Mecanismul EastInvest, de sprijin pentru România și alte 8 țări din UE, lansat joi la Bruxelles
Comisia Europeană va găzdui joi lansarea unei noi inițiative menite să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale UE care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina. Inițiativa, numită „Mecanismul EastInvest”, se află în centrul strategiei pentru regiunile estice ale UE, adoptată săptămâna trecută de Comisie, se arată într-un comunicat al CE. Conform acestuia, mecanismul EastInvest va fi o platformă de finanțare specifică pentru regiunile estice ale UE, reunind Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Nordică de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și bănci naționale de promovare din cele nouă state membre vizate: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. „Mecanismul va facilita accesul promotorilor de proiecte privați și publici din regiunile estice ale UE la împrumuturi și la sprijin consultativ pentru a-și stimula economiile, a-și dezvolta comerțul și a-și spori securitatea. Cele patru instituții financiare participante estimează că mecanismul va furniza investiții private și publice în valoare de cel puțin 28 de miliarde EUR în regiunile respective”, arată CE. Evenimentul de lansare de joi va fi deschis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vor mai participa președinta BEI, Nadia Calviño, precum și reprezentanți din cele nouă țări, care vor discuta despre provocările și oportunitățile inerente asigurării prosperității pentru regiunile de la frontiera estică a Europei. Printre participanți se numără prim-miniștrii Estoniei (Kristen Michal), Lituaniei (Inga Ruginienė), Letoniei (Evika Siliņa) și României (Ilie Bolojan).
Reacție Franței la noua taxă vamală propusă de Trump: Un răspuns unit este necesar
Ministrul francez al Comerțului, Nicolas Forissier, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție comună în fața noilor taxe impuse de Statele Unite. „O abordare unitară a Uniunii Europene va fi necesară”, a transmis oficialul francez într-un mesaj pentru AFP. În plus, Forissier a susținut, necesitatea unor măsuri reciproce din partea Uniunii Europene, într-un articol publicat în Financial Times. În același timp, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a anunțat că intenționează să poarte discuții cu partenerii europeni pentru a stabili un răspuns comun înaintea unei întâlniri cu liderul de la Washington. „Vom avea o poziție europeană foarte clară cu privire la această chestiune, deoarece politica vamală ține de competența Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale”, a transmis Merz. Declarațiile au fost făcute după ce Donald Trump, a anunțat că va crește noua taxă vamală globală la 15%, de la 10%, la o zi după ce Curtea Supremă a respins măsura tarifelor comerciale extinse, din aprilie 2025.
Propunerile lui Victor Negrescu pentru susținerea IMM-urilor: Acces simplificat la fonduri fără birocrație excesivă
„Am discutat despre viitorul IMM-urilor europene, 26 de milioane de companii care asigură aproape 89 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 99,8% din totalul firmelor din UE”, a spus Negrescu după ce a participat la Mastercard Strive EU Small Business Summit. Europarlamentarul social-democrat a mai transmis: „După o perioadă dificilă, redresarea depinde clar de un factor esențial: capacitatea IMM-urilor de a se moderniza și digitaliza rapid și accesibil”. În vederea susținerii modernizării, Negrescu a propus formarea unui mecanism european dedicat IMM-urilor, în viitorul buget al UE, care să ofere acces simplificat la fonduri pentru digitalizare, securitate cibernetică și adoptarea inteligenței artificiale, „fără birocrație excesivă și fără proceduri imposibil de gestionat pentru o firmă mică”. Negrescu a prezentat o serie de rezultate obținute până în prezent, printre care implementarea unor proiecte pilot pentru transformarea digitală în Europa de Est, digitalizarea a peste 100 de școli din mediul rural, dezvoltarea unei platforme digitale pentru educație antreprenorială și crearea unei rețele parlamentare „privind viitorul competențelor și educației pentru competitivitate”.
