Armatele UE, considerate grupuri teroriste de Iran
Anunțul făcut de Mohammad Bagher Qalibaf, fost comandant al Gărzii, privind desemnarea ca grup terorist va fi probabil mai mult simbolic. Iranul a utilizat o lege din 2019 pentru a declara reciproc armatele altor națiuni drept grupuri teroriste, după ce Statele Unite au declarat Garda drept grup terorist în acel an. Cu toate acestea, anunțul vine într-un moment de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu, în contextul în care președintele american Donald Trump ia în considerare un posibil atac militar împotriva Iranului. Republica Islamică a planificat, de asemenea, un exercițiu militar cu foc real pentru duminică și luni în Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece o cincime din totalul petrolului comercializat. Qalibaf a făcut anunțul în timp ce el și alți membri ai parlamentului purtau uniforme ale Gărzii în semn de sprijin pentru această forță. Garda, care controlează și arsenalul de rachete balistice al Iranului și are interese economice vaste în Iran, răspunde doar în fața liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. „Încercând să lovească (Garda), care a fost cea mai mare barieră în calea răspândirii terorismului în Europa, europenii s-au împușcat, de fapt, în picior și, încă o dată, prin ascultarea oarbă față de americani, au decis împotriva intereselor propriului popor”, a spus Qalibaf. Sâmbătă seara, Trump a refuzat să spună dacă a luat o decizie cu privire la ceea ce vrea să facă în privința Iranului.
Thomas Byrne, ministrul irlandez pentru Afaceri Externe, vizită la București
Întâlnirea s-a desfășurat miercuri, cu prilejul vizitei la București a oficialului irlandez. Potrivit comunicatului publicat de MAE, Țoiu a apreciat „nivelul solid al relației bilaterale româno-irlandeze”, aducând în discuție pozițiile, dar și interesele comune ale celor două țări, în cadrul UE, inclusiv pregătirile Irlandei pentru viitoarea președinție a Consiliului UE, mandat care începe din iulie 2026. Ministra de Externe a României și oficialul irlandez au subliniat importanța consolidării proiectului european și a menținerii unității statelor membre, punând accent pe faptul că întăririi rezilienței Uniunii Europene în actualul climat internațional reprezintă o necesitate. Thomas Byrne, întâlnire cu secretarul de stat pentru Afaceri Europene Aflat la București, ministrul pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, a avut consultări alături de Clara Staicu, secretar de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu şi Africa. În cadrul discuțiilor au fost abordate și modalitățile concrete de întărire a cooperării europene vizând priorități precum avansarea procesului de extindere, protejarea și promovarea valorilor democratice, avansarea negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, consolidarea competitivității europene, implementarea abordării strategice a UE la Marea Neagră. Secretarul de stat, Clara Staicu, a vorbit despre avansarea procesului de extindere atât cu candidații din Vecinătatea Estică – Republica Moldova și Ucraina -, cât și cu partenerii din Balcanii de Vest, pe baza progreselor înregistrate de statele candidate. În ceea ce privește asumarea rolului Irlandei la Președinția Rotativă a UE, cei doi oficiali au convenit cooperarea, dar și menținerea unui dialog activ asupra temelor de interes comun înscrise pe agenda europeană.
