Valentin Stan: În Consiliul European, deciziile nu sunt egale atunci când se practică majoritatea calificată. Țoiu ar trebui să învețe cum se iau deciziile în UE
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentyl European e după populație. În procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Acesta a început prin a spune că în Parlamentul European, totul este în funcție de populația țărilor. Europarlamentarii, susține istoricul, sunt aleși în funcție de numărul populației țării respective. Faptul că Țoiu susține că deciziile se iau prin egalitatea dintre state este o eroare, susține Stan. Deci, în afară de faptul că micuța (n.r. Oana Țoiu) se scarpină… Hai să-ți dau o probă de Ministrul de Externe. Poate ai impresia că doar de scărpinici ne legăm noi aici… Nu! Doamna Țoiu explică, iată, cum este distribuită puterea în Uniunea Europeană. Crezi că Ministrul de Externe al României ar trebui să priceapă la Uniunea Europeană? Eu cred că mai bine mergem la La Fontaine, cu Greierele și furnica, dacă tot o mușcă greierele de călcâi. Să-ți explic, în Parlamentul European e după populație. Adică țările cu populație mare trimit mai mulți parlamentari, înțelegi? Sigur, odată ce ajung și acolo parlamentarii ăștia… Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentul European e după populație. Adică trimitem și noi acolo, în funcție de ce populație avem. Știi unde este țara și egalitatea în materie de decizie pentru fiecare din participanți? Păi, acolo unde se întrunesc șefii de guvern, prim-miniștrii, la Consiliul European, șefii de stat… Acolo există decizia egală… Deci, în acest document, la îndemâna ei, că este document MAE, aflăm că în Consiliul European, acolo unde se întrunesc prim-miniștrii. Acolo unde spunea ea că decizia egală între ăștia, aici, în Consiliul European, aflăm că în procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Uite, aici v-am dat din tratat, articolul 16, începând cu 1 noiembrie 2014, vă spune că majoritatea calificată se practică, așa numita dublă majoritate. Adică majoritatea calificată se va defini ca cel puțin 55% din membrii consiliului, incluzând cel puțin 15 dintre ei.
Ultima zi a Conferinței de Securitate de la München. Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA / Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA / Președintele Letoniei: UE nu este pregăt
Kallas: UE trebuie să definească obiectivele clare înainte de negocieri cu Rusia La finalul unui panel de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas s-a arătat sceptică față de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina. „Ceea ce contează mai mult decât să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când stai acolo”, a spus Kallas, insistând că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întâi cerințele esențiale. „De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea. Aceasta a marcat încheierea panelului. Rinkēvičs: Nu putem specula asupra alegerilor din Ungaria în privința Ucrainei Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile. „Aș atrage atenția că atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot produce rezultate foarte neașteptate. Să nu ne grăbim să presupunem ceva ce numai alegătorii din fiecare țară pot decide. Să așteptăm să se întâmple și să vedem cum se întâmplă”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei. El a adăugat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, care ar putea modifica dinamica procesului în sens invers. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat la Conferința de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace. Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în blocul comunitar”, dar că, discutând cu alți lideri europeni, are „impresia că, în acest moment, nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă”. El a precizat că Uniunea Europeană „vrea să vadă Ucraina aderând cât mai curând posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova. „UE trebuie să se uite la Balcanii de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate pentru că nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atât de multe lucruri, de exemplu în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amânat atât de mult aderarea acestora”, a spus Rinkēvičs. El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorată Moldova. „Da, e o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară. Este nevoie de discuții serioase despre cum să gestionăm acest proces”, a subliniat șeful de stat leton. Rinkēvičs a remarcat că, „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de acordul de pace”, dar și că nu este optimist în privința unui angajament real din partea Rusiei. „Dacă Rusia nu acționează, atunci nu vom avea un acord”, a conchis el. NATO: Este nevoie de producție mai mare de echipamente de apărare, în Europa și SUA Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a subliniat necesitatea majorării producției de echipamente