Peste jumătate dintre britanici susțin reîntoarcerea în UE, la 10 ani de la Brexit
Abordarea „discretă” a Partidului Laburist asupra acestei probleme înseamnă că acesta riscă să piardă sprijin în rândul alegătorilor progresiști și în circumscripțiile electorale de tipul „zid roșu”, au declarat experții în cadrul unui studiu realizat de Best for Britain, potrivit The Guardian. Studiul a arătat că, în timp ce 61% dintre toți alegători au susținut abordarea actuală a guvernului față de relațiile cu UE, doar 19% au susținut acest lucru „cu tărie”. Sondajul a constatat că o revenire completă la UE a fost susținută de 53% dintre toți alegători, cu 83% în rândul laburiștilor, 84% în rândul liberal-democraților și 82% în rândul ecologistilor. Dintre alegătorii conservatori și reformatori, 39%, respectiv 18% au susținut politica, a constatat Best for Britain. „Credem că există un risc inerent în cazul centrelor de tranziție”, a declarat Tom Brufatto, directorul de politici și cercetare de la Best for Britain, un grup al societății civile care susține că scopul său este de a „remedia problemele cu care se confruntă Marea Britanie după Brexit”.
Politico: Cu Orbán ieșit din scenă, cine ar putea fi următorul obstrucționist șef al UE?
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria le-a dat politicienilor europeni speranța că UE va putea acum să ajungă la un consens mai rapid și mai ușor în ceea ce privește procesul decizional, relatează Politico , citând surse. Ani de zile, premierul ungar și-a folosit puterea de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special ajutorul UE acordat Ucrainei. El va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, care și-a anunțat deja disponibilitatea de a coopera mai strâns cu Bruxelles-ul. Cu toate acestea, notează publicația, Consiliul European conține încă „o mână de aliați ai lui Orbán” și mai mulți potențiali noi „spoilers” care ar putea continua activitatea prim-ministrului ungar în viitor și, printre altele, ar putea împiedica UE să aloce un împrumut de 90 de miliarde de euro. Printre aceștia: Prim-ministrul slovac Robert Fico . Principalul aliat al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El șantajează UE printr-un veto pe un împrumut de 90 de miliarde de euro din cauza disputelor privind conducta de petrol Druzhba, deși de obicei face compromisuri în momente cheie. Prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Acesta s-a opus participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei și a cerut o reducere a ajutorului, fără a bloca însă achiziționarea de muniție pentru Forțele Armate Ucrainene. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni combină o abordare pro-europeană cu o retorică naționalistă. Cu toate acestea, așa cum a remarcat o sursă din Politico, ea are o puternică „legătură ideologică” cu Orbán; a fost singura care a susținut deschis poziția acestuia împotriva împrumutului acordat Kievului; Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, care a sugerat formarea unei majorități parlamentare cu partidul său politic în viitorul apropiat, este uneori numit un „mini-Trump”. El împărtășește opiniile lui Orbán în multe chestiuni, dar, spre deosebire de acesta, susține activ aderarea Ucrainei la UE și ajutorul militar. Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care creează un nou partid și are toate șansele de a câștiga alegerile parlamentare, consideră Ucraina „condamnată” unui conflict militar cu Rusia și se opune categoric furnizării de arme.
Marea Britanie încearcă să relanseze relația cu UE. Regulile pieței unice ar putea fi adoptate fără votul parlamentarilor
Într-o evoluție majoră în eforturile prim-ministrului Marii Britanii de a stabili legături mai strânse cu continentul după declanșarea războiului din Iran, The Guardian înțelege că miniștrii se pregătesc să înfrunte opoziția față de „alinierea dinamică” cu UE din partea celor care „urlă la trădare” în ceea ce privește puterile într-un nou proiect de lege de resetare UE-Regatul Unit. După săptămâni de război purtat de Donald Trump cu Iranul, care a expus fragilitatea relației speciale deteriorate a Marii Britanii cu SUA, miniștrii susțin că această mișcare va adăuga miliarde la economia britanică, va ajuta la atenuarea costurilor conflictului și va stimula productivitatea lentă. Un nou proiect de lege, care va pune în vigoare acordul comercial privind alimentele și băuturile cu UE, va conține competențe care să permită guvernului să se alinieze dinamic cu Europa în domeniile în care a încheiat deja acorduri. Dar va permite, de asemenea, Regatului Unit să implementeze rapid regulile pieței unice în evoluție, dacă stabilește că este în interesul național, fără a fi nevoit să se confrunte cu control parlamentar deplin de fiecare dată. Această mișcare este posibilă în temeiul așa-numitelor puteri ale lui Henric al VIII-lea, numite după legea din 1539 care îi permitea monarhului să conducă prin decrete, care permit miniștrilor să aprobe legi fără un control deplin din partea parlamentului, utilizând legislația secundară. Proiectul de lege va permite intrarea în vigoare a acordurilor pe care guvernul le negociază privind alimentele și băuturile și comercializarea certificatelor de emisii și va permite acestuia să urmărească viitoarele schimbări ale UE în aceste domenii.