Comisia Europeană dă în judecată România pentru că nu a închis și reabilitat depozitele de deșeuri
Într-un comunicat publicat, vineri, Comisia Europeană a precizat că România nu a respectat obligațiile cu privire la depozitarea deșeurilor în temeiul Tratatului de aderare a României, dar și al Directivei privind depozitele de deșeuri, adică Directiva 1999/31/CE, modificată de Directiva (UE) 2018/850. Directiva UE le impune statelor membre obligația de a lua măsurile necesare pentru a închide și reabilita depozitele de deșeuri cărora nu li s-a acordat o autorizație sau care nu îndeplinesc condițiile de exploatare prevăzute de lege. Obligațiile sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung la adresa sănătății umane și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate. Potrivit Comisiei, toate depozitele neconforme de deșeuri trebuiau închise și reabilitate, din iulie 2017. România a reabilitat 92 dintre ele, însă alte 15 funcționează în continuare fără „planuri clare de reabilitare”. Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020 și un aviz motivat în februarie 2024. „În pofida unor progrese, autoritățile române nu au abordat pe deplin preocupările exprimate, întrucât 9 situri nu sunt încă reabilitate. Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, inițiază o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, se arată în comunicatul publicat de Comisia Europeană. Potrivit raportului din 2025, publicat de Garda Națională de Mediu, depozitele municipale de deșeuri au fost amendate cu 1.840.000 de lei de inspectori. De asemenea, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, peste 3.000 de primării au fost amendate pentru neconformități, printre care și transporturile nedeclarate de gunoi.
După Mercosur, UE încheie un acord istoric cu India. Ursula: Succesul Indiei va face lumea mai stabilă și mai prosperă
În timp ce SUA presează Canada să refuze acordul comercial cu China, amenințând-o cu tarife de 100%, Uniunea Europeană a semnat încă un acord comercial de liber schimb cu India după semnarea acordului istoric cu Mercosur. La ceremonia semnării acordului au participat președintele Consiliului European Antonio Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Acordul a fost încheiat chiar cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Indiene. „Succesul Indiei va face lumea mai stabilă, mai prosperă și mai sigură”, a spus Ursula von der Leyen. Iar Antonio Costa a declarat că acordul dintre UE și India transmite un „mesaj important și puternic lumii”. „UE și India cred mai mult în comerțul liber decât în taxe vamale. Va propulsa economia, va crea noi locuri de muncă, va promova prosperitatea și va asigura stabilitate geopolitică. Două dintre cele mai mari economii și democrații care respectă principile ordinii internaționale trebuie să creeze predictibilitate, iar acordul asta va face”, a spus Costa. Costa a mai spus că UE va susține Carta Națiunilor Unite, va ajuta Ucraina și va presa Rusia să încheie armistițiu”. „Viitorul Groenlandei va fi decis de Danemarca și groenlandezi”, a adăugat acesta. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Traian Băsescu e convins că Mercosur e o directivă UE: „Cu toată respingerea de la Parlament, va intra în funcțiune”
Ungaria și Slovacia amenință că vor da în judecată UE din cauza interdicției privind gazul rusesc
„Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind REPowerEU va fi publicată oficial. Vom folosi toate mijloacele legale pentru a o anula”, se arată în mesajul publicat pe X de Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, citat de Politico. Acesta a criticat modul în care decizia a fost adoptată de forurile europene, calificând-ul drept un „truc juridic”. Acesta a spus că legea a fost prezentată ca o măsură economică, fapt ce a permis adoptarea ei doar cu o majoritate calificată. „Interzicerea Ungariei de a cumpăra petrol și gaze din Rusia contravine interesului nostru național și ar crește semnificativ costurile energiei pentru familiile maghiare”, a mai notat oficialul. De asemenea și ministrul slovac de Externe Juraj Blanár a anunțat că Slovacia va da în judecată Uniunea Europeană, subliniind „Nu putem accepta soluții care nu reflectă capacitățile reale și circumstanțele specifice ale fiecărei țări”. Parlamentarii și liderii UE au convenit în decembrie să înceteze toate achizițiile de gaz de la exportatorii ruși până la sfârșitul anului 2027, iar un embargo similar asupra petrolului ar putea fi implementat mai târziu în acest an. Conform noii legislații, interzicerea importurilor de gaze rusești se va face etapizat. Importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia vor fi stopate până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor înceta cel târziu la 30 septembrie 2027, existând posibilitatea unei amânări limitate, până la 1 noiembrie 2027, pentru statele care întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze non-rusești înainte de sezonul rece.