militare, preluând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană. Šekerinska a amintit că la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar creșterea cheltuielilor pentru apărare, ci și accelerarea producției proprii. „Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar și de mai multă producție în SUA”, a spus ea. Adjunctul secretarului general a precizat că, în prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, în special pentru capabilități urgente în Ucraina, cum ar fi apărarea aeriană. „Când am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Am fost recent în Norvegia la o companie care exportă tot către SUA, iar apoi multe state europene cumpără de acolo. Acestea sunt legăturile pe care le-au dezvoltat companiile de apărare. Dacă încercăm să le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska. Ea a subliniat că pentru creșterea producției este nevoie de reglementări mai bune, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO. Haddad: Achizițiile de echipamente de apărare din străinătate „nu au sens” Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, afirmând că aceasta reprezintă doar „bun simț”. El a explicat că, atunci când bugetele pentru apărare cresc – adesea prin reducerea altor cheltuieli – nu este logic să fie folosiți bani pentru a susține industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a spus Haddad. Ministrul francez a subliniat că este vorba și despre controlul asupra utilizării, exportului și know-how-ului tehnologic asociat armamentului. „Când cumperi o armă din altă regiune, aceasta vine cu anumite condiții. Există clauze, adesea în litere mici, despre cum și când poate fi folosită. Toate acestea sunt esențiale”, a adăugat Haddad. Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a oferit o interpretare diferită a discursului lui Marco Rubio, criticând faptul că patru europeni de pe un panel trebuiau să răspundă la discurs abia a doua zi. „Nu ar trebui să fim nici ușurați, nici șocați de un discurs sau altul. Cea mai proastă lecție pe care am putea să o tragem este să ne agățăm de câteva cuvinte frumoase și să apăsăm butonul de amânare”, a afirmat Haddad. El a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe propriile obiective, inclusiv pe reînarmare și pe creșterea competitivității. „Aceasta este, pe termen lung, cea mai bună cale de a remodela și, poate, de a salva relația transatlantică: să fie mai echilibrată, mai matură, cu două piloni egali, în loc să căutăm aprobarea americană
Numărul cazurilor de cancer, în creștere în UE. Care sunt cele mai întâlnite tipuri de cancer la femei și la bărbați
Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană, cu impact social şi economic tot mai mare. Țările membre alocă sume tot mai mari pentru prevenţia, diagnosticarea cancerului și tratament. Un nou raport al OCDE arată că în 2024 au existat 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în toate țările membre UE. Potrivit Euronews, din 2000 și până în prezent, numărul de cazuri noi de cancer a crescut cu aproximativ 30% atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Estimările, în aceste condiții, sunt îngrijorătoare: până în 2040, sunt preconizate 500.000 de cazuri noi. La femei, jumătate din cazurile de cancer au fost reprezentate de trei tipuri de malignitate: cancerul de sân (30%), cancerul colorectal (12%) și cancerul pulmonar (9%). Pe de altă parte, la bărbați, cele mai frecvente au fost cancerul de prostată (22%), cancerul pulmonar (14%) și cancerul colorectal (13%). Raportul mai arată că rata cazurilor noi de cancer în raport cu populația a crescut cu 16% în ultimele două decenii. Creșterea se explică prin detectarea crescută a cancerului tiroidian, dar și pentru schimbarea tiparelor reproductive pentru cancerul de sân. În cazul femeilor cu vârste între 15 şi 49 de ani, evoluţia numărului de cazuri a reprezentat aproape un sfert din diferenţa totală a incidenţei observată după anul 2000. Cea mai mare incidență a cancerului tiroidian la femeile tinere a fost înregistrată în Cipru, Croația și Italia. Pe de altă parte, în cazul bărbaților, incidența cancerului testicular și a melanomului cutanat cu debut precoce a crescut cu +3,7 la 100.000 și, respectiv, +2,8 la 100.000 între 2000 și 2022. Cele mai mari creşteri ale cancerului testicular au fost observate în Croaţia, Olanda şi Polonia. Cheltuielile pentru oncologie au crescut Potrivit Euronews, un raport din 2025 al Institutului Suedez pentru Economie în Sănătate a estimat că, în 2023, Danemarca, Finlanda, Islanda și Norvegia alocau în jur de 4% pentru cancer din cheltuielile pentru sănătate. La polul opus, Franța, Germania, Bulgaria, Lituania, Polonia și România au alocat aproximativ 8% pentru cancer din cheltuielile destinate sectorului sănătății. La nivelul UE, cheltuielile pentru cancer s-au dublat din 1995 şi au ajuns la 6,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în 2023. Creșteri mai rapide s-au înregistrat în Europa Centrală și de Est.
