere intensivă a animalelor și o populație umană foarte densă. Primul caz la oameni a fost diagnosticat acolo în anul 1996. Contagierea s-a produs, cel mai probabil, într-o exploatație de gâște. De atunci, virusul s-a răspândit pe patru continente, cu excepția Oceaniei, și a provocat moartea a milioane de animale, afectând de asemenea numeroase persoane. Elveția extinde măsurile împotriva gripei aviare Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Medicină Veterinară din Elveția a decis extinderea măsurilor de prevenție împotriva gripei aviare la nivelul întregii țări. Experții veterinari au explicat că acțiunile sunt necesare pentru a preveni pătrunderea virusului în ferme și pentru a proteja atât crescătorii, cât și economia agricolă. Decizia a urmat depistării virusului la rațe și la o lebădă din orașul Wil. Autoritățile elvețiene au avertizat că în această perioadă „virusul circulă intens în Europa”, mai ales în rândul păsărilor migratoare. Situația este una specială, deoarece păsările infectate „nu sunt păsări migratoare, ci trăiesc permanent pe lacul orașului Wil, în cantonul St. Gallen”. Acest lucru arată că virusul poate apărea și în zone unde până acum nu exista risc ridicat.
UE va solicita mai multe scutiri de tarife în timpul vizitei secretarului american pentru comerț
Președintele SUA, Donald Trump, și șefa UE, Ursula von der Leyen, au ajuns la un acord în iulie prin care majoritatea exporturilor UE vor fi supuse unei taxe americane de 15%, însă Uniunea Europeană a solicitat diverse scutiri pentru mai multe sectoare, potrivit France24. În ciuda acordului, ambele părți semnalează probleme nerezolvate, iar acordul așteaptă încă aprobarea Parlamentului UE înainte de a fi implementat ulterior. Miniștrii comerțului din UE se vor întâlni luni la Bruxelles, în cadrul căreia Lutnick și reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, li se vor alătura la prânz. Greer va purta, de asemenea, discuții duminică cu șeful UE pentru comerț, Maros Sefcovic, a anunțat Comisia Europeană. Lista de scutiri include vinuri și paste Comisia Europeană a declarat vineri că continuă „să colaboreze cu SUA atât la nivel politic, cât și tehnic”. Diplomații au declarat că statele UE urmează să finalizeze vineri o listă de sectoare pe care doresc să le scutească de taxe, care va include probabil vinuri și băuturi spirtoase și, eventual, pastele, deja subiect de tensiuni între Roma și Washington. Luna trecută, Italia a făcut apel la Washington și Bruxelles în încercarea de a descuraja Statele Unite să impună taxe antidumping provizorii de peste 91% asupra pastelor făinoase începând cu ianuarie 2026, pe lângă cele 15% deja existente. Președintele Donald Trump a criticat insistent măsurile luate de Bruxelles împotriva companiilor tehnologice americane, inclusiv o amendă uriașă de 2,95 miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) aplicată Google în septembrie, amenințând cu tarife vamale dacă blocul comunitar nu abrogă măsura. Bruxelles-ul dorește, de asemenea, ca Washingtonul să reducă tarifele de 50% la oțel și propune crearea unei „alianțe a metalelor” mai ample cu Statele Unite pentru a proteja economiile respective de supracapacitatea chineză.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, în vizită oficială la București. Agenda evenimentelor
Anunțul a fost dat joi de reprezentanța în România a Comisiei Europene, prin intermediul unui comunicat de presă. Ea va participa la o serie de evenimente programate vineri. Reprezentanta executivă va participa la deschiderea Conferinței la nivel înalt „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul de Finanțe. Ulterior, Roxana Mînzatu va lua parte la un amplu dialog structurat în cadrul Forumului EUROSFAT 2025. În fața celor peste 800 de participanți, ea va aborda teme precum relația de încredere dintre România și UE, competitivitatea și viitorul muncii, educația și rolul său în promovarea democrației, dar și Cadrul Financiar Multianual al UE. Reprezentanta executivă a Comisiei Europene se va întâlni cu vicepreședinta Băncii Mondiale Antonella Bassani, ministrul croat al Dezvoltării regionale și Fondurilor Europene, Nataša Mikuš Žigman. De asemenea, Roxana Mînzatu se va întâlni și cu o delegație a membrilor Camerei de Comerț Americane în România (AmCham România), dar și cu rectorul Universității din București. Vizita se va încheia cu participarea la Gala aniversară a Asociației Women in Transport and Tourism (WTTA) 2025, un eveniment dedicat promovării leadershipului feminin și transformării strategice în domeniile transporturilor și turismului.
Finlanda va solicita un împrumut de un miliard de euro de la Comisia Europeană pentru achiziționarea de arme și drone
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a anunțat marți că țara sa va solicita oficial un împrumut de 1 miliard de euro de la Comisia Europeană (CE) prin intermediul instrumentului financiar SAFE pentru finanțarea achiziției de echipamente de apărare și drone, scrie EFE. „Finlanda va folosi 1 miliard de euro din fondurile SAFE ale Uniunii Europene (UE) pentru a consolida industria de apărare, în special pentru achiziționarea multinațională comună de echipamente de apărare și dezvoltarea apărării împotriva dronelor. Acest lucru va consolida apărarea Finlandei și a Europei”, a declarat Orpo pe rețeaua de socializare X. Potrivit Executivului finlandez, aceste fonduri vor fi folosite pentru finanțarea achiziției, împreună cu alți parteneri europeni, de echipamente de luptă terestră și în special drone , în cooperare cu Ucraina. „Aceasta este o decizie importantă care va consolida apărarea Finlandei, capacitățile industriei finlandeze de apărare, precum și cooperarea europeană și achizițiile comune”, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, într-un comunicat. Instrumentul SAFE al UE Pentru guvernul finlandez, principalele beneficii ale instrumentului SAFE sunt creșterea comenzilor europene către industria de apărare a țării și „recunoașterea strategică” a proiectelor finlandeze în politica industrială de apărare a UE. Instrumentul SAFE prevede acordarea de împrumuturi în valoare de până la 150 de miliarde de euro statelor membre ale UE care le solicită achiziții comune de echipamente militare, cu dublul obiectiv de consolidare a capacităților de apărare europene și de stimulare a producției industriale în acest sector. Țările interesate să obțină împrumuturi SAFE au termen până la sfârșitul acestei luni pentru a depune o cerere oficială și un plan de investiții care să detalieze modul în care vor utiliza fondurile primite.