Aliații occidentali sunt pregătiți pentru următoarea călătorie cu rollercoasterul alături de Donald Trump
Declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, NATO și Afganistan au scos la iveală ruptura profundă dintre Statele Unite și aliații săi tradiționali din Europa. Afirmațiile sale, completate de inițiativa controversată a unui „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, în care ar urma să fie cooptați lideri precum Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin, au amplificat sentimentul de instabilitate geopolitică, se arată într-o analiză CNN. Reacția Europei În fața acestor provocări, liderii europeni au adoptat o poziție mai fermă. Regatul Unit, Franța, Germania și Italia au respins invitația de a participa la inițiativa lui Trump, refuzând rolul de actori secundari într-un format dominat de Washington. Premierul canadian Mark Carney a sintetizat atmosfera de la Davos printr-un mesaj dur. „Suntem într-o ruptură, nu într-o tranziție”, subliniind că noua ordine mondială favorizează marile puteri, iar statele care nu sunt la masa negocierilor riscă să devină victime ale deciziilor altora. Vulnerabilități strategice Deși amenințările privind tarifele și o eventuală intervenție militară în Groenlanda au fost temporar retrase, riscurile structurale persistă. Experții avertizează că noua ordine mondială se manifestă mai subtil, prin presiuni economice. Dependența Europei de gazul natural lichefiat din SUA rămâne o vulnerabilitate majoră, iar capacitatea Uniunii Europene de a reacționa rapid este limitată de mecanismele sale decizionale greoaie. Perspective Uniunea Europeană a făcut pași importanți în sprijinirea Ucrainei și în consolidarea industriei de apărare, însă lideri precum Volodimir Zelenski atrag atenția că ritmul este insuficient. Raportul elaborat de Mario Draghi avertizează că declinul demografic și lipsa investițiilor comune pot slăbi capacitatea Europei de a deveni un pol de stabilitate într-o nouă ordine mondială marcată de rivalitate între mari puteri. Europa se află într-un moment critic: fie își asumă autonomia strategică și reformele necesare, fie riscă să rămână prinsă între interesele altora, într-o lume în care regulile vechi nu mai funcționează.
Trebuie să aleagă România între mamă și tată, între SUA și UE? Ce spune un europarlamentar
România nu trebuie să facă neapărat o alegere între UE și SUA, explică, la RFI, europarlamentarul Vasile Dîncu. Vasile Dîncu declară că „din păcate, în ultima vreme, conducerea României s-a simțit ușor încurcată, trebuind să aleagă între două tipuri de apartenență. Pe de o parte, avem un parteneriat strategic cu SUA, un parteneriat strategic care ne asigură nouă liniștea securității sau sentimentul securității, dacă nu chiar securitatea, avem baze americane importante din punct de vedere logistic și operațional pe teritoriul României. Pe de altă parte, avem apartenența la UE, cea care ne modernizează societatea, ne asigură fonduri, chiar de supraviețuire pentru România. România s-a simțit încurcată între aceste două apartenențe”. În opinia sa, „aceasta este o falsă dilemă. România nu trebuie să aleagă între mamă și tată, nu trebuie să aleagă între cele două apartenențe. Pur și simplu, trebuie să recurgă la principiu. Ne-am dus în UE, am făcut parteneriatul strategic, pentru a respecta niște principii. Aceste principii erau respectul independenței, respectul teritorialității, dreptul fiecărei națiuni de a-și defini singură proiectul și soarta (…). Pentru națiunile mici și medii, respectul principiului și consecvența sunt cele care îți asigură securitate, cel puțin pe termen lung”. Întrebat dacă mai funcționează lingușirea lui Donald Trump de către unii lideri europeni, Vasile Dîncu a răspuns: „Din păcate, a funcționat ca și comunicare politică sau diplomatică și cred că Europa a pierdut aici în noul mandat al lui Donald Trump. Nu cred că mai funcționează”.
