Oana Țoiu: Suntem în strânsă coordonare cu partenerii din UE pe situația din Venezuela
Șefa diplomației române a declarat că Bucureștiul participă la consultări europene pentru pregătirea unei declarații comune înaintea Consiliului de Securitate al ONU, în contextul deteriorării situației politice și de securitate din Venezuela. Potrivit Oanei Țoiu, aducerea lui Nicolas Maduro în fața justiției ar putea limita traficul de droguri, ar putea oferi venezuelenilor o perspectivă de viitor și ar consolida respectarea regulilor internaționale. Ministra a subliniat că România urmărește cu atenție evoluțiile din Venezuela și din cauza existenței unei comunități cu rădăcini românești. Prioritatea autorităților române rămâne siguranța cetățenilor români din această țară, iar misiunile diplomatice și consulare din America Latină sunt pregătite să ofere sprijin, în coordonare cu structurile Uniunii Europene. Oana Țoiu a mai precizat că, în ultimele ore, statele UE au activat un mecanism comun de informare și asistență consulară. România susține un comportament responsabil din partea autorităților de la Caracas și inițierea rapidă a unor demersuri care să permită revenirea Venezuelei la un regim democratic. În mesajul său, ministra de Externe a amintit și de situația liderei opoziției venezuelene, María Corina Machado, forțată să trăiască în clandestinitate din cauza presiunilor regimului Maduro. Ea a transmis că regimurile autoritare nu pot suprima la nesfârșit voința cetățenilor. România și Uniunea Europeană susțin combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, considerate amenințări directe la adresa securității comune. „Împărtășim pe deplin prioritatea combaterii traficului de droguri și a criminalității organizate, care reprezintă o amenințare semnificativă la securitatea noastră comună”. UE a instituit mai multe rânduri de sancțiuni împotriva regimului de la Caracas, inclusiv după alegerile prezidențiale din iulie 2024, considerate profund viciate. România și Uniunea Europeană nu îl recunosc pe Nicolas Maduro drept președinte legitim al Venezuelei.
Republica Moldova invită cetăţenii UE să se simtă ca acasă, cu oferte de telefonie şi internet fără costuri suplimentare
Republica Moldova a găsit o nouă strategie de promovare în UE. Oferă telefonie mobilă şi internet fără costuri suplimentare cetăţenilor UE aflaţi pe teritoriul moldovean. Programul „Roam Like at Home”a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. De joi, 1 ianuarie 2026, cetăţenii Uniunii Europene aflaţi în Republica Moldova, precum şi cetăţenii moldoveni aflaţi în statele membre ale UE, pot să efectueze apeluri, să trimită mesaje şi să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleaşi condiţii ca în ţara de origine, întrucât a intrat în vigoare programul „Roam Like at Home”. Eliminarea tarifelor de roaming în UE va permite cetăţenilor moldoveni să comunice la tarife naţionale în spaţiul european. De asemenea, se vor bucura de aceeaşi calitate şi viteză ca acasă. Principiul se aplică şi invers, cetăţenilor europeni care se află în Republica Moldova, relatează presa locală. Aderarea Republicii Moldova la sistemul „Roam Like at Home” al Uniunii Europene a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene în vara anului trecut şi are loc în urma finalizării procesului de transpunere a cadrului legislativ european privind roamingul în legislaţia naţională, scrie Moldpres. Republica Moldova beneficia deja de tarife reduse la roaming, în urma unui acord semnat în 2024 între autorităţile moldovene şi UE. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANCOM avertizează! Pasagerii pot ajunge să plătească sute de euro, dacă nu își pun telefoanele pe „Modul Avion”, la bordul aeronavelor Digi România oferă abonaților noul smartphone Motorola edge 50 NEO. Cu o singură condiție!