Orbán acuză că UE și Ucraina au declarat război Ungariei
Premierul Orbán a descris Politico drept „Publicația oficială a elitei bruxelleze”, iar ideile evidențiate în articol drept „cel mai recent plan de război”, notează European Pravda. „Acest nou plan este o declarație deschisă de război împotriva Ungariei. Ei ignoră decizia poporului maghiar și sunt hotărâți să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace necesare. Ei vor ca Partidul Tisza să ajungă la putere, pentru că atunci nu ar mai exista veto, nu ar mai exista rezistență și nu ar mai exista posibilitatea de a rămâne în afara conflictului lor”, a scris premierul Orbán, miercuri, într-o postare publicată pe X. Acesta a mai adăugat: „În aprilie, la urnele de vot, maghiarii trebuie să-i oprească”, precizând că „Fidesz este singura forță care stă între Ungaria și dominația Bruxelles-ului și singura garanție a suveranității ungare”. Articolul publicat în Politico la care Viktor Orbán reacționează tratează o idee fără precedent: ascensiunea în avans a Ucrainei la UE, cu o parțială apartenență la blocul european încă din 2027, dar fără a relaxa cerințele privind principiile fundamentale. Documentul mai prezintă și „planurile A, B și C” ale UE pentru a face față refuzului categoric al Ungariei de a sprijini deciziile procedurale privind integrarea europeană a Ucrainei. Planul principal expus în material presupune că premierul Orbán va pierde alegerile din aprilie. Între timp, liderul opoziției Tisza, Péter Magyar, a declarat că echipa lui Orbán se pregătește să-l șantajeze făcând publice videoclipuri intime cu el, înregistrate cu o cameră ascunsă, și a insistat că nu vede „material compromițător” în ele. Într-un sondaj publicat duminică, partidul de opoziție,Tisza a condus cu 8 puncte procentuale în fața partidului Fidesz al premierului Viktor Orbán, iar în alt sondaj cu 10 puncte.
Cumpără european. Franța vrea ca UE să impună taxe mai mari pe importurile de produse ieftine made in China
Franța intenționează să propună Uniunii Europene să impună taxe mai mari pentru produsele „made in China” pentru a contracara valul de importuri ieftine, susține un raport strategic al guvernului francez publicat luni. Raportul a fost elaborat de Haut-Commisariat t à la Stratégie et au Plan, iar potrivit analizei, sectoarele centrale și fundamentale economiei Uniunii Europene, de la automobile la produse chimice și baterii, sunt amenințate în mod direct de forța producției chinezești. Un sfert din exporturile Franței și 2/3 din producția Germaniei sunt amenințate de concurența chineză, scrie Reuters. Financial Times susține că Uniunea Europeană s-ar putea inspira după politica „cumpără american” (Buy American) a președintelui american Donald Trump. Politica „cumpără european” (Buy European) ar schimba radical poziția UE față de marile puteri concurente, acestea fiind SUA cu „tarifele punitive” și China, care a „cucerit” Occidentul cu produsele sale ieftine și care a devenit un concurent dur în domeniul industriei high-tech. Însă, regula „cumpără european” ar putea diviza Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene, avertizează Financial Times. S-ar putea discuta despre subiectul concurenței internaționale la summitul din Belgia de săptămâna viitoare. Liderii UE vor propune intensificarea eforturilor pentru ca blocul eurooean să se afirme în fața competitorilor.
