Când va intra în vigoare acordul de liber schimb al UE cu MERCOSUR. Ursula: Va contura viitorul Europei
Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările sud-americane membre MERCOSUR a fost semnat la 17 ianuarie 2026 și ratificat din 17 martie 2026. Cele două părți s-au angajat să reducă treptat taxele de import pentru 91-92% din exporturi, pe o perioadă de 15 ani. De asemenea, vor crește cotele de import pentru o gamă mai largă de produse. „Prioritatea de acum este transformarea acordului UE-Mercosur într-un rezultat concret, ceea ce le va da exportatorilor UE o platformă necesară pentru a obține noi oportunități pentur comerț, creștere și locuri de muncă”, a spus comisarul european pe comerț, Maros Sefcovic. UE-MERCOSUR: Cel mai mare acord comercial din istorie Odată ratificat, va deveni cel mai mare acord comercial din istorie, cu efecte pe o suprafață de 16 milioane de km pătrați, populată de 785 milioane de oameni. Cei 27 de membri ai Uniunii Europene vor putea să-și reducă dependența economică față de China și SUA. Parlamentele din statele sud-americane Uruguay, Brazila, Paraguay și Argentina au ratificat deja acordul. Bolivia, care este cel mai nou membru MERCOSUR, nu a participat la negocieri, dar va lua parte la acordul încheiat cu UE în următorii ani, potrivit Associated Press. Câteva țări membre s-au opus Fermierii și ecologiștii din UE s-au opus acordului de liber schimb cu Mercosur, ceea ce a dua la întârzierea semnării acordului în decembrie 2025. Chiar și președintele Franței, Emmanuel Macron, a considerat acordul „o surpriză neplăcută”. Franța, Ungaria și Polonia s-au opus și au condus o campanie pentru a întârzia sau tempera acordul, având drept clauze protejarea consumatorilor și a producătorilor agrari. Ursula von der Leyen a intervenit și a apărat acordul, considerat „vital” pentru supraviețuirea Uniunii Europene într-o „nouă dezordine mondială”. „Este vorba de reziliență, este vorba despre creștere și despre Europa care își conturează viitorul”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene într-o conferință de presă din februarie. Acordul UE-MERCOSUR va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Sursa Foto: Facebook Autorul recomandă: Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar
Nicușor Dan: Firmele din Uniunea Europeană vor funcționa pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene
Președintele Nicușor Dan a afirmat că Uniunea Europeană se pregătește pentru introducerea unor reguli identice pentru companii în toate statele membre, dar și un plan de accelerare a producției: „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim”, spune Nicușor Dan, potrivit Mediafax. Președintele a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, care va fi procesul de simplificare a legislației aplicabile companiilor. „Comisia s-a angajat să vină cu 10 așa-numite omnibusuri de pachete legislative care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 omnibusuri, toate au fost redactate de Comisie. Trei au trecut și de Consiliu și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu și celelalte sunt în negocierea Consiliului și celelalte cinci”, a precizat Dan. Șeful statului a subliniat că noile propuneri vizează un regim juridic uniform la nivelul întregii Uniuni, dar și un document normativ menit să protejeze sectoarele economice strategice. „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene, și de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act”. Referitor la stimularea industriei europene, președintele a arătat că noul act normativ are ca scop accelerarea procedurilor administrative și a producției în zone specifice. „Industrial Accelerator Act, un document care are o propunere normativă, care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și care de asemenea să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene”, a conchis Dan. Recomandările autorului:
Kaja Kallas cere oprirea războiului din Orient și propune soluții pentru reluarea tranzitului maritim prin Strâmtoarea Ormuz
Șefa diplomației europene a cerut Statelor Unite și Israeluli să oprească atacurile asupra Iranului avertizând cu privire la riscurile globale generate de conflict. În plus, Kallas a subliniat disponibilitatea Uniunii Europeană de a facilita dialogul între actorii implicați. „Cred că ar fi în interesul tuturor ca acest război să se oprească. Problema cu războaiele este că e mai ușor să le începi decât să le oprești și mereu scapă de sub control. Ne-am consultat cu țări din regiune, precum țările din Golf, Iordania, Egipt, dacă am putea prezenta propuneri pentru ca Iranul, Israelul și SUA să iasă din această situație”, a spus Kallas, într-un interviu acordat Reuters. Pe fondul cererilor administrației american privind implicarea militară a statelor europene pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, mai multe state europene au respins solicitările președintelui Donald Trump, subliniind că nu este un război început de Europa. „Principala preocupare a țărilor europene este că nu am fost consultați (înainte) de a începe acest război – dimpotrivă. Au fost mulți europeni care încercau să convingă SUA și Israelul să nu înceapă acest război”, spune oficialul european. Kaja Kallas a spus că redeschiderea Strâmtorii Ormuz s-ar putea întâmpla prin mijloace diplomatice. De asemenea, oficialul a anunțat că a propus replicarea unui acord intermediat de ONU pentru exportul de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, în timpul Războiului din Ucraina. „Nimeni nu este pregătit să-și pună poporul în pericol în Strâmtoarea Hormuz. Trebuie să găsim… modalități diplomatice de a menține această situație deschisă, astfel încât să nu avem o criză alimentară, o criză a îngrășămintelor, o criză energetică în lume”, spune Kallas.