Inteligență artificială și deepfake-uri: UE pregătește legea AI Act
Conform noilor norme, orice tip de material realizat sau alterat prin sisteme de inteligență artificială – inclusiv deepfake-urile – va trebui să fie însoțit atât de o etichetă vizibilă, cât și de un marcaj tehnic care să permită identificarea automată. Scopul legii „AI Act” este creșterea transparenței și combaterea dezinformării, într-o perioadă în care diferențierea dintre conținutul real și cel artificial devine tot mai dificilă. Pentru a sprijini mediul privat și instituțiile, Comisia Europeană a lansat o primă formă a Codului de bune practici privind transparența materialelor generate de IA. Documentul, realizat cu contribuția unor specialiști independenți și a reprezentanților din industrie, are caracter voluntar, mai arată La Stampa. Codul de bune practici: structura și obiectivele Documentul este rezultatul unei colaborări demarate în luna noiembrie, la care au participat sute de persoane. Codul include două secțiuni distincte: una adresată dezvoltatorilor de sisteme IA și alta destinată utilizatorilor acestor tehnologii. Obiectivul este oferirea de soluții practice pentru respectarea cerințelor AI Act. Se va proceda fără a introduce, în acest stadiu, obligații peste cele prevăzute de lege. AI Act impune ca furnizorii de algoritmi generativi să asigure etichetarea clară, în format compatibil cu sisteme informatice, a materialelor create – fie ele texte, imagini, fotografii sau videoclipuri – astfel încât să fie detectabile ca artificiale. Codul propune o abordare de tip „multilayer”, combinând tehnici precum filigrane invizibile, metadate încorporate și alte tipuri de marcaje active. Totodată, se recomandă dezvoltarea unor instrumente de verificare accesibile publicului, inclusiv aplicații sau detectoare gratuite. Deepfake-uri, texte generate automat și marcaj comun Pentru deepfake-uri și pentru textele create de IA în scop informativ, legislația cere o mențiune explicită a originii artificiale. Codul stabilește o diferențiere clară între materialele generate integral de IA și cele în care IA este folosită doar pentru modificări punctuale, cum ar fi schimbarea feței sau a vocii într-un clip video. Se prevede și introducerea unei iconițe standard, alcătuită din inițialele expresiei „inteligență artificială” adaptate limbii fiecărui stat membru UE. Aceasta urmează să fie afișată vizibil la prima expunere a conținutului. Comisia Europeană va colecta opinii și sugestii privind acest proiect până la data de 23 ianuarie. O a doua versiune este estimată pentru jumătatea lunii martie, iar forma finală ar putea fi publicată până în iunie. Cerințele de transparență prevăzute de AI Act vor deveni obligatorii de la 2 august 2026, existând posibilitatea unei perioade de tranziție de șase luni pentru furnizori, dacă va fi aprobat pachetul Digital Omnibus.
Valentin Stan: Noi le tot promitem ucrainenilor că îi vom primi în UE, dar nu o să se întâmple niciodată
Într-o ediție transmisă live de Gândul, profesorul universitar dr. Valentin Stan a afirmat că, în opinia sa, nu există șanse ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană, cu atât mai puțin în actualul context geopolitic. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan susține că nu există niciun fel de șanse reale în acest moment ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană și că aceasta ar fi doar o narativă folosită de către liderii europeni pentru a crea o imagine distorsionată a situației actuale. Dacă te uiți acum la ucraineni, pe care vrei tu să-i bagi în Uniunea Europeană, tu o să le zici ceva de genul: Intrați, sunteți nemaipomeniți, voi băteți-vă acolo cu rușii, că noi am spu că vin rușii și acum vă umflăm pe voi, băteți-vă cu rușii, nu putem să ieșim din chestia asta, că trebuie să plecăm toți acasă după aia, cum ar zice domnul Nicușor despre CSM. Și atunci îi umflăm pe ucraineni și le tot promitem că îi băgăm în Uniunea Europeană, unde nu o să ajungă niciodată. Ghici de ce? Dintr-un milion de motive. Unele le poți expune, altele nu le poți expune, dar în general nu vorbești despre cum nu intră Ucraina în UE. Înțelegi? Că nu se face asta. Dacă te cheamă cineva din Uniunea Europeană și totuși, tot spunând că bagi Ucraina, și Ucraina nu intră în UE, trebuie să vii să gargarisezi ceva, corect? Normal. Și ai să-l vezi, ți-l dau pe Merz și o să zică: E greu, că totuși se negociază, acum sunt în război. Și oricum îi băgăm după ce se reconstruiește Ucraina. Dar n-ai să spui niciodată public următorul lucru, pe care ți-l spun eu acum. Valentin Stan aduce în discuție problema Turciei, care de zeci de ani nu a reușit aderarea la Uniune, susținând că, din cauza faptului că Turcia este extrem de dezvoltată în ceea ce privește agricultura, Uniunea Europeană nu ar putea aloca suficiente fonduri pe acest palier pentru a susține un astfel de membru. Chestia asta e valabilă și pentru Turcia. Turcia are un acord de asociere încă din anii 60′ ai secolului trecut. Dintr-un milion de motive, printre care ăsta pe care ți-l dau eu acum, au o agricultură gigantică. În baza tratatelor Uniunii Europene, cine intră în sistem este îndreptățit, în baza legislației primare, să acceseze subsidii pentru agricultură de la politica agricolă comună. Dacă bagi mâine Turcia în Uniunea Europeană, ai desființat Uniunea. Pentru că ori trebuie să bagi mâna în buzunarul contribuabilului net, ăla din Uniunea Europeană, și să-i scoți pentru bugetul agricol, nu știu, o căruță, o tonă de bani în plus, ori scot francezii, frații tăi de la Macron, din pușculița lor, banii pentru subsidiile lor ca să-i dea Turciei.