Consilierii francezi solicită tarife UE sau un euro mai slab pentru a contracara China
Europa se confruntă cu o creștere a presiunii concurențiale din partea Chinei, firmele chineze câștigând cote de piață, inclusiv în industrii dominate odinioară de țările europene, se arată în raport, recunoscând totodată că propunerile sale ar fi dificil de pus în aplicar, scrie Reuters. Raportul a fost elaborat de Haut-Commissariat à la Stratégie et au Plan, un organism consultativ al guvernului francez care raportează direct primului ministru și ghidează politica publică pe termen lung. Analiza a constatat că sectoarele centrale pentru baza industrială a Europei, inclusiv automobile, mașini-unelte, produse chimice și baterii, sunt acum amenințate direct, un sfert din exporturile franceze și până la două treimi din producția germană fiind expuse concurenței chineze. Creșterea este determinată de produsele chinezești de calitate superioară și de avantajele susținute în materie de costuri, de 30 % până la 40 %, potrivit consultărilor cu producătorii europeni. Combinat cu o monedă chineză „subevaluată”, avansul industrial al Beijingului riscă să împingă Europa într-un ciclu de „distrugere distructivă” dacă nu se iau măsuri, a declarat șeful instituției, Clément Beaune. El a afirmat că instrumentele existente de apărare comercială ale UE – care au inclus adesea investigații antidumping de lungă durată – sunt acum insuficiente și a solicitat o schimbare de politică „masivă și vitală”. Beaune a recunoscut că provocarea unei deprecieri a euro – sau a unei aprecieri a renminbiului – ar fi mai dificilă decât impunerea de tarife, deși tarifele ar fi, de asemenea, departe de a fi simple și ar necesita sprijinul majorității calificate dintre statele UE. Ministrul francez al finanțelor, Roland Lescure, a declarat săptămâna trecută că ar putea include volatilitatea pieței valutare pe agenda președinției franceze a Grupului celor șapte puteri economice din acest an, dacă va fi necesar. Franța intenționează să utilizeze președinția G7 pe care o deține pe durata unui an pentru a se concentra asupra dezechilibrelor macroeconomice globale, pe care Lescure le-a descris ca fiind determinate de consumul excesiv alimentat de credit în SUA, de subinvestițiile din Europa și de creșterea economică bazată pe exporturi din China.
Producătorii de armament nu au nicio idee despre cum intenționează țările să utilizeze împrumuturile UE de 150 de miliarde de euro
Uniunea Europeană a anunțat înființarea programului Acțiune de Securitate pentru Europa (SAFE) în luna mai a anului trecut. De atunci, 19 state membre au transmis Comisiei Europene planuri naționale în care detaliază modul în care intenționează să folosească fondurile alocate, inclusiv liste cu armament și echipamentele pe care vor să le achiziționeze, scrie Euractiv.com. Cu toate acestea, reprezentanții industriei de apărare spun că informațiile nu ajung la producători. Directorul general al producătorului de armament de stat polonez PGZ, Jan Grabowski, a declarat pentru Euractiv că nu știe nici acum ce intenționează să cumpere autoritățile de la Varșovia. „Nu știu ce este prevăzut în planul de investiții polonez”, a spus Grabowski, adăugând că PGZ nu este sigură ce proiecte și ce tipuri de echipamente ar putea fi finanțate prin împrumuturile SAFE. Polonia este cel mai mare beneficiar al programului, cu o alocare de 43,7 miliarde de euro, aproape o treime din întregul pachet. Comisia Europeană a aprobat planurile Poloniei în luna ianuarie, împreună cu cele ale altor 15 state membre. Totuși, Polonia nu este singura țară în care industria de apărare așteaptă clarificări. Patru surse din industrie, familiarizate cu discuțiile la nivel național și care au solicitat anonimatul din cauza caracterului sensibil al planurilor, au confirmat că producătorii de armament întâmpină dificultăți în a afla ce intenționează statele să cumpere în această etapă. O a cincea sursă a adăugat că firmele din domeniu se bazează tot mai mult pe contacte informale din cadrul ministerelor apărării pentru a obține din timp informații despre nevoile capitalelor. Presiuni pentru mai multă vizibilitate și planificare pe termen lung Deși planificarea în domeniul apărării este în mod tradițional opacă, producătorii europeni de arme cer acum o mai mare transparență, care să le permită să se pregătească pentru volume mari de producție. Până în prezent, capitalele UE au făcut doar anunțuri limitate, insuficiente pentru ca industria să poată evalua ce contracte ar putea rezulta din programul SAFE. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat recent că Polonia intenționează să folosească o parte din fonduri pentru finanțarea unui nou sistem anti-drone, denumit SAN, un proiect național destinat prevenirii incursiunilor aeriene. În paralel, compania de stat bulgară VMZ a semnat în toamna trecută un acord cu producătorul german Rheinmetall pentru construirea unei fabrici de praf de pușcă la Sopot, finanțată din partea Bulgariei din împrumuturile SAFE. Nu este clar în ce măsură astfel de anunțuri răspund îngrijorărilor industriei, având în vedere că producătorii se pregătesc pentru ani întregi de producție. Companiile vor trebui să își extindă capacitățile industriale și să livreze echipamente într-un calendar strict, ceea ce presupune îndrumări clare din partea guvernelor. „Companiile de apărare vor trebui să transforme rapid sume mari de împrumuturi în capacități militare, sub monitorizarea Comisiei”, a explicat Grabowski. În plus, producătorii se confruntă cu cerințe stricte de conformitate tehnică în cadrul programului SAFE. Statele membre trebuie să transmită Comisiei descrieri detaliate ale produselor de apărare pe care intenționează să le achiziționeze, iar companiile trebuie să demonstreze, pe întreg lanțul valoric, că proiectele respectă criteriile de eligibilitate. Între timp, Comisia Europeană trebuie să aprobe și planurile naționale depuse de Franța, Cehia și Ungaria, care sunt încă în discuție cu autoritățile naționale. Executivul UE a declarat săptămâna trecută că își finalizează evaluarea, deși inițial își propusese să aprobe toate cele 19 planuri până la sfârșitul lunii ianuarie. După aprobarea Comisiei, Consiliul UE trebuie să valideze planurile înainte ca primele fonduri să poată fi debursate, un pas așteptat în luna aprilie.
Diana Buzoianu a participat la Consiliul de Mediu din Cipru: Economia circulară nu mai este doar un obiectiv de mediu, ci o componentă critică care poate susține economia națională
Pe agenda discuțiilor s-au aflat alinierea politicilor privind reziliența climatică și a apei, consolidarea eficacității UE în negocierile internaționale privind schimbările climatice și abordarea celor mai importante lacune din legislația actuală a Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului. În prima sesiune, dedicată construirii unei Europe reziliente, au fost discutate măsuri prin care legislația și finanțarea pot consolida alinierea politicilor europene privind clima și reziliența la apă. „Pentru România, este important ca viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 să acorde fonduri specifice pentru proiectele legate de apă. Investițiile ar trebui să se concentreze pe gestionarea durabilă a apei, dar și pe cercetarea, inovarea și digitalizarea în sectorul apei”, a declarat ministra Diana Buzoianu. În cadrul ședinței au fost subliniate și așteptările de la noul Act privind Economia Circulară. „România susține dezvoltarea Actului privind Economia Circulară ca instrument-cheie pentru îmbunătățirea accesului UE la resurse, a autonomiei strategice și a competitivității. Susținem o abordare pragmatică, axată pe transparență, cooperare regională și utilizarea eficientă a fondurilor UE. Economia circulară nu mai este doar un obiectiv de mediu, ci o componentă critică care poate susține economia națională. Am prezentat în cadrul Consiliului informal implementarea SGR-ului, o poveste de succes care ne arată cum putem colabora alături de actorii privați pentru a scoate plasticul și sticlele din natură și a le refolosi prin reciclare”, a afirmat ministra Mediului. Conform comunicatului Ministerului Mediului, în 2025 consumatorii au returnat peste 5,2 miliarde de ambalaje prin SGR. Totodată, Diana Buzoianu a invitat miniștrii să participe la Conferința Europeană privind Sistemul Garanție–Returnare, programată la București pe 18 martie 2026, eveniment dedicat implementării economiei circulare.