Ungaria amenință că va bloca împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina până la reluarea livrărilor de petrol
Tensiunile dintre Ugaria și Ucraina s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce un atac rusesc a lovit conducta Drujba, care trece prin Ucraina. Budapesta a acuzat Kievul că tergiversează reparațiile din motive politice, acuzație pe care ucrainenii au respins-o, informează Bloomberg. „Atât timp cât Ucraina blochează funcționarea conductei de petrol, atât timp cât Ucraina blochează Drujba și împiedică reluarea transportului de petrol, Ungaria va bloca deciziile UE care aduc beneficii Ucrainei”, a spus ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, într-o declarație transmisă în direct pe pagina sa de Facebook, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai UE, programată luni la Bruxelles. Ambasadorul Ungariei la UE a ridicat vineri o obiecție față de împrumutul pentru Ucraina. Decizia necesită unanimitate între cele 27 de state membre ale UE. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat în decembrie de liderii UE. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au acceptat ca mecanismul să fie adoptat, cu condiția să nu aibă un impact financiar asupra lor, urmând ca împrumutul să fie garantat de celelalte 24 de state.
Scandal de proporții între Budapesta și Kiev. Maghiarii au blocat împrumutul-mamut de 90 de miliarde din partea UE pentru Ucraina. De la ce a pornit disputa
Ungaria a blocat acordarea împrumutul de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, potrivit Financial Times, care citează patru surse. Budapesta acuză Kievul de explozia conductei petroliere Drujba. În aceeași vreme, Ucraina spune că un atac rusesc a avariat conducta. FT subliniază că, fără această finanțare, Ucraina s-ar confrunta cu un colaps financiar încă din al doilea trimestru al acestui an. „Prin blocarea tranzitului de petrol către Ungaria prin conducta Drujba, Ucraina încalcă Acordul de Asociere UE-Ucraina, încălcându-și angajamentele față de Uniunea Europeană. Nu vom ceda acestui șantaj”, a declarat Szijjarto, ministrul de externe ungar, pe X. Blocarea împrumutului a avut loc cu doar 4 zile înainte de cea de-a patra aniversare de la invazia rusă a Ucrainei. Ambasadorul ungar la UE a ridicat o obiecție față de împrumutul de către blocul european. Decizia de acordarea împrumutului vital Ucrainei necesită unanimitate din partea celor 27 de state membre UE. Împrumutul a fost stabilit de către liderii UE în decembrie 2025. Ungaria, Slovacia și Cehia au agreat să ajute Ucraina numai cu condiția să nu fie responsabile pentru costurile dobânzilor sau pentru rambursarea împrumutului. Orban a intensificat retorica anti-ucraineană după ce a acuzat Kievul pentru că a blocat alimentarea cu petrol rusesc a Ungariei prin conducta Drujba. Kievul susține că a fost avariată în urma unui atac rusesc. Sursa Foto: Autorul recomandă: Viktor Orban și Milei, președintele Argentinei, s-au distrat, s-au amuzat și au cântat împreună în pauzele de la Consiliul Păcii. Imagini de senzație
Nicușor Dan despre relația cu Statele Unite ale Americii: E important să fim parteneri în diferite formate
Privind politica externă a României în raport cu Statele Unite și Uniunea Europeană, Dan a notat: „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm și să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii.De asemenea, România își reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA și Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant și transparent”, a sublinat Dan, vineri, pe Facebook. România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să aibă o implicare concretă. „În cadrul intervenției mele la Washington, am afirmat clar că România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să contribuie concret în ceea ce privește situația umanitară din Gaza”, se arată în mesajul președintelui. Mesajul președintelui vine după ce a participat joi la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. În cadrul discursului de la reuniune, Dan a prezentat contribuțiile concrete pe care România le poate aduce în sprijinul stabilizării situației din Gaza, vorbind despre implicarea umanitară, educațională și instituțională pe care țara noastră este pregătită să o extindă.