O țară vecină a României riscă să piardă 1,5 miliarde de euro din cauza apropierii de Rusia
Serbia riscă să piardă până la 1,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene din cauza apropierii sale de Rusia, potrivit POLITICO. Sunt banii alocați de UE pentru reforme și pregătiri privind aderarea. Negocierile începute în 2014 sunt în curs de desfășurare. Mai mulți oficiali de la Bruxelles sunt din ce în ce mai critici față de Belgrad, motivul principal fiind relațiile strânse ale Serbiei cu Rusia. Comisia Europeană și-a înăsprit poziția și ar putea revizui finanțarea. O decizie de suspendare a plăților ar complica și mai mult procesul de extindere UE. „Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia. De la legi care subminează independența sistemului judiciar, la represiunea protestatarilor și amestecul recurent în mass media independentă”, a declarat, pentru POLITICO, Marta Kos, comisar european pentru extindere. Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef cu blocul comunitar, a declarat pentru POLITICO că este „încrezător că nu vom ajunge la punctul” de suspendare a finanțării și „nu renunțăm la statutul de membru deplin al UE”.
Guvernul a aprobat memorandumul pentru semnarea acordului UE-Mercosur
„A fost aprobat memorandumul cu tema semnarea de către România a acordului de parteneriat Mercosur dintre Uniunea Europeană și statele sale membre. Memorandumul prevede aprobarea semnării de către România în nume național a acordului de parteneriat UE Mercosur, în contextul în care respectivul acord a fost deschis spre semnare de către statele membre, cu posibilitatea semnării la 25 martie și respectiv 1 aprilie 2026”, a declarat Dogioiu, marți, în cadrul unei conferințe de presă. Dogioiu a mai spus că aplicarea provizorie a acordului va include toate prevederile, inclusiv mecanismele de protecție pentru producătorii interni. Legat de mecanismele de protecție a producătorilor interni, oficialul Guvernului a spus că executivul european va va monitoriza constant piețele produselor agricole sensibile, analizând evoluția importurilor și exporturilor, producția și prețurile, iar daca situația o va cere, va impune măsuri de salvgardare. Dacă sunt identificate distorsiuni, pot fi impuse măsuri de salvgardare provizorii în termen de maximum 21 de zile. „Piețele produselor agricole sensibile sunt monitorizate în permanență de Comisia Europeană în ceea ce privește tendințele importurilor și exporturilor. Inițierea rapidă a unei anchete în cazul în care există suficiente dovezi, la prima vedere cel puțin, în privința unor distorsiuni pe piață. Impunerea de măsuri rapide, măsuri de salvgardare provizorii în termen de maximum 21 de zile, în cazul unei creșteri de peste 5% sau a unei scăderi de 5% a prețului mediu unui anumit produs din Mercosur”, spune Dogioiu. Dogioiu a mai spus că după semnare, ministerele de resort vor începe procedurile pentru ratificarea acordului: „Imediat ce acordul va fi semnat, Ministerul de Externe și Ministerul Economiei vor proceda la elaborarea legii de ratificare care va fi supusă aprobării Parlamentului României. Cât de curând cu putință”.
Bolojan: Extinderea UE nu este doar un act de generozitate, ci este o decizie strategică
Declarația premierului a fost făcută la evenimentul „Masa rotundă a Guvernului României – Următorul salt al Europei de Sud-Est”. „Nicio zonă care nu are o anumită siguranță nu va beneficia de investiții masive care să genereze siguranță și prosperitate pentru locuitorii ei. Nici o zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinație de infrastructură civilă și militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată care să asigure o portanță pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinația de dezvoltare economică și de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca frontiera de est să fie una mai puternică”, a spus Ilie Bolojan. El a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, care, susține el, a contribuit și va contribui la creșterea competitivității. Șeful Guvernului a amintit în acest context piețele extinse, consumatorii, forța de muncă, extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene. „Extinderea Uniunii a fost pentru țările în care Uniunea s-a extins, și cred că ar fi și pentru țările în care noi susținem să ne extindem, un factor stimulativ pentru buna guvernare a acestor țări. Rămânerea în urmă a țărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric și geografic, este și o cauză a unui deficit de bună guvernare. Și toate țările care au intrat în Uniunea Europeană, doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene, au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătățire a calității guvernării, care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătățit calitatea vieții și care a crescut standardele oamenilor”, a mai spus premierul. El a spus că România este un astfel de exemplu și că țara noastră „și-a îmbunătățit mult calitatea vieții, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergență, de la aderarea la Uniune din 2007 și până astăzi”. Șeful Guvernului crede că „extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică, importantă, pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea registra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.