Ministrul de Externe al Republicii Moldova: Suntem deschiși către o aderare în două etape la UE
Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a declarat, într-un interviu pentru Euractiv, că Republica Moldova ar lua în considerare să adere la UE fără drepturi depline de membru, dacă acest lucru ar accelera procesul de aderare. „Suntem deschiși la idei creative, dar obiectivul final este, desigur, să devenim membri cu drepturi depline, la fel ca toți ceilalți membri”, a declarat Popșoi pentru sursa citată, când a fost întrebat despre această idee. „Vom discuta detaliile și vom putea răspunde într-un mod mai pragmatic când vom avea ceva concret în fața noastră”, a mai spus Popșoi pentru Euractiv, Comisia Europeană nu a făcut nicio propunere oficială în acest sens, însă ea se joacă de mult timp cu ideea creării unui sistem de aderare pe două niveluri, în cadrul căruia noile țări ar trebui să treacă printr-o perioadă de probă înainte de a obține drepturi depline. Republica Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în 2022 și au primit și statutul de țări candidate la aderarea la UE. Chișinăul dorește să adere până în 2028, în timp ce Kievul dorește să adere cât mai curând posibil, chiar și în 2027. Procesul de aderare a Moldovei la UE, blocat de Ungaria Procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este în prezent blocat de Ungaria, după ce statele membre au decis să avanseze candidatura acesteia în paralel cu cea a Ucrainei. Budapesta se opune aderării Kievului și a refuzat să deschidă orice capitol al procesului de aderare la UE, împiedicând efectiv progresul ambelor țări candidate. Referitor la decuplarea sorții Moldovei de cea a Ucrainei, Mihai Popșoi a afirmat pentru Euronews că această situație este „foarte sensibilă”, adăugând că este o decizie pe care trebuie să o ia cele 27 de țări ale UE. „Noi ne-am respectat partea de înțelegere”, a spus Popșoi. Ministrul a subliniat faptul că , Republica Moldova preferă în continuare să avanseze alături de Kiev în procesul de aderare la UE.
Marea Britanie vrea consolidarea relațiilor de securitate cu Uniunea Europeană
Șeful guvernului de la Londra speră să înregistreze „progrese” în ceea ce privește cheltuielile de apărare, capacitățile militare și cooperarea dintre statele europene și Marea Britanie „Am susținut că acest lucru ar trebui să ne oblige să analizăm scheme precum SAFE și altele pentru a vedea dacă există o modalitate prin care putem colabora mai strâns”, a declarat premierul britanic, citat de Politico. Negocierile pentru participarea deplină a Regatului Unit la programul SAFE, care oferă împrumuturi pentru achiziții comune în domeniul apărării, au eșuat în noiembrie, în urma unui dezacord legat de contribuția pe care Marea Britanie trebuia să o plătească. În prezent, Regatul Unit poate accesa SAFE doar ca stat terț, fără a beneficia de participarea extinsă avută în vedere inițial. Deși ambasadorul UE la Londra, Pedro Serrano, și oficiali britanici au sugerat anterior posibilitatea unei noi runde de negocieri, Comisia Europeană a precizat că nu ia în calcul, deocamdată, lansarea unui al doilea fond SAFE. O altă opțiune de cooperare ar putea fi implicarea Marii Britanii în împrumutul de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei. În acest context, comisarii europeni Maroš Šefčovič și Valdis Dombrovskis se vor afla luni la Londra pentru întâlniri cu miniștri britanici, în perspectiva celui de-al doilea summit UE-UK, programat pentru anul curent.