Von der Leyen afirmă că libertatea de exprimare este fundamentul democrației europene
„Libertatea de exprimare este fundamentul democrației noastre europene puternice și vibrante. Suntem mândri de ea. O vom proteja. Pentru că CE este gardianul valorilor noastre”, a declarat lidera europeană într-o postare pe contul său de Twitter, potrivit EFE. Intrarea a fost interzisă la cinci europeni Administrația președintelui american Donald Trump a interzis intrarea în țară a cinci cetățeni europeni, acuzându-i că „constrâng” rețelele de socializare să cenzureze vocile americane, a anunțat marți secretarul de stat Marco Rubio. Printre cei sancționați se numără și fostul comisar european pentru piața internă, Thierry Breton (2019-2024), care a promovat reglementări pentru limitarea dezinformării pe platforme precum X, Meta și TikTok. De asemenea, au fost incluși activistul britanic Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale (CCDH), o organizație dedicată combaterii urii și dezinformării pe internet, precum și directoarele organizației germane Hate Aid, Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, conform propriilor declarații. „Un drept fundamental în Europa” CE a subliniat într-o declarație că libertatea de exprimare este „un drept fundamental în Europa și o valoare fundamentală împărtășită cu Statele Unite” și a reamintit că Uniunea Europeană este o piață deschisă, bazată pe reguli, cu dreptul suveran de a reglementa activitatea economică în conformitate cu valorile sale democratice și angajamentele internaționale.
UE, Franța și Germania critică interdicțiile de viză impuse de SUA pentru cinci cetățeni europeni
Administrația Trump a anunțat marți interdicții de viză pentru cinci cetățeni europeni, inclusiv fostul comisar european francez Thierry Breton, acuzați de restrângerea libertății de exprimare și de vizarea nedreaptă a giganților tehnologici americani, potrivit Reuters. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția „condamnă ferm decizia SUA”, adăugând: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa și o valoare de bază comună cu Statele Unite în întreaga lume democratică”. Tensiuni între SUA și UE Interdicțiile de viză ar putea accentua divergențele tot mai mari dintre Washington și unele capitale europene pe teme care includ libertatea de exprimare, apărarea, imigrația, comerțul și războiul din Ucraina. Ele vin la doar câteva săptămâni după ce un document al Strategiei Naționale de Securitate a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să își schimbe direcția pentru a rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite. Breton a fost unul dintre arhitecții Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) al UE, care a iritat oficialii americani. Oficialii de la Washington au fost deosebit de nemulțumiți de sancțiunea aplicată de Bruxelles la începutul acestei luni platformei X a lui Elon Musk, amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind conținutul online. Interdicțiile i-au vizat și pe Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai HateAid, o organizație germană; Clare Melford, care conduce Indicele Global de Dezinformare. Reacții de la Bruxelles, Paris și Berlin Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că UE a solicitat mai multe informații de la Washington cu privire la aceste măsuri. „Dacă va fi necesar, vom răspunde rapid și decisiv pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva unor măsuri nejustificate”, a spus acesta. „Aceste măsuri echivalează cu intimidare și constrângere menite să submineze suveranitatea digitală europeană”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. Macron a subliniat într-o postare pe X că DSA a fost aprobat printr-un proces democratic și există „pentru a asigura o concurență echitabilă între platforme, fără a viza vreo țară terță, și pentru a se asigura că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”. Ministerul Justiției din Germania a declarat că cele două activiste germane beneficiază de „sprijinul și solidaritatea” guvernului, iar interdicțiile de viză sunt inacceptabile, adăugând că HateAid sprijină persoanele afectate de discursul ilegal de ură în mediul digital. „Oricine descrie acest lucru drept cenzură denaturează sistemul nostru constituțional”, a transmis ministerul într-un comunicat. „Regulile după care vrem să trăim în spațiul digital în Germania și în Europa nu sunt decise la Washington”, a adăugat Ministerul german al Justiției.
Statele Unite sancționează un fost comisar european sub acuzația de cenzurarea platformelor americane
Potrivit Secretarului de Stat, Marco Rubio, cele cinci persoane vizate de sancțiuni „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”. Fostul comisar european vizat de interdicții este Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă între 2019 și 2024. Acesta a fost descris de Departamentul de Stat drept unul dintre artizanii DSA (Legea Serviciilor Digitale) pe care oficialii americani o consideră o depășire a reglementării legitime și o amenințare la adresa libertății de exprimare. Alături de Breton, interdicțiile de viză îi vizează pe Imran Ahmed, director executiv al organizației Centrul pentru Combaterea Urii în Mediul Digital, precum și pe Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, reprezentante ale organizației germane HateAid, și pe Clare Melford, cofondatoare a Indexului Dezinformării Globale (GDI). Un purtător de cuvânt al GDI a calificat măsura drept „imorală, ilegală și neamericană”, acuzând administrația Trump de un „atac autoritar asupra libertății de exprimare”.
România, ultimul loc în UE la utilizarea inteligenței artificiale generative
Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative. În anul 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială. Cine conduce topul Procentul este unul semnificativ sub media europeană și mult inferior celui înregistrat în țări precum Norvegia, Danemarca sau Elveția, unde aproape jumătate din populație apelează frecvent la IA. Deși accesul la tehnologie este tot mai facil, utilizarea inteligenței artificiale în România rămâne limitată și sporadică. Mulți români declară că folosesc IA doar ocazional, mai ales pentru sarcini simple, precum redactarea unor mesaje sau căutarea unor informații punctuale. Un aspect neobișnuit relevat de datele Eurostat este faptul că românii care folosesc inteligența artificială o fac frecvent pentru a primi răspunsuri la dileme personale. Întrebări legate de fidelitatea partenerului de viață, decizii privind divorțul sau alte situații emoționale sensibile sunt adresate tot mai des aplicațiilor de tip ChatGPT. RECOMANDAREA AUTORULUI: Inteligența artificială greșește istoria. Cum e „reinventată” Roma antică prin imagini false Cum poate să transforme inteligența artificială economia globală până în 2031 Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială. Expert digital: „O fuziune între lumi”
Consiliul UE susține euro digital cu funcționalitate atât online, cât și offline. Când ar putea deveni operațional
Noua poziție a Consiliului presupune că euro digital ar fi emis public de Banca Centrală Europeană și ar putea fi utilizat oricând și oriunde, indiferent dacă utilizatorii sunt conectați la internet sau sunt offline, relatează Reuters. Această poziție este ușor diferită de cea a Parlamentului European. Fernando Navarrete, raportorul Parlamentului European pentru euro digital, a pledat pentru un model exclusiv offline, pentru a proteja confidențialitatea utilizatorilor și reziliența unității în sine. În acest sens, potrivit sursei citate, tranzacțiile online ar implica procesarea imediată prin registrul băncii centrale sau prin intermediari autorizați. Pe de altă parte, tranzacțiile offline pot fi înregistrate local și sincronizate ulterior cu registrul central atunci când conexiunea este restabilită. Acest aspect este important, întrucât înseamnă că sistemul poate fi utilizat chiar și în zone cu conexiune slabă, păstrând în același timp confidențialitatea similară cu cea a numerarului pentru utilizatorii săi. Cu toate acestea, proiectul avansează lent și se confruntă cu rezistența unor segmente ale sectorului bancar. Plafoanele privind deținerile de euro digital vor fi stabilite de BCE, sub rezerva unui plafon global revizuit la fiecare doi ani. Furnizorii trebuie să ofere gratuit anumite servicii digitale de bază în euro, însă în cazul funcțiilor „premium” se vor aplica comisioane. Acordul Consiliului deschide calea pentru negocieri cu Parlamentul European privind cadrul juridic pentru euro digital. Odată ce acesta va fi adoptat, Banca Centrală Europeană poate proceda la emiterea euro digital, care ar putea fi operațional până în 2029, după o fază pilot în 2027.
Uniunea Europeană va ridica sancțiunile impuse asupra Kosovo și va debloca sprijinul financiar
Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană a decis să renunțe la sancțiunile impuse asupra Kosovo în 2023. Sancțiunile au fost ridicate după ce primari sârbi aleși în alegerile din octombrie au fost învestiți în funcție. Printr-o postare publicată pe platforma X, șefa executivului european a transmis: „Vești bune pentru Kosovo. Programăm un sprijin financiar de 216 milioane de euro și intenționăm să eliberăm 205 milioane de euro la începutul anului viitor”. Sancțiunile au fost impuse după ce autoritățile kosovare nu au respectat cererile UE și ale Statelor Unite de a calma situația din nordul țării, zonă cu majoritate sârbă. Violențele au izbucnit în 2023 după ce primari de etnie albaneză au preluat funcția în nordul Kosovo, în urma unor alegeri locale boicotate de comunitatea sârbă. Printre altele, autoritățile de la Priștina au închis insituțiile condue de sârbi, au interzis utilizarea monedei sârbești și au restricționat comerțul. În urma violențelor, 30 de militari NATO și 52 de protestatari sârbi au fost răniți.