România și Italia sunt primele țări care aplică taxa logistică pe coletele din afara UE. De la jumătatea anului, apare o nouă taxă
Românii care comandă produse online din afara Uniunii Europene vor plăti și mai mult pentru fiecare colet. Pe lângă taxa logistică de 25 de lei pe colet, introdusă la începutul anului, se va aplica și o taxă vamală suplimentară. Potrivit unei analize Deloitte, România și Italia au fost primele țări din UE care au introdus taxa logistică pentru coletele cu valoare sub 150 euro. Aceasta se aplică fiecărui colet livrat în România, indiferent prin ce stat intră în Uniunea Europeană. Până acum, aceste colete erau scutite de taxe. De la jumătatea anului 2026, la această taxă de 25 de lei se va adăuga și o taxă vamală de 3 euro pentru fiecare colet. Măsura a fost decisă la nivel european și va fi aplicată în toate statele membre. Autoritățile spun că noile taxe sunt necesare din cauza numărului foarte mare de colete ieftine care ajung zilnic în UE. În același timp, comercianții europeni reclamă concurența neloială. ”În aceste condiţii, toţi operatorii de pe lanţul unei tranzacţii de comerţ electronic trebuie să acţioneze rapid pentru evaluarea impactului taxei logistice şi pentru conformare, respectiv să ia măsuri pentru a implementa, administra şi pentru a găsi soluţii de gestionare a taxei logistice în viitor, mai ales în perspectiva intrării în vigoare a taxei vamale de trei euro/articol, de la jumătatea acestui an. În urma aplicării celor două taxe, concomitent, va creşte semnificativ costul pentru comercianţii extra-comunitari care vând online în Uniunea Europeană, iar bugetul consumatorilor europeni va fi afectat în consecinţă,” se arată în analiză. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Noua piață neagră digitală: AliExpress și Shein nu reușesc să oprească produsele ilegale și reclamele mascate. Cum ne putem feri de „țepe” Lovitură de grație de la Uniunea Europeană pentru Shein, Temu și AliExpress. De când vor fi taxate în plus coletele cu o valoarea mai mică de 150 de euro
Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar
Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria, a declarat Viktor Orban, acuzând Comisia Europeană că încearcă să înșele cetățenii din țările UE, transmite TASS. Premierul maghiar a acuzat Comisia Europeană pentru că ar fi încercat să fraudeze acordul prin adăugarea unor reglementări suplimentare care ar fi presupus intrarea în vigoare în forță a acordului înainte să fie aprobat de Parlamentul European. „Este cert că atâta vreme cât Ungaria va avea un guvern național, nu va aproba niciodată un acord cu Mercosur”, a spus Orban într-o emisiune. „De aceea fermierii sunt furioși. Nu este vorba de problemele economice cu Mercosur, nu este vorba despre viitorul agriculturii sau despre cum îi amăgesc pe fermieri prin a ocoli parlamentele naționale și a lua decizii diametral opuse fermierilor. Ungaria a votat împotriva acordului UE-Mercosur, alături de Austria, Irlanda, Polanda și Franța. Însă, acesta a fost aprobat de majoritatea țărilor membre UE. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Antonio Costa al Consiliului European au participat la semnarea Acordului de Parteneriat UE-Mercosur. Ursula susține că prin încheierea acordului de pe urma căruia vor beneficia ambele părți, companiile europene vor „crea exporturi, creștere și locuri de muncă”. Acordul va elimina tarifele pe exporturile UE, inclusiv pe produsele agricole (vin, lactate, ulei de măsline) și industriale, precum și pe automobile și produse farmaceutice. UE va importa produse agricole din cele patru țări membre Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), precum cafea, ceai, cacao, porumb, roșii, cartofi, ardei și alte produse specifice Americii de Sud. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Grindeanu denunță presiuni externe pentru Mercosur. Dezvăluie că a fost sunat de Comisia Europeană să susțină acordul
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE