Zelenski afirmă că va direcționa banii acordați de UE în Apărare, iar dacă războiul se încheie se vor folosi pentru reconstrucție
Potrivit Sky News, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat pe avion, în drumul său spre summitul Consiliului European de la Bruxelles, că Statele Unite sunt pregătite să ofere sprijin pentru reconstrucția Ucrainei, cu toate că „încă nu există încă detalii specifice, iar Europa a vorbit în mod constant despre chestiune”. „Astăzi vorbim despre reparații, dar nu ne limităm la o conversație strict despre reconstrucție. Acesta este un război și avem nevoie de aceste fonduri pentru a ne susține propria armată, dar și producția locală de Apărare. În mod firesc, asta include și sistemele europene (n.r. – de apărare), precum și rachetele fabricate de SUA. Dacă se va lua o decizie pozitivă suntem pregătiți să folosim aceste fonduri în acest scop”, a declarat Zelenski. Acesta a precizat că, în cazul în care războiul se va încheia, banii vor fi folosiți în mod în totalitate pentru reconstrucție. „Cu toate acestea, dacă războiul se va încheia – și din punct de vedere diplomatic facem tot posibilul pentru ca acest lucru să se întâmple –, atunci, odată ce vom conveni asupra unui plan de încheiere a războiului, decizia privind utilizarea acestor fonduri va fi orientată în întregime către reconstrucție”, a declarat președintele ucrainean. Legat de decizia privind finanțarea activelor rusești înghețate, Zelenski a precizat că „depinde de voința politică”, dar și că „fără aceasta, Ucraina se va confrunta cu dificultăți serioase”. Reamintim că, în aceste momente, liderii de la Bruxelles se întâlnesc pentru a decide ce formă de sprijin financiar vor acorda Ucrainei pentru următorii doi ani. Aceștia trebuie să decidă dacă vor acorda împrumutul de reparații din activele rusești înghețate, sau dacă țările UE vor contribui, în schimb, cu bani pentru a acoperi sprijinul financiar acordat Ucrainei pentru anii 2026 – 2027.
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la importul de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la gazul rusesc până la sfârșitul lui 2027. Proiectul de lege corespunzător a fost adoptat cu 500 de voturi „pentru”, 120 „împotrivă” și 32 de abțineri în Parlamentul European. Acum, documentul trebuie să fie aprobat oficial de Consiliul UE. Noua lege adoptată miercuri va întări securitatea energetică a UE. Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc va fi interzis în UE odată ce legislația va intra în vigoare la începutul anului 2026. Importurile de gaze prin conducte vor fi eliminate treptat până la 30 septembrie 2027. Noua lege stabilește, de asemenea, sancțiuni care trebuie aplicate de statele membre împotriva operatorilor care o încalcă. Pe durata negocierilor cu președinția daneză a Consiliului, deputații europeni au insistat pentru interzicerea tuturor importurilor de petrol rusesc și au obținut un angajament din partea Comisiei Europene de a prezenta legislația în acest sens la începutul anului 2026, astfel încât o interdicție eficientă să poată intra în vigoare cât mai curând posibil și nu mai târziu de sfârșitul anului 2027. Deputații europeni au insistat, de asemenea, pentru condiții mai stricte în care poate avea loc o suspendare temporară a interdicției de import, în situații de urgență legate de securitatea energetică a UE. „Este un moment istoric. UE face un pas uriaș către o nouă eră, fără gazul și petrolul rusesc. Rusia nu mai poate folosi niciodată exporturile de combustibili fosili ca „armă” împotriva Europei. Prioritățile noastre cheie au fost accelerarea cât mai mult posibil a calendarului de interzicere a gazelor rusești prin conducte, interzicerea contractelor de gaz natural lichefiat pe termen lung cu un an mai devreme decât era prevăzut și prevenirea eludării acestor noi reguli. Acum, trebuie să acționăm fără întârziere pentru a pune în aplicare acest acord și să ne îndreptăm atenția către importurile de petrol, unde vom ține Comisia Europeană să își respecte angajamentul de a face o propunere la începutul anului 2026”, a declarat deputatul european principal al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Ville Niinistö (Verzi/ALE, Finlanda). „Votul de astăzi transmite un mesaj clar și puternic: Europa nu va mai fi niciodată dependentă de gazul rusesc. Aceasta este o realizare majoră pentru UE și un punct de cotitură istoric în politica energetică europeană. Am consolidat propunerea inițială a Comisiei Europene prin introducerea unui mijloc către interzicerea petrolului și a produselor aferente, prin încheierea contractelor pe termen lung mai devreme decât se propusese inițial și prin asigurarea unor sancțiuni pentru nerespectare”, a declarat Inese Vaidere (PPE, Letonia), eurodeputatul principal al Comisiei pentru Comerț Internațional. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Europa „divorțează” energetic de Moscova. The Insider: „Rusia mai are o PROBLEMĂ, Turcia reprezintă cea mai mare parte a profiturilor Gazprom din operațiunile europene. Acest lucru nu va dura”
Nicușor Dan, discuții despre Ucraina și extinderea UE, la Consiliul European
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va participa joi, de la ora 11.00, la reuniunea Consiliului European. Vor fi dezbătute teme precum Ucraina, următorul cadru financiar multianual, extinderea și situația geoeconomică din UE. Orientul Mijlociu, apărarea europeană și migrația vor fi, de asemenea, subiecte pe ordinea de zi a Consiliului European. La ultima reuniune a Consiliului European, desfășurată la 23 octombrie 2025, liderii s-au angajat să abordeze nevoile financiare urgente ale Ucrainei pentru 2026 și 2027, inclusiv în ceea ce privește eforturile militare și de apărare. Aceștia vor decide în reuniunea de joi cu privire la modul de punere în aplicare a angajamentului respectiv și vor discuta, de asemenea, despre garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina și despre eforturile diplomatice pentru a obține o pace justă și durabilă în Ucraina În acest context, liderii vor evalua cele mai bune modalități de consolidare a poziției de negociere a Ucrainei, de creștere a presiunii asupra Rusiei și de continuare a apărării intereselor Europei. Până în prezent, UE și statele sale membre au acordat sprijin pentru Ucraina în valoare de 187,5 miliarde de euro, dintre care 66 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar. Liderii vor trece în revistă progresele cu privire la următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, înregistrate de la data la care Comisia și-a prezentat propunerile, 16 iulie 2025, și până în prezent. Dezbaterea va urmări, de asemenea, să ofere orientări pentru următoarea etapă a negocierilor. Consiliul European va dezbate și calea de urmat în ceea ce privește progresele înregistrate de unele țări candidate în direcția aderării la UE. Liderii UE vor desfășura un schimb de opinii cu privire la situația geoeconomică și la modul în care aceasta afectează competitivitatea UE, inclusiv presiunile și oportunitățile.
UE organizează un summit critic privind utilizarea activelor rusești pentru Ucraina
Blocul format din 27 de națiuni se luptă să consolideze poziția Kievului, în timp ce războiul Rusiei se apropie de pragul de patru ani, iar președintele american Donald Trump insistă pentru un acord rapid pentru a pune capăt luptelor, potrivit France24. Oficialii au insistat că discuțiile vor dura atât cât este necesar pentru a se ajunge la un acord, spunând că sunt în joc atât supraviețuirea Ucrainei, cât și credibilitatea Europei. „Dacă nu reușim acest lucru, atunci capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile”, a avertizat cancelarul german Friedrich Merz săptămâna aceasta. „Vom arăta lumii că suntem incapabili să fim uniți și să acționăm într-un moment atât de crucial al istoriei noastre.” Ucraina, aproape de criza de lichidități UE estimează că Ucraina, al cărei președinte Volodimir Zelenski va participa la reuniune, are nevoie de 135 de miliarde de euro suplimentare (159 de miliarde de dolari) pentru a se menține pe linia de plutire în următorii doi ani – criza de lichidități urmând să înceapă în aprilie. În încercarea de a acoperi deficitul imens, Comisia Europeană, executivul UE, a prezentat un plan de a accesa aproximativ 210 miliarde de euro din activele băncii centrale ruse blocate în blocul comunitar. Schema, care inițial ar oferi Kievului 90 de miliarde de euro pe o perioadă de doi ani, implică o comutare financiară netestată, în cadrul căreia fondurile sunt împrumutate UE, care apoi le împrumută Ucrainei. Kievul ar rambursa apoi „împrumutul pentru reparații” doar după ce Kremlinul va plăti pentru toate pagubele pe care le-a provocat. Belgia, unde organizația internațională de depozite Euroclear deține cea mai mare parte a fondurilor, s-a opus ferm din cauza temerilor că s-ar putea confrunta cu represalii financiare și juridice paralizante din partea Moscovei.
Nicușor Dan participă marți la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est
Șeful statului este de luni într-o vizită în Finlanda. Marți, de la ora 9.00, el va vizita VTT Tehnical Research Centre of Finland în orașul Espoo. De la ora 11.00, președintele României va lua parte la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est, la finalul căruia va avea loc o conferință de presă comună a liderilor participanți la Summit. Programul președintelui va continua marți seara la Londra. De la ora 22.00, la Ambasada României, Nicușor Dan se va întâlni cu reprezentanții comunității românești din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Miercuri, tot la Londra, șeful statului se va întâlni cu reprezentanți români ai mediului de afaceri din Regatul Unit, cu reprezentanți ai companiilor britanice și va participa la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest la Bruxelles, în Belgia. Joi, Nicușor Dan va participa, tot la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European.
UE va prezenta un plan pentru a combate criza locuințelor
Conform datelor oficiale aproape 1,3 milioane de persoane sunt fără adăpost în blocul comunitar, mai mult decât întreaga populație a Bruxelles-ului. În ultimii 15 ani, prețurile locuințelor au crescut cu 60%, în timp ce chiriile au urcat cu aproape 30%, potrivit datelor furnizate de Eurostat. „Pentru prea mulți europeni astăzi, acasă a devenit o sursă de anxietate”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs recent în care a abordat această provocare. Ca răspuns la o criză care afectează toate statele membre ale UE, Comisia a elaborat un „plan pentru locuințe accesibile” care va fi prezentat marți, potrivit France 24. Locuințele nu sunt o problemă care ține de competența UE, spre deosebire de agricultură, migrație sau comerț – ceea ce înseamnă că responsabilitatea de a acționa revine în primul rând statelor membre. Însă presiunea a crescut în ultimii ani, în special din partea stângii, pentru ca Bruxelles-ul să intervină. „Este o criză răspândită în întreaga UE”, a declarat Irene Tinagli, președinta socialistă a comisiei pentru locuințe din Parlamentul European, subliniind o problemă care depășește cu mult centrele marilor orașe ale Europei. Închirierile pe termen scurt, limitate Comisia spune că a fost surprinsă de nivelul de interes generat de propunerile sale privind locuințele. „Acest lucru capătă mai multă amploare decât ne așteptam”, a declarat un oficial al comisiei pentru AFP. Conform unui proiect, executivul Uniunii Europene intenționează să elaboreze o legislație pentru a limita închirierile pe termen scurt, cum ar fi Airbnb, în special în zonele turistice populare, unde localnicii le învinovățesc pentru creșterea chiriilor.
Producătorii auto din UE vor continua să fabrice mașini pe benzină și după anul 2035. Tranziția la mașinile electrice se amână pe termen nedeterminat
Într-o decizie istorică luată din 2023, Parlamentul European a aprobat o lege care impunea ca toate autoturismele noi vândute în Uniunea Europeană începând cu anul 2035 să fie vehicule cu zero emisii de dioxid de carbon. Această măsură făcea parte dintr-o serie de inițiative menite să combată schimbările climatice și să atingă obiectivele de neutralitate climatică ale UE până în 2050. Acum, atingerea obiectivului de zero emisii se amână pe termen nedeterminat. La doi ani după decizia de a le impune tuturor producătorilor europeni să fabrice numai mașini electrice, Bruxelles-ul intenționează acum să nu mai aplice interzicerea mașinilor cu motoare cu ardere internă din 2035. Producătorii de automobile vor avea voie să fabrice un număr limitat de mașini pe benzină și motorină după anul 2035. Vor putea să producă mașini care emit 10% din nivelurile de emisii din 2021, atâta timp cât îndeplinesc anumite condiții. Schimbarea vine acum, chiar dacă vânzările de vehicule electrice în UE au crescut cu 26% din ianuarie până în octombrie anul acesta. Inclusiv mașinile electrice vor avea mici motoare cu combustibil de rezervă Potrivit declarațiilor a doi oficiali care s-au implicat în discuții, producătorii vor putea utiliza oțel nepoluant pentru a fabrica mașini. De asemenea, li se vor permite să producă conducă mașini electrice cu extensii de gamă mai largă, inclusiv mici motoare cu combustibil pe post de rezervă. Acestea urmau să fie interzise din 2035. Condițiile vor fi discutate de legislatori într-o prezentare a propunerii și orice schimbare va fi sprijinită de guvernele europene și Parlamentul European înainte de adoptarea legii. Comisia urma să revizuiască regulile anul viitor. Producătorii auto s-au opus interzicerii motoarelor cu ardere internă De ce această decizie dintr-o dată, acum când președintele Donald Trump a semnat ordin executiv în SUA pentru a crește producția de petrol și gaz? Interzicerea motorului cu ardere internă de către UE era văzut ca o parte totemică a legislației climatice a Pactului Verde European, scrie Financial Times. S-ar părea că producătorii auto au făcut lobby intens împotriva interzicerii mașinilor pe combustibil fosili. Ei și-au argumentat contestația pe motiv că le-ar fi imposibil să îndeplinească obiectivele impuse de UE până în 2035 din cauza tranziției lente la vehiculele electrice. În plus, nu există încă suficientă infrastructură în Europa pentru ca milioane de șoferi să-și alimenteze mașinile electrice. Regatul Unit, Franța și Spania insistă: „Viitorul industriei auto este electric” Țări membre UE precum Spania și Franța au susținut aplicarea interzicerii mașinilor cu motoare cu ardere internă în blocul comunitar. Cele două țări care și-au exprimat o poziție puternică în privința energiilor verzi, susțineau că măsura propusă „nu trebuie pusă sub semnul întrebării”. Atât Parisul și Madridul insistă că „viitorul industriei auto europene este electric”. Pentru a combate concurența cu vehiculele electrice chinezești ieftine și problema prețurilor ridicate la energie, cele două țări au pledat însă pentru o anumită flexibilitate: „super-creditele” pentru mașinile fabricate cu materiale europene. Și guvernul laburist din Marea Britanie a declarat că nu va renunța la propriile planuri de a realiza tranziția deplină la vehicule electrice începând cu 2035. Germania s-a opus. Merz: Vor exista milioane de mașini cu benzină și în 2050 Guvernele din Germania, Ungaria și Italia au fost, de asemenea, foarte critice față de interdicție. Însuși cancelarul german Friedrich Merz a susținut relaxarea politicilor climatice. „Realitatea este că vor exista în continuare milioane de mașini cu motor cu ardere internă în întreaga lume în 2035, 2040 și 2050”, a spus el. Producătorii auto, de la BMW și Renault la Stellantis, au susținut că ritmul tranziției către producția de mașini