Nicușor Dan: Rămân un susținător ferm al cooperării transatlantice dintre SUA și Uniunea Europeană
Președintele Nicușor Dan a postat joi seara pe Facebook un mesaj după discursul rostit la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace. „Fără pace și securitate nu poate exista prosperitate pentru cetățenii noștri. În acest sens, România susține eforturile SUA și ale comunității internaționale pentru soluționarea conflictelor globale, inclusiv în Orientul Mijlociu, iar prezența ca observator în Consiliul pentru Pace ne permite să fim parte a discuțiilor și negocierilor”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua de socializare. Șeful statului afirmă că România este decisă să își intensifice relațiile cu aliații și partenerii săi strategici, tradiționali. „Rămân un susținător ferm al cooperării transatlantice dintre SUA și Uniunea Europeană pe baza unui dialog constant și deschis. Această abordare echilibrată este cea care aduce cele mai multe beneficii țării noastre, pentru care libertatea, democrația și statul de drept rămân coordonatele fundamentale”, a adăugat președintele. În postarea publicată pe Facebook, Nicușor Dan a menționat și cum poate ajuta România la rezolvarea crizei umanitare din Gaza, aspecte pe care le-a arătat și în discursul susținut la reuniune. El a spus că România poate crește numărul de zboruri pentru a evacua copiii bolnavi și pentru a-i trata în spitalele românești, că poate oferi expertiză în sistemele de intervenție în situații de urgență, că poate extinde programul destinat studenților palestinieni și că poate contribui la reconstrucția instituțiilor, precum poliția, justiția și administrația publică.
UE ia în calcul măsuri de urgență pentru reluarea transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba
Slovacia a acuzat Ucraina că întârzie reluarea fluxurilor de petrol din motive politice, în timp ce Ungaria a încercat să importe țiței rusesc prin conducta croată Adria. Un think tank bulgar a susținut că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc și a cerut eliminarea derogărilor până în 2026, pentru consolidarea securității energetice a Uniunii Europene, notează Oilprice.com. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a confirmat pe 17 februarie că Bruxellesul este în contact cu Ucraina în legătură cu conducta Drujba, avariată de la sfârșitul lunii ianuarie, ceea ce a împiedicat livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Fico a numit situația „șantaj politic” „Suntem în contact cu Ucraina privind calendarul reparațiilor la conducta de petrol Drujba și cât de rapid ar putea fi repusă în funcțiune”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen jurnaliștilor la Bruxelles. Ea a adăugat că executivul european este pregătit să convoace un grup de coordonare de urgență cu părțile relevante pentru a discuta rute alternative de aprovizionare cu combustibil. Itkonen a mai spus că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece acestea dețin rezerve pentru 90 de zile. Oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conductă a provocat tensiuni între Ucraina și statele membre ale UE, Ungaria și Slovacia. În timp ce Kievul a susținut că un atac cu dronă rusească a provocat întreruperea începând cu 27 ianuarie, premierul slovac Robert Fico a declarat pe 15 februarie că Ucraina a întârziat reluarea fluxului de petrol pentru a presa Ungaria să renunțe la veto-ul privind viitoarea aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Deși Uniunea Europeană a impus interdicția importurilor de petrol rusesc prin conducte din cauza războiului declanșat de Kremlin în Ucraina, Ungaria și Slovacia, state fără ieșire la mare, au obținut derogări de la aceste sancțiuni. Pe 16 februarie, Budapesta și-a exprimat dorința de a activa derogarea temporară pentru a importa țiței rusesc transportat pe mare, prin Croația, folosind conducta Adria. „Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni oferă posibilitatea de a importa petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris ministrul ungar de externe Peter Szijjarto pe platforma X. Nu mai există scuze ca vreo țară UE să rămână dependenta de petrolul rusesc Ministrul croat al economiei, Ante Susnjar, a declarat că Zagreb ar trebui să poată ajuta. „Croația nu va permite ca aprovizionarea cu combustibil a Europei Centrale să fie pusă în pericol. Suntem pregătiți să contribuim la rezolvarea acestei perturbări acute”, a transmis acesta pe X. Totuși, el a criticat în aceeași postare Budapesta și Bratislava pentru faptul că nu au reușit până acum să își diversifice importurile energetice. „Conducta Adria este pregătită, astfel că nu mai există scuze tehnice pentru ca vreo țară din UE să rămână dependentă de țițeiul rusesc. Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra populației ucrainene. Este timpul ca acest profit de război să înceteze”, a afirmat Susnjar. Un raport publicat pe 16 februarie de Center for the Study of Democracy, un think tank din Bulgaria, a concluzionat de asemenea că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc, deoarece există surse alternative disponibile. „Nu există motive tehnice sau economice pentru prelungirea derogării de la sancțiunile privind petrolul rusesc în Europa Centrală. Dependența continuă a Ungariei este o alegere politică ce slăbește unitatea UE și subminează credibilitatea regimului de sancțiuni. Eliminarea treptată a țițeiului rusesc până la sfârșitul anului 2026 este atât realizabilă, cât și esențială pentru securitatea energetică pe termen lung a Europei”, a declarat Martin Vladimirov, directorul programului Energie și Climă al organizației.
Premierul Canadei propune o punte comercială dintre UE și Canada. Trump este exclus
Premierul Canadei Mark Carney s-a propus să intermedieze o „punte comercială” dintre Canada, Uniunea Europeană și blocul Indo-Pacific pentru a forma o nouă alianță comercială anti-Trump. El a declarat că guvernul de la Ottawa poartă deja discuții cu UE și cu alte națiuni pentru Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb major semnat în 2018 între 12 țări membre din Tratatul Trans-Pacific (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam, Regatul Unit). „Putem ajuta la crearea unei punți între cele două. Este o oportunitate de a avea un bloc comercial bazat pe reguli de 1 și jumătate de miliarde de oameni cu economii complementare și care asigură o bază potențială pentru o viitoare expansiune”, a declarat premierul Canadei pentru Politico. O alianță comercială anti-Trump, alcătuită din 40 de națiuni Planul ar presupune ca 40 de națiuni să formeze o alianță comercială anti-Trump, iar Carney a declarat că țara sa este într-o „poziție unică” pentru a propulsa discuțiile dintre cele 27 de națiuni membre UE. Canada este membră a Parteneriatului Trans-Pacific și a Acordului de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada (CETA). „Nu suntem singurii cu această idee. Este una dintre primele conversații pe care le-am avut cu premierii Australiei și Noii Zeelande, țări cu care împărtășim aceleași interese care văd merite în dezvoltarea acesteia”, a mai spus premierul Canadei, care a mai purtat discuții și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Canada și UE pregătesc o alianță comercială globală Canada a preluat inițiativa după ce Carney a lansat, luna trecută, un apel către așa-numitele „puteri medii” să reziste coerciției economice generate de războaiele comerciale. Declarațiile au venit la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru aliații europeni ai Danemarcei, dacă nu cedează Groenlanda, scrie skai.gr.Ottawa joacă un rol-cheie în apropierea dintre Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific și Uniunea Europeană.Potrivit lui Carney, această inițiativă ar putea duce la formarea unui nou bloc comercial care să includă aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Declarația a fost făcută în fața liderilor mondiali și a elitelor de afaceri reuniți la Davos. Uniunea Europeană și CPTPP urmează să înceapă în acest an negocieri pentru un acord menit să conecteze lanțurile de aprovizionare ale unor economii-cheie precum Canada, Singapore, Mexic, Japonia, Vietnam, Malaezia și Australia, cu piața europeană. O astfel de înțelegere ar apropia aproape 40 de state de pe ambele părți ale globului.La începutul acestei luni, Carney l-a trimis pe reprezentantul său pe lângă UE, John Hanford, la Singapore, pentru consultări cu liderii regionali privind potențialul acord.„Lucrările avansează. Am avut discuții foarte productive cu parteneri din întreaga lume”, a declarat un oficial al guvernului canadian pentru Politico. Războiul tarifelor lui Trump i-a făcut pe aliați să caute „piețe” alternative Decizia de a explora un acord UE-CPTPP a fost luată încă din noiembrie anul trecut, ca reacție la fragmentarea tot mai accentuată a comerțului liber, pe fondul tarifelor impuse de președintele Donald Trump. Scopul principal este creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor economice critice.„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și părțile CPTPP are o mare valoare, întrucât ar consolida și reziliența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.Un diplomat dintr-o altă țară membră CPTPP a precizat, la rândul său, că inițiativa ar fi „foarte interesantă” dacă Uniunea Europeană va fi deschisă negocierilor.În interiorul UE, unii oficiali sunt descriși drept „foarte dornici” să avanseze cu acest proiect. Totuși, un oficial european a precizat că, deși acordul se încadrează în sfera cooperării UE-CPTPP, acesta „nu este o prioritate în această etapă”. În prezent, accentul este pus pe obținerea unor „rezultate specifice”, precum diversificarea comerțului și apropierea lanțurilor de aprovizionare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Trump escaladează conflictul cu Canada. Casa Albă vrea să retragă certificarea aeronavelor canadiene și anunță tarife noi de 50%
UE oferă un salariu de aproape 6.800 de euro și un post permanent. Ce este concursul AD5
O carieră în cadrul UE oferă stabilitate pe termen lung, beneficii substanțiale și un salariu de început ce poate ajunge la 6.758 de euro brut lunar. Cu toate acestea, concurența este acerbă: mai puțin de 3% dintre aspiranți vor reuși să ajungă pe lista finală a candidaților selectați, arată Euronews. 1.490 de poziții pe lista de rezervă Concursul are ca scop crearea unei liste de rezervă cu 1.490 de candidați eligibili. Din acest grup, se estimează că aproximativ 750 de persoane vor ocupa efectiv posturi permanente în cadrul Comisiei Europene sau al altor organisme europene. Procesul de selecție este structurat pe multiple etape online, concepute pentru a identifica cei mai potriviți candidați. Acestea includ teste de raționament verbal, numeric și abstract, verificarea nivelului de cunoștințe despre Uniunea Europeană, evaluarea competențelor digitale esențiale și probe de redactare axate pe politici publice. De ce reia UE recrutările la acest nivel? Relansarea concursului AD5 survine într-un moment strategic pentru administrația europeană. Sub președinția Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană își propune să atragă o nouă generație de specialiști. Un motiv major este retragerea iminentă a unui număr considerabil de oficiali de rang înalt, care se apropie de vârsta de pensionare. Bruxelles-ul urmărește să consolideze expertiza în arii cheie, cum ar fi tranziția ecologică, securitatea cibernetică, economia digitală și politica externă, concomitent cu întărirea competențelor digitale în rândul personalului. Ce presupune cariera de funcționar UE Funcționarii selectați prin concursul AD5 își încep activitatea la nivel de administrator de intrare. Rolurile lor sunt diverse și esențiale, incluzând participarea la formularea și implementarea politicilor europene, analiza cadrului legislativ, inițierea de negocieri și asigurarea coordonării interinstituționale. Pe lângă o remunerație atractivă, avantajele unei cariere europene includ stabilitatea profesională, oportunități continue de avansare, indemnizații suplimentare (care variază în funcție de situația familială sau de relocare) și accesul la un sistem de pensii propriu, solid. Termen-limită și calendar Perioada de înscriere este deschisă până la data de 10 martie. Candidații care vor parcurge cu succes toate etapele procesului de selecție ar putea începe să își exercite funcțiile în următorii doi ani, un interval dependent de ritmul procedurilor administrative și de nevoile specifice ale instituțiilor europene. Pentru numeroși tineri profesioniști de pe continent, concursul AD5 reprezintă nu doar o oportunitate de carieră extrem de competitivă, ci și una dintre cele mai prestigioase la nivel european.