Aliații G7 ai Ucrainei vor face presiuni asupra lui Donald Trump în discuțiile critice de la Davos
Guvernele europene au emoții mari: președintele american Donald Trump va participa la discuțiile Forumului Economic Mondial de la Davos. Este de reamintit că este prima întrunire de când Larry Fink, directorul executiv al companiei americane BlackRock, este la conducerea Forumului Economic după retragerea din funcție a fondatorului Klaus Schwab. Discuțiile vor fi prezidate de Borge Brende, politician norvegian. Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei, Regatului Unit și a Comisiei Europene vor încerca să-l preseze pe Trump să sprijinie Ucraina și după încheierea unui posibil acord de pace cu Rusia. Ei vor să se asigure că prin implicarea SUA pe termen lung, Rusia nu va mai ataca Ucraina în viitor. La întrunirea anuală va veni și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, informează Financial Times. De altfel, în urma evoluțiilor ulterioare, este foarte posibil să fie adusă în discuție intenția administrației Trump pentru anexarea Groenlandei de către SUA. Guvernul Danemarcei condus de Mette Frederiksen a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda pentru a-și apăra teritoriul. Guvernele Franței, Germaniei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și al Țărilor de Jos, exprimându-și solidaritatea față de Danemarca, au anunțat că vor trimite trupe pentru misiuni de recunoaștere. Groenlanda și Ucraina, principalele teme de discuții Trump a amenințat că va crește taxele vamale cu 10% pentru toate țările europene care îi vor sta în cale în Groenlanda. Emmanuel Macron a răspuns că nu se lasă intimidat sau amenințat. De aceea, este de așteptat ca discuțiile dintre liderii europeni și liderul american să fie foarte tensionate. Steve Witkoof, emisarul special, Jared Kushner, negociatorul cu Rusia și ginerele lui Trump, precum și secretarul de Stat Marco Rubio vor fi parte a delegației SUA la Forumul Economic Mondial. „Fără SUA, nimic nu se va întâmpla”, a spus un oficial european implicat în negocieri, făcând referire și la promisiunile Marii Britanii și Franței că vor staționa trupe în Ucraina de după armistițiul cu Rusia. „Nu este clar cum se simte cu adevărat Trump”. Cine vor fi participanții Șase lideri europeni, plus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vor lua parte la discuțiile de la Davos. Premierul britanic Keir Starmer spune că ar putea veni dacă Trump va organiza o discuție pe tema Ucrainei. Pe lângă tensiunile geopolitice, vor fi discuții și despre inteligența artificială. La discuțiile de la Davos vor veni președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Argentinei Javier Milei și președintele Columbiei Gustavo Petro. Borge Brende, cel care va găzdui evenimentul, a spus că vor veni peste 400 de invitați, în special oameni de afaceri, șefi de stat și oficiali guvernamentali din întreaga lume. Sursa Foto: Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Război și amenințări între UE și SUA din cauza Groenlandei
O întâlnire de urgență a ambasadorilor țărilor UE a fost programată pentru astăzi, 18 ianuarie, după anunțul lui Trump prin care susține că va pune privind tarife de 10 și 15% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei, scrie Reuters. Reuniune de urgență în Uniunea Europeană „Ambasadorii celor 27 de țări ale Uniunii Europene se vor reuni duminică pentru o întâlnire de urgență, după ce președintele american Donald Trump a promis un val de creșteri ale tarifelor asupra aliaților europeni până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda. Cipru, care deține președinția rotativă a UE pe șase luni, a anunțat sâmbătă seară că a convocat reuniunea pentru duminică. Diplomații UE au declarat că aceasta urma să înceapă la ora 17:00 (16:00 GMT)” Tarifele lui Trump pe tema Groenlandei vor submina relațiile dintre SUA și Europa și amenință să ducă totul într-o spirală a deteriorării relațiilor. Acest lucru a fost declarat de Ursula von der Leyen și António Costa, în Paraguay, odată cu semnarea acordului Mercosur. Kaja Kallas a cerut și ea oficial Statelor Unite să nu se lase distrase de Groenlanda. „China și Rusia trebuie să se distreze de minune. Ele sunt cele care beneficiază de pe urma diviziunilor dintre aliați. Dacă securitatea Groenlandei este în pericol, putem aborda acest lucru în cadrul NATO. Tarifele riscă să sărăcească Europa și Statele Unite și să submineze prosperitatea noastră comună. De asemenea, nu putem permite ca disputa noastră să ne distragă atenția de la sarcina noastră principală de a ajuta la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, spune reprezentanta UE. UE îl amenință pe Donald Trump cu ruperea acordului comercial cu SUA În paralel, UE ia măsuri pentru a opri acordul comercial dintre UE și SUA după ce Donald Trump a amenințat cu tarife vamale legate de Groenlanda, anunță Bloomberg. Parlamentarii Uniunii Europene sunt pregătiți să oprească aprobarea acordului comercial dintre UE și SUA, din cauza promisiunii președintelui Donald Trump de a impune tarife țărilor care au sprijinit Groenlanda în fața amenințărilor americane. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a declarat sâmbătă că un acord cu SUA nu mai este posibil. „PPE este în favoarea acordului comercial UE-SUA, dar având în vedere amenințările lui Donald Trump cu privire la Groenlanda, aprobarea nu este posibilă în acest moment”, a postat Weber pe rețelele de socializare. El a adăugat că acordul UE de reducere a tarifelor pentru „produsele americane trebuie suspendat”. Acordul comercial UE-SUA, încheiat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Trump vara trecută, a fost deja parțial implementat, dar are nevoie încă de aprobarea parlamentului. Dacă parlamentarii PPE se alătură grupurilor politice de stânga, este probabil să aibă suficiente voturi pentru a amâna sau bloca aprobarea. Acordul comercial a stabilit un tarif american de 15% pentru majoritatea bunurilor UE, în schimbul unui angajament din partea UE de a elimina taxele vamale pentru bunurile industriale americane și unele produse agricole. Von der Leyen, care supraveghează negocierile comerciale pentru UE, a încheiat acordul în speranța de a evita un război comercial în toată regula cu Trump. O facțiune vocală a parlamentarilor UE s-a opus de mult timp acordului, argumentând că este prea dezechilibrat în favoarea SUA. Această furie s-a adâncit pe măsură ce SUA au extins un tarif de 50% pentru oțel și aluminiu la sute de produse suplimentare din UE, după acordul din iulie. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a criticat luna trecută UE pentru că nu a respectat anumite aspecte ale acordului, în special în ceea ce privește reglementarea companiilor de tehnologie de către blocul comunitar. Trump a anunțat sâmbătă un tarif de 10%, începând cu 1 februarie, pentru mărfurile din țările europene care s-au mobilizat pentru a sprijini Groenlanda în fața amenințărilor SUA de a prelua teritoriul semi-autonom danez. El a spus că taxele vor crește la 25% până când „se va ajunge la un acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”. Anunțul a atras o reacție de frustrare rapidă din partea liderilor europeni, care lucrează la următorii pași. Von der Leyen a declarat într-un comunicat că „tarifele ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a respins amenințările lui Trump ca fiind „inacceptabile”. Ca urmare a ultimelor mișcări, adoptarea acordului comercial a devenit mai complicată. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Macron îl amenință pe Trump cu un „răspuns coordonat”.Ce spun liderii europeni despre tarifele impuse de liderul SUA în scandalul anexării Groenlandei Război economic împotriva aliaților Groenlandei: Trump impune tarife de 10% pentru 8 state UE. De la 1 iunie 2026, le crește la 25%
UE își cheamă ambasadorii la Bruxelles, după amenințările lui Trump cu noi taxe vamale
Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc duminică, la Bruxelles, într-o ședință de urgență. Întâlnirea are loc în contextul amenințărilor lansate de președintele american privind impunerea unor taxe vamale tot mai mari împotriva țărilor europene care susțin Groenlanda. Reuniunea a fost convocată de Cipru, stat care deține președinția rotativă a UE pentru următoarele șase luni. Potrivit Reuters, întâlnirea este programată să înceapă la ora 18.00, ora României, și are ca scop stabilirea unui răspuns comun al Uniunii la amenințările tarifare ale SUA. Opt țări europene, vizate de noile tarife Donald Trump a anunțat sâmbătă că va introduce, de la 1 februarie, o taxă vamală suplimentară de 10% asupra importurilor din opt țări europene – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda – pe care le acuză că se opun planului său de preluare a Groenlandei. Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu se ajunge la un acord. Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Trump a invocat motive de „securitate națională” și a susținut că desfășurarea de trupe europene în Groenlanda reprezintă „o situație foarte periculoasă pentru siguranța planetei”. Starmer și Macron: Noile taxe sunt acceptabile Premierul britanic Keir Starmer a catalogat amenințările liderului american drept „complet greșite”. „Poziția noastră privind Groenlanda este foarte clară: face parte din Regatul Danemarcei, iar viitorul său este o decizie a groenlandezilor și a danezilor”, a declarat Starmer, adăugând că „aplicarea de tarife aliaților pentru securitatea colectivă a NATO este complet greșită”. Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm, calificând tarifele drept „inacceptabile”. „Astfel de măsuri nu își au locul în relațiile internaționale. Europa va răspunde unitar și coordonat dacă aceste tarife vor fi confirmate”, a spus Macron. Avertisment de la Bruxelles La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că măsurile anunțate de Trump ar putea avea consecințe grave asupra relațiilor dintre cele două părți. „Tarifele vamale ar submina relațiile transatlantice”, a declarat șefa Executivului european, subliniind necesitatea unui dialog și a unei reacții coordonate la nivelul UE.
Cristian Socol: Avem cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din ultimii 10 ani. Tinerii sunt cei mai afectați de programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat
Se spune că viitorul unei țări este dat de bunăstarea tinerilor care locuiesc și muncesc în acea țară, postează Cristian Socol, într-o analiză succintă. Observația profesorului universitar pleacă de la ultimele date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică care relevă că șomajul în rândul tinerilor din România a ajuns la un nivel aproape catastrofal. Dacă rata șomajului pe toate categoriile de vârstă se menține la un nivel rezonabil, 6%, în segmentul 15-24 ani, aceasta se situează la 27,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Cu 27,3%, România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din UE (date trimestriale din România, Slovenia, Belgia, Croatia, Cipru și date lunare restul țărilor UE. În România mai mult de unul din patru tineri este șomer, conform statisticilor Eurostat, remarcă Cristian Socol, adică cea mai mare rată a șomajului din ultimii 10 ani. Având în vedere programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat, tinerii reprezintă una dintre cele mai afectate categorii sociale din România. Șomaj, probleme cu plata ratelor bancare, creșterea costului vieții, tăieri de venituri și dificultăți majore în accesarea unei locuințe sau a altor bunuri durabile, subliniază profesorul.
Ministrul Economiei: Acordul UEMercosur va duce la creșterea exporturilor României
Într-o postare publicată pe Facebook, ministrul Irineu Darău a afirmat că România are nevoie de noi piețe externe și că acordul UE-Mercosur va duce la creșterea exporturilor. „Acordul UE–MERCOSUR va duce la creșterea exporturilor României. Dincolo de ipocrizia unor politicieni cu idei de izolare a țării, România are nevoie de piețe noi de export și de reguli corecte pentru producătorii săi”, a scris ministrul Economiei. Acesta a precizat că România a susținut acest acord după negocieri ferme. „Statul român a susținut acest acord după negocieri ferme, care au adus garanții clare pentru industrie și agricultură. Rezultatul? Taxe vamale aproape zero pentru produsele românești; exporturi mai mari și acces la materii prime mai ieftine; producție mai mare și locuri de muncă în industria auto, mecanică și electrică”, a scris Darău. Potrivit acestuia, companiile românești ar urma să beneficieze direct de aceste schimbări. „Cifrele sunt clare: în 2023, firmele românești au plătit peste 47 de milioane de euro taxe vamale pentru exporturile de produse industriale către MERCOSUR. După intrarea în vigoare a acordului, aceste taxe dispar aproape complet”, a subliniat ministrul. Darău a spus că agricultura este protejată. „Agricultura este protejată și România a obținut asta prin insistențe și negociere: importurile sensibile sunt strict limitate, standardele UE rămân obligatorii, iar 15 produse românești cu indicație geografică vor fi protejate pe piețele MERCOSUR. Izolarea nu protejează România. O economie deschisă, care protejează interesele fermierilor și ale industriei, o face mai puternică”, a adăugat ministrul Economiei.
Victor Negrescu critică lipsa de dezbatere și transparență privind poziția României față de acordul UEMercosur
Lipsa de transparență în procesul decizional „Acordul UE-Mercosur a generat multă emoție în spațiul public pentru că nu a existat, din păcate, o dezbatere reală în societatea românească privind poziționarea României pe acest subiect. De altfel, lipsa de transparență privind procesul decizional adâncește neîncrederea și alimentează euroscepticismul”, se arată în mesajul publicat de Negrescu. „Totul putea să fie mult mai simplu dacă cei responsabili de acest domeniu al afacerilor europene, fie că vorbim de externe sau economie, făceau acest minim efort de definire a poziției naționale prin dialog cu partenerii sociali, experți, societatea civilă și partidele politice din Parlamentul României”, mai transmite europarlamentarul. Potrivit liderului social-democrat, acordul în cauza aduce beneficii unor sectoare economice, precum industria auto și producătorii de componente, dar avertizează că există și sectoare care riscă să piardă, în special agricultura. Negrescu a criticat autoritățile pentru lipsa de dialog cu reprezentanții sectorului agricol, subliniind că au dat dovadă de aroganță: „Am atras atenția public că este crucial ca toate autoritățile responsabile din România să discute cu fermierii înainte să adopte o decizie. Din păcate, cei care au stabilit votul României nu au făcut-o. Au dat dovadă de aroganță”. Garanțiile necesare Acesta a spus că, deși au fost obținute fonduri de 45 de miliarde de euro destinate agriculturii, „Agricultura europeană, și implicit cea românească, nu are nevoie doar de compensații, ci de garanții ferme”, punctând că agricultura europeană are nevoie de garanții juridice clare, mecanisme de protecție aplicabile rapid și reguli egale de concurență, în special în ceea ce privește standardele de mediu și siguranță alimentară. „Voi continua să pun presiune pe Comisia Europeană și am decis să depun o interpelare în regim de urgență în speranța că mai putem obține garanții suplimentare. Am solicitat răspunsuri clare despre modul concret în care vor funcționa clauzele de protecție”, mai notează Negrescu. „Urmează un vot în legislativul european, încă un vot al României în Consiliul UE și ratificarea de către statele membre. (…) În absența unor garanții ferme din partea Comisiei Europene, Partidul Social Democrat nu poate să voteze pentru actuala formă a acordului cu Mercosur”, mai transmite europarlamentarul social-democrat.
Reacția lui Petrișor Peiu, după votul României în favoarea acordului UE-Mercosur: o lovitură devastatoare pentru fermierii români
„Acordul promovează exporturile statelor industriale din UE pe piața Mercosur, în schimb este o lovitură devastatoare pentru fermierii români și cei din alte state UE, care nu vor putea rezista concurenței neloiale a produselor agricole din statele Mercosur, care vor intra liber pe piața UE”, a declarat liderul senatorilor AUR. Peiu: „regimul Dan-Bolojan a acționat împotriva intereselor românești” Petrișor Peiu a afirmat că votul României a fost decisiv pentru adoptarea acordului cu Mercosur. „Actul de trădare națională al regimului Dan-Bolojan este cu atât mai deplorabil cu cât fără votul României s-ar fi întrunit minoritatea de blocaj și semnarea acordului ar fi fost respinsă. Ambasadorul României ar fi trebuit măcar să se abțină”, a spus parlamentarul AUR. Peiu a susținut că decizia a fost luată fără un mandat național și fără consultarea actorilor afectați. „Faptul că regimul Dan-Bolojan a acționat împotriva intereselor românești și în lipsa unui mandat național este evident, din moment ce nu a existat consultare publică, asociațiile fermierilor români s-au pronunțat împotriva semnării acordului, iar ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu a informat că nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la semnarea Acordului UE-Mercosur”, a adăugat Peiu. Liderul senatorilor AUR a legat votul României de poziția Franței „Este umilitor pentru demnitatea noastră națională faptul că sub conducerea lui Nicușor Dan România a acționat împotriva interesului său național ca o unealtă a Franței, în interesul politic al președintelui francez Emmanuel Macron. Este de notorietate faptul că președintele Macron susține acordul globalist cu Mercosur, însă a ales să pretindă că se opune la Consiliul European, pentru a-și salva poziția în Franța, amenințată de contestatarii Mercosur. Însă președintele Macron și-a permis să mimeze cu perfidie opoziția, știind că se bazează pe votul României pentru a se întruni majoritatea calificată necesară aprobării acordului Mercosur”, susține Petrișor Peiu. Acordul comercial între Uniunea Europeană și blocul Mercosur a fost aprobat vineri de statele membre ale UE, după peste 25 de ani de negocieri și discuții intense, printr-o majoritate calificată de 21 de voturi pentru din totalul de 27 de țări membre. Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria și-au exprimat opoziția, în timp ce Belgia s-a abținut de la vot.
Vicepreședinte al Parlamentului European despre acordul UE-Mercosur: Eu cred că România poate câștiga din acordurile comerciale internaționale mari
„Vedeți cum arată lumea în care trăim, cum arată relațiile cu America Latină, care este nivelul de stres. Să ai un acord comercial cu un bloc cu 700 de milioane de oameni, nu e puțin lucru în lumea în care trăim, în care OMC-ul este distrus, în care ni se cer tarife din toate părțile. Să ai un acord comercial în care poți să profiți, să poți să vinzi o parte din producția ta, este foarte important, este o continuare a spiritului ultimilor 80 de ani”, a spus Nicu Ștefănuță, vineri la B1 TV. „Eu cred că România poate câștiga din acordurile comerciale internaționale mari pentru că producem foarte mult”, a mai spus Ștefănuță, făcând precizări și despre modificările pe care acordul le-a suferit: „Mercosurul care a fost negociat a alterat, a schimbat radical în ultimele săptămâni. S-au pus frâne de consum. Adică dacă importăm prea multe carne, cum se spune, Uniunea Europeană poate să spună halt, oprim pentru șase luni, pentru două luni. Perioada de aclimatizare, de care a vorbit domnul ministru de două ani, și ea este în discuție. Fondurile suplimentare pentru agricultori, și ele au fost adaptate”. Problemele din agricultura românească Acesta a subliniat că poziția ministerului Agriculturii nu reprezintă interesele tuturor agricultorilor, punctând: „Poziția Ministrului reflectă insula Marea Brăilei și încă 5-6 mari producători. Nu reflectă marea masa agricultorii. Peste 90% din producătorii din România, în continuare, au între 2-4 sub 10 hectare. Deci despre asta este vorba. În continuare sunt foarte mici. Iar eu, în Parlamentul European, lucrez pentru ca ei să aibă mai multe subvenții, ei să aibă mai multă putere ca să ajungă în piață”. În plus, vicepreședintele a atras și atenția asupra problemelor din agricultura românească. „În România se folosesc pesticide neautorizate în toată Uniunea Europeană. Se omoară albine, an de an. Deci eu nu m-aș îngrijora atât pentru pesticidele care se pun peste papaya din Paraguay, cât m-aș îngrijora pentru pesticidele care la noi fac ravagii în ciuda interdicției europene”.
Macron dă în spate în fața fermierilor furioși: Franța nu mai votează acordul Mercosur
„Franța a decis să voteze împotriva semnării acordului între Uniunea Europeană și țările Mercosur”, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron. Decizia a fost luată în contextul protestelor fermierilor de la Paris. Fermierii au ajuns la Paris, tractoarele parcurg bulevardul Champs Elysees și pot fi văzute și în apropierea Turnului Eiffel. Fermierii francezi au blocat, joi, mai multe obiective din Paris în semn de protest împotriva unui acord comercial de anvergură pe care Uniunea Europeană urmează să îl semneze cu țările din America de Sud și împotriva altor nemulțumiri locale. Fermierii din sindicatul Coordination Rurale au început proteste la Paris, pe fondul nemulțumirii față de acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, care, se tem ei, ar putea inunda țara cu importuri de alimente ieftine, precum și față de modul în care guvernul gestionează o boală a bovinelor. Ministra agriculturii din Franța: Nu sunt în favoarea acestui acord cu Mercosur La Bruxelles, ministra Agriculturii din Franța Annie Genevard încearcă să obțină concesii pentru a potoli furia fermierilor francezi. Nici ea nu susține semnarea acordului cu Mercosur, declarând că a încercat să stabilizeze bugetul Franței pentru PAC și suspendarea creșterii unei taxe pe îngrășăminte. Numită ministru al Agriculturii în septembrie 2024, la câteva luni după cea mai mare mișcare de proteste rurale din ultimii 30 de ani, Annie Genevard a fost foarte conștientă de amenințarea constantă a unor noi crize agricole. S-a concentrat pe negocierea garanțiilor pe coridoarele Comisiei Europene. Scopul ei: să prevină o nouă izbucnire de furie a fermierilor Prezentă la Bruxelles alături de omologii ei europeni și de trei comisari (pentru Agricultură, Comerț și Sănătate) pentru o întâlnire pe care o descrie drept „ultima șansă” de a găsi o soluție, ministra știe că principalele revendicări ale agriculturii franceze sunt acum negociate acolo. Susținută de aproximativ zece omologi europeni, ministra afirmă că a obținut acordul Comisiei pentru a scuti îngrășămintele importate de taxe. Autorul recomandă: Fermierii francezi încearcă să oprească acordul Mercosur. Tractoare pe Champs Elysees și lângă Turnul Eiffel, copaci tăiați ca să blocheze drumurile
Italia și Franța solicită scutirea îngrășămintelor de la taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon
Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews. „O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată. Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon. Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia. Italia cere Comisiei Europene să ia măsuri O a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”. Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate. „Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Probleme și pentru firmele mari Fertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE. „Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat. Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.