electrice în proporție de 100% este mai lentă contrar așteptărilor. Industria auto europeană este presată deoarece vehiculele electrice generează un profit mai mic decât modelele tradiționale cu motor cu ardere internă. Grupurile de mediu denunță anularea interzicerii mașinilor pe benzină Grupurile de mediu au avertizat că eliminarea interdicției din 2035 ar putea mări prăpastia dintre Occident și China. Beijinul pare să fie fruntaș la tranziția către vehicule electrice. „Eliminarea interdicției ar fi o greșeală majoră pentru Europa. Ar ajuta prea puțin producătorii de automobile, deoarece electrificarea este viitorul industriei și ar submina serios ceea ce a mai rămas din reputația Europei ca lider global în domeniul climei.”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător senior la grupul de experți Bruegel, cu sediul la Bruxelles. Poziția României Europarlamentarul PNL Virgil Popescu anunță că, împreună cu colegii din Partidul Popularilor Europeni, solicită oficial eliminarea interdicției privind motoarele cu ardere internă. În practică, măsura ar fi însemnat scoaterea de pe piață a vehiculelor noi pe benzină și diesel. Însă, pe fondul presiunilor venite din partea mai multor state membre și a industriei auto, planul este acum abandonat sau supus unei revizuiri majore, potrivit informațiilor recente. Parlamentul European: 71% din emisiile de CO2 provin din transportul rutier Parlamentul European a susținut de la începutul acestui deceniu că transporturile au fost responsabile pentru sfert din totalul emisiilor de CO2 ale UE în 2019, din care 71,7% au provenit din transportul rutier, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. UE își propunea să realizeze o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transporturi până în 2050, în comparație cu nivelul din anul 1990. În 2019, majoritatea mașinilor din transportul rutier din Europa foloseau motorină (67%), urmată de benzină (25%). Cu toate acestea, mașinile electrice au câștigat treptat teren, reprezentând 17,8% din totalul vehiculelor noi de pasageri înmatriculate în 2021, o creștere semnificativă față de 10,7% în 2020. Vânzările de vehicule electric au crescut brusc din 2017 și s-au triplat în 2020. Furgonetele electrice au reprezentat 3,1% din cota de piață pentru furgonetele noi înmatriculate în 2021. Statistici privind poluarea în UE Potrivit statisticilor ACEA, Finlanda are cele mai mici emisii medii de CO2 provenite de la mașinile noi din UE (60,9 g CO2/km), urmată de Suedia (61 g CO2/km) și Danemarca (73,3 g CO2/km). European Environment Agency a avertizat că peste 180.000 de decese din Uniunea Europeană au fost atribuite expunerii la poluarea atmosferică – peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2023.
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Comisarul European pentru Apărare acuză cu SUA urmărește subminarea unității statelor europene
Andrius Kubilius a afirmat, printr-o postare publicată pe blogul său, că documentul reprezintă „o surpriză” prin ostilitatea explicită la adresa Uniunii Europene și susține că Washingtonul vede o Europă mai unită ca pe un potențial rival. Comisarul a amintit pasaje din Strategie SUA care propun să „cultive rezistența” în interiorul statelor europene și să coopereze cu partidele naționaliste pentru că „gata să lupte împotriva Uniunii Europene, împotriva puterii noastre prin unitate”. „Limbajul antagonist al Strategiei de Securitate Națională a SUA la adresa Uniunii Europene nu provine din sentimentele americane legate de „buna și vechea Europă”, ci din considerații strategice profunde”, spune Kubilius precizând că documentul este inspirat de viziunile expertului american Elbridge Colby care în lucrarea „The Strategy of Denial”, argumentează că SUA trebuie să împiedice orice regiune să dezvolte o putere dominantă care ar putea limita accesul american la piețe. Comisarul a conchis: „Să sperăm că va exista suficientă înțelepciune pe pământ american pentru a nu lupta împotriva emergenței unei Europe unite”.
Viktor Orbán lasă în ofsaid UE și își securizează livrările de gaze. După Trump și Putin, premierul Ungariei bate palma și cu Erdogan
Ungaria va continua să importe gaze rusești prin Turcia, în ciuda Uniunii Europene. Ankara a oferit Budapestei garanții de securitate pentru rute, a anunțat premierul ungar Viktor Orbán într-o conferință de presă comună cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Imagini din vizita premierului Orban în Turcia „În numele Ungariei, îi mulțumesc președintelui pentru garantarea acestei rute. Gândiți-vă la Nord Stream. Această garanție este o treabă serioasă”, a declarat dl Orbán (citat de M1 ). El a subliniat că, de la începutul anului, Ungaria a importat 7,5 miliarde de metri cubi de gaze prin intermediul TurkStream. Pe 3 decembrie, Consiliul UE a ajuns la un acord preliminar privind o reducere treptată a importurilor de gaze rusești. O interdicție completă asupra importurilor de GNL va intra în vigoare la sfârșitul anului 2026, iar asupra furnizării de gaze prin conducte în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia cer CJUE anularea planului Ursulei von der Leyen Ungaria și Slovacia și-au anunțat intenția de a intenta un proces la Curtea Europeană de Justiție, solicitând anularea planului UE de eliminare treptată a aprovizionării cu energie a Rusiei (RePowerEU), a anunțat ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. În primele 10 luni, Rusia a exportat 5,4 miliarde de metri cubi de gaze către Ungaria, a raportat viceprim-ministrul Alexander Novak. În 2024, volumul livrărilor de combustibil va ajunge la 8,6 miliarde de metri cubi. Cooperarea dintre Ungaria și Turcia a fost ridicată la nivelul unui parteneriat strategic major „Putem conta pe Turcia ca aliat în lupta pentru securitatea energetică cu Bruxellesul și Kievul”, a anunțat Péter Szijjárt având în vedere că, în prezent, aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei se face prin Turcia. În discuțiile cu președintele Erdogan, Viktor Orbán a declarat că turcii „vor continuă să asigure o rută energetică cheie pentru Ungaria”. Cei doi lideri s-au întâlnit până acum de 32 de ori. Orban i-a spus lui Erdogan că el a reușit să ajungă deja la acorduri cu americanii și rușii, a reușit să obțină un statut de țară fără sancțiuni și va continua să primească energie pentru Ungaria. Dar este important să securizeze ruta, în principal conducta maritimă, prin care statul maghiar poate importa energia. Imagini din vizita premierului Orban în Turcia „Numai în acest an, am adus în Ungaria șapte miliarde și jumătate de metri cubi de gaze prin intermediul dumneavoastră”, a spus Orban, detaliind în același timp dimensiunea cooperării energetice turco-ungare. El a subliniat că, la momentul primei lor întâlniri, volumul schimburilor comerciale era de doar două miliarde și jumătate de dolari (acesta a crescut ulterior la aproximativ 6 miliarde de dolari). Turcia și Ungaria vor să își extindă și „cooperarea politică, energetică, economică și de apărare”. Viktor Orbán: „Dacă nu ar fi Turcia, am fi copleșiți de migrația ilegală. Vă mulțumesc” „Dacă nu ar fi Turcia, am fi copleșiți de migrația ilegală. Sute de mii de persoane sunt oprite la granițele sale în fiecare an, iar milioane sunt împiedicate să avanseze mai departe în Europa. Ungaria susține Turcia și se va asigura că eforturile acesteia sunt recunoscute. Vă mulțumesc”, a scris Orban ulterior pe rețeaua X, mulțumindu-i liderului Erdogan. Premierul Ungariei a lăudat și eforturile președintelui turc pentru pacea din Ucraina. „ A fost primul mediator de succes în acest război ”, a spus el, adăugând că au convenit ca Ungaria și Turcia să își coordoneze eforturile pentru pace. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Financial Times dezvăluie „jocul dublu” al lui Macron. Franța nu vrea să folosească activele ruse blocate în băncile sale Polonia ia fața tuturor: devine principalul hub de aprovizionare cu GNL a Europei, dezvăluie Bloomberg