Fiecare european a generat circa 517 kilograme de deșeuri în 2024. Unde se află România în clasament
România se află la polul opus față de țările cu cele mai mari cantități de deșeuri, fiind statul în care se generează cele mai puține deșeuri municipale pe cap de locuitor. Potrivit datelor disponibile (2023), un român produce în medie 305 kilograme de deșeuri pe an, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, notează EFE. Totuși, chiar și în cazul României se observă o creștere față de anii anteriori. În 2014, cantitatea era mai mică, ceea ce confirmă tendința generală de creștere a deșeurilor la nivel european, chiar dacă țara noastră rămâne pe ultimul loc în acest clasament. Diferențe mari între statele UE Datele arată diferențe semnificative între țările Uniunii Europene. Austria conduce clasamentul, cu 782 de kilograme de deșeuri pe persoană, urmată de Danemarca, cu 755 de kilograme, și Belgia, cu 699 de kilograme. La celălalt capăt al clasamentului, după România, se află Estonia, cu 375 de kilograme, și Polonia, cu 387 de kilograme. Spania se situează, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului, cu 456 de kilograme pe cap de locuitor. Mai puțin de jumătate din deșeuri sunt reciclate În 2024, în Uniunea Europeană au fost reciclate, în medie, 248 de kilograme de deșeuri municipale pe locuitor. „Aceasta înseamnă că 48,1% din volumul total al acestor deșeuri generate a fost reciclat, comparativ cu 48,0% în 2023, când s-au reciclat 246 de kilograme de persoană”, a precizat Eurostat. Datele arată o evoluție pozitivă față de 2014, când rata de reciclare era de 43%, iar cantitatea reciclată era de 208 kilograme pe locuitor. Chiar dacă Europa produce tot mai multe deșeuri, tendința de reciclare este în creștere, însă ritmul rămâne lent în raport cu volumul total generat.
Europarlamentarii cer oprirea finanțării Bienalei de la Veneția dacă participă artiști ruși
Cel puțin 34 de membri ai Parlamentului European au cerut conducerii Uniunii Europene să intervină în decizia Bienalei de la Veneția de a permite participarea artiștilor ruși la ediția din 2026. Într-o scrisoare adresată joi Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, șefei diplomației europene Kaja Kallas și ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, europarlamentarii au cerut suspendarea finanțării europene pentru expoziția internațională de artă de la Veneția. Cer sancțiuni pentru organizatori Potrivit Politico, aceștia au solicitat „măsuri restrictive” împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în organizarea participării Rusiei la expoziția de artă, adică a pavilionului oficial al Rusiei de la Bienala de la Veneția. „E mult mai mult decât o controversă culturală. Este un test dacă Uniunea Europeană își respectă propriile angajamente – față de Ucraina, față de valori și față de statul de drept”, au transmis membrii PE. De unde a pornit conflictul Disputa a reapărut după ce Fundația Bienalei a confirmat oficial revenirea Rusiei, o decizie care rupe practica ultimilor ani. După declanșarea războiului din 2022, Rusia nu a mai participat la Bienală, iar mai multe instituții culturale europene au evitat colaborările oficiale cu artiști sau organizații susținute de statul rus. Nu a existat o interdicție oficială impusă de UE asupra artiștilor, dar presiunea politică și pozițiile publice ale guvernelor au dus, în practică, la excluderea Rusiei din marile evenimente culturale. Revenirea anunțată pentru 2026 este, astfel, prima de la începutul conflictului și marchează o schimbare majoră de poziție a organizatorilor. Europarlamenatrii cer tăierea finanțării expoziției Decizia a fost deja criticată de peste 20 de guverne europene, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea reanaliza finanțarea acordată evenimentului. Europarlamentarii merg mai departe și cer explicit oprirea fondurilor europene – aproximativ 2 milioane de euro pe trei ani – argumentând că banii UE nu ar trebui să sprijine „direct sau indirect” o platformă care ar putea reface imaginea internațională a Rusiei. Fondurile UE acoperă costurile generale ale expoziției pe mai multe ediții, nu doar pe cea din 2026, astfel că suspendarea lor ar reprezenta o presiune concretă asupra organizatorilor. „Argumentele politice, morale și juridice sunt clare. Ceea ce este necesar acum este acțiunea”, au transmis semnatarii scrisorii. Reacții în Italia Organizatorii Bienalei și-au apărat decizia, susținând că arta trebuie să rămână un spațiu de dialog, independent de conflictele politice. Autoritățile italiene s-au delimitat însă de această poziție. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, i-a cerut reprezentantei guvernului în conducerea Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze, acuzând-o că nu a informat autoritățile despre participarea Rusiei și că a susținut decizia, în ciuda sensibilității internaționale a subiectului. Expoziția Internațională de Artă va avea loc între 9 mai și 22 noiembrie 2026. O miză mai mare decât arta În centrul disputei se află o întrebare mai largă: poate cultura să rămână neutră în timp de război? Pentru organizatorii Bienalei, răspunsul este da. Pentru tot mai mulți lideri europeni, nu. Conflictul ar putea deveni un test pentru modul în care Uniunea Europeană își folosește instrumentele financiare și politice pentru a susține pozițiile asumate în războiul din Ucraina, inclusiv în afara domeniului strict economic sau militar.
Producătorii europeni vor putea să vândă mai ușor brânzeturi, vin și ciocolată în Australia. În ce măsură se vor găsi produse australiene pe rafturile magazinelor din UE
Printre noile reglementări negociate în urma acordului se numără eliminarea tarifelor impuse de Australia asupra exporturilor europene, într-un procent de aproape 100%. Astfel, datorită eliminării tarifelor în urma noului acord, producătorii alimentari europeni care exportă vor avea un acces mai facil pe piața australiană, dar și mai multe oportunități pentru a-și vinde produsele. Australia va elimina tarifele pentru toate produsele provenite din Europa, între care și principalele produse de export ale țărilor din bloc, precum: Brânzeturi (pe o perioadă de 3 ani) Vin și vin spumant (începând din prima zi) Anumite fructe și legume, inclusiv preparatele și sucurile de fructe (toate începând cu prima zi) Ciocolată, zahăr, produse de cofetărie și înghețată (toate începând cu prima zi) Multe produse agricole prelucrate (toate începând cu prima zi) Reguli și pentru importurile de produse în Europa De asemenea, noi reguli se vor aplica și pentru producătorii australieni de produse agricole precum lapte, ouă sau carne, care exportă astfel de produse în Europa, potrivit comunicatului publicat de Comisia Europeană. Accesul pe piața europeană în acest sector va fi limitat contingente tarifate „atent calibrate”, care vor fi aplicate treptat de UE, care vor fi însoțite de condiții stricte de durabilitate, pentru ca blocul să se asigure că alimentele importate vor respecta mai bine standardele UE de producție, dar și de mediu ori bunăstarea animalelor. Carne de oaie și de vită provenite de la animale hrănite cu iarbă În ceea ce privește importurile de carne de vită, UE va deschide două contingente tarifare în valoare totală de 30. 600 de tone, majoritatea volumului (55 %, corespunzând la 16. 830 de tone) urmând să fie importată cu scutire de taxe vamale și sub rezerva condiției de „hrănire cu iarbă”, iar o parte mai mică (45 %, corespunzând la 13. 770 de tone) urmând să fie importată cu o taxă redusă de 7,5 %. Aceste volume vor fi introduse treptat pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a noului acord de liber schimb dintre UE și Australia. Aceasta reprezintă aproximativ 0,5 % din consumul intern de carne de vită al UE și mai puțin de 2 % din totalul exporturilor australiene de carne de vită către alte părți ale globului. În ceea ce privește carnea de oaie și de capră, UE deschide două noi contingente tarifare, cu o valoare totală de 25.000 de tone, care urmează să fi importante cu cu scutire de taxe vamale, partea mai mică (27 %) fiind limitată la carnea congelată. Aceasta reprezintă aproximativ 4 % din consumul de carne de oaie și de capră al UE. Acest volum va fi introdus treptat pe o perioadă de 7 ani de la intrarea în vigoare a acordului, o treime din volume fiind acordate la intrarea în vigoare. Contingentele tarifare vor fi rezervate exclusiv cărnii de oaie și de capră provenite de la animale „hrănite cu iarbă”, care nu au fost crescute în ferme de îngrășare, având costuri de producție mai ridicate și o durabilitate mai mare. Zahăr brut importat fără taxe vamale Odată cu noul acord comercial dintre UE și Australia, blocul va deschide un contingent tarifar de 35.000 de tone de zahăr brut din trestie de zahăr destinat rafinării, care va fi importat fără taxe vamale. Cantitatea reprezintă mai puțin de 0,3 % din consumul de zahăr al UE. Importul de zahăr în UE prin intermediul acestei concesii va fi supus certificării de către un sistem privat de durabilitate, în conformitate cu eforturile UE de a asigura standarde înalte de durabilitate. Lactate și unt Pentru produsele lactate vor fi aplicate contingente tarifare modeste, potrivit comunicatului publicat de Comisia Europeană. Se va aplica un contingent tarifar de 8. 000 de tone pentru lapte praf degresat, 5. 000 de tone pentru unt și 2. 