Premierul Belgiei cere mandat de la UE să rezolve el conflictul dintre Rusia și Ucraina
„Întrucât nu-l putem amenința (pe președintele rus Vladimir) Putin furnizând arme Ucrainei și nu-l putem strangula economic fără sprijinul Statelor Unite, nu mai rămâne decât o singură cale: să încheiem o înțelegere”, a declarat el pentru ziarul belgian L’Echo. „Fără un mandat de negociere la Moscova, nu suntem la masa negocierilor unde americanii vor împinge Ucraina să accepte acordul. Și vă pot spune deja că va fi un acord prost pentru noi”, a spus el. Mai mulți lideri europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, au încercat recent să reia contactele cu președintele rus Vladimir Putin, încercând să evite să-l lase pe președintele american Donald Trump să rezolve singur conflictul. Cu toate acestea, ministrul de externe al UE, Kaja Kallas, a declarat că blocul european trebuie mai întâi să ajungă la un acord cu privire la ce să aștepte de la Rusia înainte de a-l contacta direct pe Vladimir Putin. În februarie, Kallas a declarat că Europa ar trebui să formuleze „cereri maximaliste” și să facă presiuni asupra Kremlinului pentru a face concesii, inclusiv pentru a accepta reduceri militare.
Liderii UE insistă asupra restricțiilor privind vizele pentru veteranii de război ruși. Inițiativa, susținută și de România
Liderii germani Friedrich Merz și polonez Donald Tusk se numără printre liderii UE care îndeamnă Bruxelles-ul să înăsprească regulile de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși cu experiență în luptă în Ucraina, notează Politico. Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, opt lideri au avertizat că războiul Moscovei împotriva Ucrainei creează riscuri de securitate internă pe termen lung pentru spațiul de liberă circulație Schengen al UE. Aceștia susțin că combatanții demobilizați sau aflați în rotație, inclusiv mii de persoane recrutate din închisori, ar putea încerca să călătorească în țările UE, alimentând potențial crima organizată, infracțiunile violente sau activitățile ostile ale statului. Aceștia spun că numărul tot mai mare de vize eliberate cetățenilor ruși sporește urgența acestei probleme. Conform estimărilor din industria turismului , cetățenii ruși au depus între 620.000 și 670.000 de cereri de viză Schengen în 2025, clasându-se printre primele cinci naționalități care solicită intrarea în UE. Aproximativ patru din cinci solicitanți au primit o viză. „Prin urmare, orice intrare poate avea consecințe grave pentru securitatea unui stat membru sau a întregului spațiu Schengen”, se arată în scrisoare. Inițiativa, susținută și de Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, România și Suedia, solicită Comisiei să pregătească restricții specifice privind vizele și să exploreze modificări ale normelor UE care să permită interdicții coordonate de intrare. Țările UE au înăsprit deja accesul în ultimii ani, majoritatea vizelor fiind emise acum pentru șederi mai scurte și cu o valabilitate mai limitată.
Nawrocki blochează participarea Poloniei în programul SAFE. Tusk: A ratat ocazia de a acționa ca un patriot
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, s-a opus unei legi care ar fi asigurat miliarde de euro din fondurile UE pentru apărarea țării sale. Acesta a pus decizia sa pe seama faptului că securitatea țării sale nu trebuie să depindă de influența actorilor străini. „Securitatea Poloniei nu trebuie să depindă de decizii străine. Numai un popor care reușește să-și asigure propria securitate rămâne cu adevărat liber”, a declarat Nawrocki, potrivit publicației germane, FAZ. Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 150 de miliarde de euro prin programul SAFE, pentru îmbunătățirea capacităților de apărare a statelor membre. Polonia urma să fie cel mai mare beneficiar, primind aproape 44 de miliarde de euro. La sfârșitul lunii februarie, parlamentul Poloniei a aprobat legea care urma să implementeze finanțarea prin SAFE. Legea a trecut datorită voturilor din partea coaliției de centru-stânga a premierului Donald Tusk. La acea vreme, Tusk a subliniat că mai mult de 80% din fonduri urmau să fie investite în contracte cu firmele polone de apărare, contracte de ar fi beneficiat 12.000 de firme din țară. Cu toate acestea, președintele Nawrocki, cunoscut pentru poziționarea sa eurosceptică, s-a opus legii. „Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriot”, a comentat Tusk, într-o postare pe X, cu privire la veto-ul exprimat de Nawrocki. Tusk a convocat o ședință extraordinară a cabinetului de miniștri, programată să aibă loc, vineri dimineață. Disputa evidențiază polarizarea de la Varșovia, care a început încă de la alegerea lui Nawrocki ca președinte în 2025. De atunci, Polonia, ca stat membru de o mare importanță în UE, dar și în NATO, nu și-a mai exprimat opinia cu aceeași voce în ceea ce privește chestiunile de importanță strategică, afirmă publicația citată. Motivul este acela că președintele este susținut de partidul conservator de dreapta PiS, în timp ce premierul Donald Tusk se bucură de sprijinul unei tabere politice opuse. Săptămâni în șir, liderul partidului PiS, Jaroslaw Kaczynski, a făcut campanie împotriva programului SAFE, răspândind o narațiune anti-germană. Oficialul conservator acuză că programul de înarmare al UE ar fi un plan de a cultiva relații mai strânse cu UE, sub influența germană. Oficialul susține că producătorii germani de armament ar fi beneficiarii primari. „Ei propun o Polonie aflată sub dominație germană și respingem această dominație germană”, susținea Kaczynski. Propunerea alternativă a lui Nawrocki, respinsă „din fașă” de Guvernul Tusk Pentru a putea refuza împrumuturile UE, dar să poată investi în continuare în consolidarea armatei poloneze, Nawrocki a prezentat recent un plan alternativ numit „SAFE 0%”, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski. Planul propune finanțarea unui program de înarmare echivalent cu cel al UE, însă fără dobândă, din rezervele valutare și de aur ale Băncii Naționale. Detaliile rămân neclare, iar experții financiari au avertizat că programul prezintă riscuri. Cu toate acestea, în discursul său, președintele Nawrocki afirma că proiectul „înseamnă o armată puternică, fără datorii, pentru generațiile viitoare”. Acesta i-a îndemnat pe miniștrii polonezi să susțină programul, însă punerea în aplicare a proiectului necesită aprobarea guvernului Tusk, care deja a anunțat că nu va da curs acestei propuneri.
UE avertizează că războiul din Orient ar putea duce la o creștere a inflației de peste 3%
În acest scenariu, creșterea economică din 2026 ar avea de suferit. Aceasta ar fi cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât ritmul de 1,4% prognozat la sfârșitul anului trecut, le-a declarat șeful economiei UE, Valdis Dombrovskis, miniștrilor de finanțe ai blocului în această săptămână, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect, scrie Bloomberg. În afară de prețurile petrolului, scenariul presupune ca prețurile rețuri europene ale gazelor de aproximativ 75 de Euro pe megawatt-oră pentru restul anului. Efectul înseamnă că inflația ar fi cu 0,7-1 punct procentual peste nivelul de 2,1% prognozat anterior pentru 2026. O creștere semnificativă a inflației ar putea forța BCE să majoreze ratele dobânzilor ca răspuns. Investitorii mizat tot mai mult pe această măsură, în acest an. Următoarea decizie a BCE va fi luată în 19 martie, deși nu se preconizează o majorare a dobânzilor la acea dată. Dombrovskis le-a spus miniștrilor de finanțe ai UE că indicatorii s-au îmbunătățit recent și că perspectivele economice sunt ușor mai bune comparativ cu cele din toamnă, cu o creștere de aproximativ 1,5% și 1,6% preconizată pentru acest an și pentru anul viitor, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să rămână anonime, pentru că discuțiile erau private. Aceste perspective sunt, însă, umbrite de războiul din Iran, care s-a extins în întreaga regiune. Rachete și drone au lovit instalații energetice din țări precum Arabia Saudită și Qatar, afectând producția de gaz lichefiat și petrol. În plus, tranzitul petrolierelor și al altor mărfuri prin strâmtoarea Ormuz, a fost blocat aproape complet.
Nicușor Dan spune că UE trebuie să își consolideze autonomia în sectorul energetic
„A fost o întâlnire foarte utilă din perspectiva coordonării pozițiilor noastre, în pregătirea Consiliului European din 19-20 martie 2026. Principalul subiect abordat a fost cel legat de prețurile la energie si impactul lor asupra obiectivelor de consolidare a competitivității europene și de stimulare a industriei, agravat recent de creșterea prețurilor la petrol și gaze pe piața internațională, ca urmare a crizei din Orientul Mijlociu”, se arată în mesajul președintelui Nicușor Dan, publicat, marți seară, pe X. În cadrul intervenției sale, șeful statului a subliniat „nevoia și importanța unor măsuri urgente pentru scăderea prețului energiei, astfel încât să fie redusă presiunea asupra industriei și cetățenilor și să fie relansată competitivitatea economiei europene, iar asupra acestei chestiuni a fost consens între liderii participanți”. „În paralel, trebuie să facem o analiză a modului în care vom aborda sectorul energetic pe termen mediu și lung, care să vizeze valorificarea rolului resurselor proprii și revalorizarea lor în ansamblul mix-ului energetic european”, a mai scris președintele. Nicușor Dan a precizat că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze autonomia în sectorul energetic, dar și să reducă dependențele cât mai rapid.
Ursula von der Leyen propune schimbarea de doctrină a Uniunii Europene: Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale
Ursula von der Leyen: „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce” „Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm. Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume. Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen. Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa: „Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic. Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”. Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump. Suveranism și independență a UE Șeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”. Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE: „Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi. Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.” UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene: „Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.” „Securitatea, principalul factor al organizării UE” Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen: „Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț. Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia. Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale. Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.” În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei. Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război” Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.
Avem prima confirmare oficială unui import în UE de carne cu hormoni cancerigeni provenit dintr-o țară Mercosur – deputat PSD
„Hormonul depistat de auditorii europeni în carnea provenită din Brazilia este folosit pentru îngrășarea accelerată a animalelor, dar UE a interzis utilizarea sa din cauza riscului cancerigen! Acum poate înțelege și doamna ministru Țoiu, de la Externe, de ce ministrul PSD al Agriculturii, s-a opus ca reprezenta României să voteze în COREPER pentru Acordul Mercosur! Exact pentru prevenirea unor astfel de riscuri cerea garanții suplimentare ministrul Florin Barbu, atunci când v-a atras atenția! Exact la astfel de hormoni toxici se referea! La hormonii interziși în UE dar care sunt folosiți statele Mercosur pentru a scădea prețul de producție, în dauna fermierilor și consumatorilor români și europeni!” – a transmis pe Facebook deputatul PSD. Budăi întreabă: „Atunci l-ați ignorat. Acum ce faceți, în afară de a da jos din avion copiii rămași fără însoțitori din zonele de conflict? Cum răspundeți acum în fața cetățenilor români pe care i-ați expus riscului de a fi otrăviți de carnea plină de hormoni cancerigeni? Cum răspundeți în fața fermierilor români, pe care i-ați lăsat pradă unei concurențe neloiale? Înțelegeți cât de mult ați greșit? Mai aveți măcar o fărâmă de demnitate să vă cereți scuze?”. „Probabil că nu!” – conchide acesta.