000 de tone pentru concentrate de proteine din zer. Acestea reprezintă, pentru laptele praf degresat, aproximativ 1,1 %, iar pentru unt, 0,25 % din consumul UE de aceste produse. Contingente pentru orez, porumbul dulce și glutenul din grâu La fel ca în cazul importurilor de lapte praf sau unt, blocul european deschide un contingent tarifar de 8.500 de tone de orez, începând cu 5 000 de tone la intrarea în vigoare și o perioadă de introducere treptată de 5 ani. Aceasta reprezintă 0,3 % din consumul de orez al UE. Alte contingente tarifare se vor aplica și pentru glutenul din grâu, 20.000 de tone. În cazul porumbului dulce, UE va permite importul cantității de 800 de tone. În cazul romului vrac, cantitatea care va fi importată în Europa va fi de 750 de hectolitri. În cazul amidonului derivat, contingentul tarifar se aplică pentru 1.000 de tone, iar în cazul etanolului, 10.000 de tone. Aceste cantități de produse pot fi importate cu taxă zero.
Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată soluție populistă
Guvernul Suediei a anunțat că va propune micșorarea temporară a taxelor pe petrol și diesel, în timp ce creșterile de prețuri continuă să perturbe piața energetică globală ca urmare a războiului regional din Orientul Mijlociu, scrie Bloomberg. Dacă va trece de votul Parlamentului Suediei, propunerea tăierii de taxe va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Până la finalul lunii septembrie 2026, consumatorii suedezi vor beneficia de prețuri plafonate. În toamna acestui an, Suedia va organiza alegeri parlamentare. Suedia reduce taxele la benzină și diesel „Toate partidele trebuie să recunoască că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în restul lumii testează economia Suediei”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson (Partidul Moderat) într-o conferință de presă, potrivit RTE. Conform planului guvernului Ulf Kristersson, tăierea taxelor va duce la reducerea prețului cu un krona (0,1 $) la litrul de benzină și 0,4 krona la litrul de diesel. Opoziția naționalistă se declară solidară cu guvernul liberal din Suedia Jimmie Akesson, liderul partidului naționalist „Democrații Suedezi” din opoziție, le-a declarat reporterilor: „Necesitarea unei mașini este evidentă în unele regiuni ale țării. Dar reducerea costurilor la carburanți este, de asemenea, o măsură care contribuie la reducerea inflației și aceasta este un alt motiv pentru a o face”. Coaliția de guvernare condusă de Ulf Kristersson este alcătuită din ministere conduse de Partidul Moderat (liberal-conservator pro-UE), Liberalii și Creștini-Democrații. Suedia ar putea subvenționa și electricitatea Dacă va fi necesar, Suedia va solicita permisiunea Comisiei Europene pentru a reduce și mai mult taxele, a declarat guvernul Suediei. Guvernul a adăugat că va introduse subvenții pentru gospodăriile care nu fac față prețurilor crescute la facturile de electricitate. Bolojan a respins plafonarea prețurilor la carburanți:Refuz să vând soluții populiste Cu toate că guvernul Suediei este de dreapta, a plafonat prețurile la carburanți pentru a atenua povara asupra consumatorilor. În urmă cu trei zile, premierul liberal Ilie Bolojan a refuzat să plafoneze prețurile la carburanți. „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la o penurie”, a declarat Ilie Bolojan pe 20 martie. Premierul a precizat că se caută de „soluții de temperare a scumpirii carburanților”. România este din nou în urmă datorită liberalilor din PNL Abia luni, 23 martie, la aproape o lună de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu care a declanșat cea mai mare criză energetică din ultimii 50 de ani, guvernul României a constatat „situația de criză”. „Guvernul va declara marți situație de criză pe piața carburanților și va limitra prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile, arată un comunicat al Executivului.Măsurile vor fi luate pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni, iar adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.” Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză