Care sunt cele mai vândute bunuri de lux în online la nivel UE: 17% sunt achiziționate la mâna a doua
Aproape o treime din toate achizițiile de modă, frumusețe și produse de lux din Europa se realizează online. Totuși, o mare parte din aceste vânzări nu se fac prin retaileri de modă sau lux, ci prin platforme multinaționale. Până la 17% merg deja către piețe de second-hand, precum Vinted. Un sfert din toată moda, online 30,5% din tot comerțul cu produse de modă, frumusețe și lux are loc online: comerțul electronic a reprezentat 224 de miliarde de euro din totalul de 734,5 miliarde de euro în vânzări în Uniunea Europeană și Regatul Unit anul trecut. Bunurile de lux obțin cea mai mare pondere online: aproape jumătate dintre vânzări se fac digital, comparativ cu 25,7% în modă și 37,2% în frumusețe. Din această sumă, consumatorii au cheltuit 96 de miliarde de euro în afara granițelor. E-commerce în UE: cifre record și noi măsuri de reglementare Comerțul electronic continuă să crească accelerat în Uniunea Europeană, atât în rândul consumatorilor, cât și al companiilor. Potrivit celor mai recente date Eurostat, publicate în 2025, aproape opt din zece utilizatori de internet din UE, cu vârste între 16 și 74 de ani, au cumpărat online în ultimele 12 luni. Este o creștere semnificativă față de 2014, când doar 59% dintre europeni făceau achiziții digitale, arată Eurostat. Cele mai active grupe de vârstă rămân tinerii între 25 și 34 de ani, urmați de cei cuprinsi între 35 și 44 de ani. În privința tipurilor de produse, hainele, încălțămintea și accesoriile domină clasamentele, în timp ce comenzile de mâncare de la restaurante și fast food au câștigat teren vizibil în ultimul an. Tendința ascendentă este vizibilă și în mediul de afaceri. Aproximativ 24% dintre firmele europene au raportat vânzări online în 2024, iar procentul urcă la aproape jumătate în cazul companiilor mari, în timp ce IMM-urile rămân la un nivel de circa 23%. În total, e-vânzările au generat 19% din cifra de afaceri a firmelor din UE, o creștere notabilă față de 14% în urmă cu un deceniu. Pe măsură ce comerțul electronic devine tot mai important pentru economia europeană, autoritățile caută să echilibreze stimularea cumpărăturilor online cu protejarea pieței interne. În același timp, platformele internaționale și piețele second-hand câștigă tot mai mult teren în preferințele consumatorilor.
Parlamentul European a adoptat o lege pentru a reduce risipa alimentară până în 2030. Noua lege vizează și reciclarea hainelor vechi
Pentru a combate risipa alimentelor și a hainelor vechi, Parlamentul European a adoptat o lege marți. Comisia Europeană avertizează că fiecare european generează anual 132 kg de deșeuri alimentare și 12 kg de deșeuri de îmbrăcăminte și încălțăminte pe an. Noile norme sunt obligatorii și trebuie îndeplinit până la 31 decembrie 2030. Operatorii economici trebuie să prevină generarea de risipă alimentară. Alimentele nevândute vor fi donate. „Ideea este să adopte soluţii ţintite, care ar putea include promovarea aşa-numitelor fructe şi legume „urâte”, clarificarea etichetării datei de expirare şi donarea alimentelor nevândute, dar consumabile”, a explicat eurodeputata poloneză Anna Zalewska. De asemenea, producătorii care pun la dispoziţie textile în UE vor trebui să acopere costurile de colectare, sortare şi reciclare a acestora, prin intermediul unor noi scheme de responsabilitate a producătorului (EPR) care vor fi instituite de fiecare stat membru, în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a directivei, potrivit Știrile PRO TV. Prevederile se vor aplica tuturor producătorilor, inclusiv celor care utilizează instrumente de comerţ electronic şi indiferent dacă sunt stabiliţi într-o ţară a UE sau în afara Uniunii. Microîntreprinderile vor avea un an suplimentar pentru a se conforma cerinţelor EPR. Normele vizează și accesoriile, pălăriile, încălţămintea, păturile, lenjeria de pat şi de bucătărie, saltelele şi perdelele. Sursa Video: Știrile PRO TV
24 de ore în care Planeta s-a aprins. Haos în Franța, suspendarea Acordului UE-Israel, după atacul din Qatar, Revoluție în Nepal.
Franța este afectată de o criză constituțională profundă, marcată de proteste masive, iar Uniunea Europeană vrea suspendarea Acordului comercial cu Israelul – acestea sunt principalele evenimente din Europa, în timp ce atenția pe plan global rămâne asupra evoluțiilor legate de bombardamentul surprinzător efectuat de Israel contra liderilor Hamas aflați în exil în Qatar și asupra conflictului civil din Nepal. Ultimele 24 de ore au marcat escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu. Aviația militară israeliană a efectuat un atac îndrăzneț asupra liderilor Hamas refugiați în Doha, o zonă ce părea sigură până marți. Cel puțin 15 avioane de vânătoare israeliene au atacat imobile rezidențiale din Doha, vizând membri ai Biroului politic al grupului islamist Hamas. Atacul a fost decis de Cabinetul de securitate condus de premierul Benjamin Netanyahu și intervine în pofida eforturilor Qatarului de intermediere a negocierilor între Hamas și Israel. Bombardamentele israeliene, soldate cu moartea a cinci membri Hamas și a unor civili, nu par să fi eliminat conducerea grupului militant palestinian. În schimb, amplifică tensiunile regionale, periclitează soarta ostaticilor israelieni din Fâșia Gaza și îl pune într-o situație delicată pe președintele SUA, Donald Trump, care a părut să se delimiteze public de Netanyahu. ”Nu sunt deloc încântat de întreaga situație”, a reacționat Trump, în timp ce vicepreședintele James David Vance a apreciat că atacul din Doha ”nu servește nici intereselor Statelor Unite, nici intereselor Israelului”. UE vrea suspendarea Acordului comercial cu Israelul Cele mai multe țări din cadrul Uniunii Europene susțin constant Israelul, dar pledează și pentru soluția a două state – israelian și palestinian – ca modalitate de a depăși actualul conflict. În contextul dezastrului umanitar produs de armata israeliană în Fâșia Gaza ca reacție la atacurile teroriste din octombrie 2023 și pe fondul activităților israeliene de colonizare din Cisiordania, numeroase țări europene și oficialii UE au devenit exasperați de atitudinea sfidătoare a premierului Netanyahu. Atacul asupra Qatarului a amplificat frustrarea liderilor europeni. Ursula von der Leyen a fost extrem de virulentă în Parlamentul European. Președintele Comisiei Europene vrea suspendarea Acordului comercial cu Israelul. ”Uniunea Europeană nu își poate permite să fie paralizată în fața crizei din Fâșia Gaza. Ceea ce se întâmplă în Gaza a zdruncinat conștiința lumii. Oamenii sunt uciși în timp ce cerșesc mâncare, mamele țin în brațe bebeluși fără viață. Vom propune sancționarea miniștrilor israelieni extremiști, a coloniștilor implicați în acte de violență, vom propune suspendarea parțială a Acordului de Asociere cu Israelul”, a afirmat Ursula von der Leyen. Decizia le va aparține statelor membre UE, iar suspendarea Acordului comercial cu Israelul este improbabilă. Criza constituțională din Franța reflectă neputința președintelui Macron Criza politică din Franța, care a culminat cu demiterea de către Parlament a premierului Francois Bayrou, reflectă neputința președintelui Emmanuel Macron în actuala configurație electorală eterogenă, marcată de ascensiunea forțelor de extremă-dreapta și de stânga. Macron este nevoit să identifice rapid soluții de redresare a finanțelor Franței, o țară care a acumulat datorii foarte mari în contextul ineficienței economiei de a susține un nivel de trai la standarde foarte înalte. Protestele masive sugerează că populația s-a săturat de ineficiența Administrației de la Paris, care însă este blocată între presiunile financiare, militare, economice și revendicările sindicatelor și ale cetățenilor. Conflictul civil din Nepal se menține în atenția întregii lumi Protestele din Nepal, soldate deja cu zeci de morți, reflectă starea de nemulțumire profundă într-o țară cu un nivel de trai foarte scăzut. Factorul care a declanșat protestele masive este legat de combaterea corupției. Autoritățile tocmai interziseseră funcționarea a 26 de platforme online, iar criticii au denunțat blocarea campaniei anti-corupție. Protestatarii au dat foc Parlamentului și au atacat sedii ale instituțiilor guvernamentale. Premierul KP Sharma Oli a fost nevoit să demisioneze. Criza reflectă nemulțumirea profundă a populației față de nivelul de trai din Nepal. Revoluția care riscă să devină război civil reflectă curentele politice în schimbare pe plan mondial, modificarea configurației regionale, într-o zonă aflată la confluența influențelor directe ale Indiei și Chinei, două puteri emergente de rang global aflate permanent în rivalitate. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Der Spiegel: Trump urmează modelul lui Putin /Președintele SUA construiește un sistem OLIGARHIC și amenință lumea liberă
The Economist: Pedro Sánchez, demonizat în Spania, dar lider solitar al rezistenței anti-Trump în Europa
Pentru a înțelege singurătatea prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez, luați în considerare acest lucru: atunci când a fost lăsat pe dinafară la un summit de la Casa Albă privind Ucraina, pe 18 august, a fost doar a doua cea mai mare jignire adusă Spaniei în acea zi. Spre dezamăgirea suplimentară a diplomaților și analiștilor din Madrid, s-a găsit un loc pentru președintele Finlandei, o țară cu o populație de opt ori mai mică decât Spania, alături de liderii din Marea Britanie, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, NATO și Ucraina, scrie The Economist. Trump nu-l place pe Sánchez Spania este o țară veche, mândră și a patra economie ca mărime din Uniunea Europeană. Ea aspiră să fie o punte între Europa de Vest și lumea în curs de dezvoltare, cu legături istorice și lingvistice cu zeci de națiuni. Sánchez a fost un apărător ferm al Ucrainei după invazia Rusiei. Totuși, pe 18 august, diplomații și analiștii din Madrid au recunoscut cu tristețe că prezența Spaniei ar fi dăunat cauzei europene și ucrainene. Motivul: Trump nu-l place pe Sánchez. Ca să fim corecți cu Finlanda, președintele său, Alexander Stubb, și-a câștigat locul la Casa Albă. Pentru a preveni criticile lui Trump la adresa aliaților considerați neputincioși, Finlanda este un model de autoapărare, cu forțe armate bine pregătite care păzesc granița de 1.340 km cu Rusia. În plus, Stubb este un jucător de golf priceput, cu talentul de a-l fermeca pe Trump. El a îndemnat UE să-și aplice propriile legi Sánchez, liderul unui guvern condus de socialiști, a ales să apere valorile europene confruntându-se cu Trump. El îi îndeamnă pe europeni să lupte împotriva tarifelor comerciale „nejustificate și nedrepte” ale lui Trump și să ia în calcul folosirea veniturilor obținute din tarifele de represalii pentru sprijinirea firmelor europene afectate. În ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Sánchez a declarat că platformele americane supradimensionate și miliardarii din domeniul tehnologiei periclitează democrația. El a îndemnat UE să-și aplice propriile legi împotriva discursului instigator la ură și a dezinformării online, în special prin Digital Services Act. A fost un discurs combativ. Trump denunță legile digitale ale UE ca fiind taxe împotriva companiilor americane și instrumente de cenzură. La un summit NATO din iunie, Spania a fost singura care a respins categoric cererea lui Trump ca membrii să cheltuie 5% din PIB pentru apărare. Ținta era doar de fațadă. De fapt, guvernele știau că li se cerea să aloce 3,5% pentru apărare și încă o sumă suplimentară pentru securitate. În loc să se prefacă, Sánchez a declarat că obiectivul de 5% este „incompatibil cu viziunea noastră”. Sanchez a promis, în schimb, să ajungă la 2,1% din PIB pentru apărare, o creștere semnificativă față de nivelurile anterioare, considerate „păcătoase” de mici. În timpul unui turneu în America Latină, în iulie, Sánchez a ținut discursuri alături de avocați ai scepticismului față de Trump, precum președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva. Spaniolul a promis să lupte împotriva unei alianțe a „oligarhilor și extremei drepte”, responsabilă, spunea el, pentru „o mișcare internațională a urii și a minciunilor”. Activismul lui Sanchez, fără răsplată În mod revelator, tot acest activism nu i-a sporit influența lui Sánchez în capitalele europene, deși pozițiile sale sunt adesea în acord cu opinia publică. Un sondaj anual al Institutului Regal Elcano, realizat în mai, a arătat o antipatie profundă a spaniolilor față de Trump, care a obținut un scor mai slab decât liderul chinez Xi Jinping. Un sondaj al Pew Research Center, desfășurat între ianuarie și aprilie în 24 de țări, a constatat că opiniile favorabile față de America au scăzut în 15 dintre acestea față de 2024. Spaniolii privesc America cu ambivalență. Stânga nu a uitat că, în timpul războiului rece, America a menținut o alianță (tensionată) cu dictatorul militar spaniol Francisco Franco. Totuși, după moartea lui Franco, în 1975, aderarea la instituțiile occidentale a ajutat Spania să-și asigure viitorul ca societate liberă și modernă. Asta a însemnat intrarea în UE, dar și în NATO, pentru a lega forțele armate spaniole de normele democratice. Până în prezent, majoritatea spaniolilor sprijină apartenența la NATO și ajutorul pentru Ucraina, exprimând în același timp oroare față de politicile Israelului în Gaza. Amintirile izolării din epoca Franco explică atașamentul spaniolilor față de multilateralism și dreptul internațional, susține Charles Powell, directorul Institutului Regal Elcano. „Trump este inamicul a tot ceea ce cred spaniolii”, spune acesta. Sánchez reprezintă cu acuratețe aceste viziuni. Totuși, chiar și aliații săi politici și presa, de obicei prietenoasă, se tem că Spania își pierde influența la Bruxelles și în alte capitale. Costurile antagonizării lui Trump depășesc beneficiile, murmură membrii mediului diplomatic din Madrid. Era nevoie să aleagă o luptă solitară la summitul NATO?, se întreabă aceștia. Chiar și în America Latină, unde Trump este privit cu îngrijorare, puțini sunt dispuși să se alăture unei mișcări de rezistență conduse de Spania, o fostă putere colonială. Cu excepția Braziliei, guvernele latino-americane văd puține avantaje în provocarea Americii. Mai mult, continentul se îndreaptă spre dreapta, iar mulți lideri conservatori nu au încredere în Sánchez. Jucând pentru publicul de acasă Deschiderea Spaniei către lume este admirabilă. Sánchez sprijină un acord comercial al UE cu blocul Mercosur din America Latină, aflat de multă vreme în impas. El are dreptate când spune că acest acord ar arăta că cooperarea globală este încă posibilă. Totuși, cruciada lui Sánchez este mai vulnerabilă atunci când motivele par înguste, interne și interesate. Deși disprețul său pentru trumpism este sincer, chiar și voci prietenoase din Madrid admit că el se deplasează spre stânga pentru a-și consolida coaliția. De exemplu, confruntarea sa din NATO reflectă slăbiciune politică: partenerii săi de extremă stângă refuză să aloce mai mult pentru apărare. Pentru ca Europa să apere valorile liberale și democratice, ea trebuie să devină mai puternică, spune un fost ambasador spaniol. Asta înseamnă, printre altele, mai multe cheltuieli pentru apărare, în special din partea Spaniei. Totodată, sunt necesare canale de comunicare cu Trump, adaugă diplomatul. Istoria arată că atunci când Spania a fost prea antagonică față de America, a
Drone rusești în Polonia. UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei
Discursul a fost ținut miercuri. „Mesajul lui Putin este clar și al nostru trebuie să fie și mai clar”, a declarat președinta Comisiei Europene. UE pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei „Lucrăm la al 19-lea pachet împreună cu partenerii noștri (pachet de sancțiuni n.r.)”, a spus Ursula von der Leyen referindu-se, printre altele, la combustibilul exportat de ruși și la flotă fantomă folosită de aceștia pentru a-și comercializa produsele interzise. „Nu a fost un accident”, a spus și șefa UE pentru afaceri externe Kaja Kallas vorbind tot despre dronele care au ajuns în Polonia, potrivit Sky News. Ea a descris evenimentul drept „cea mai gravă încălcare a spațiului aerian european de către Rusia de la începutul războiului”. „Războiul Rusiei escaladează, nu se termină. Trebuie să creștem costurile pentru Moscova, să consolidăm sprijinul pentru Ucraina și să investim în apărarea Europei”, a precizat Kaja Kallas. Polonia a doborât drone rusești în spațiul său aerian Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Polonia este stat membru NATO ceea ce înseamnă că a fost încălcat și spațiul aerian al organizației militare. Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate. Autoritățile poloneze s-au reunit de urgență într-o ședință pentru a analiza criza de securitate națională. Alertă este și în România după ce tot în noaptea de marți spre miercuri, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localității ucrainene Vâlcov, lângă granița românească. Două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare și a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spațiul aerian național, a comunicat MApN. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să impună sancțiuni dure împotriva Rusiei după ce mai multe drone au ajuns pe teritoriul Poloniei. Nu este un accident, ci un precedent extrem de periculos pentru Europa, a avertizat Zelenski.
Adrian Năstase: România a avut etape care ne-au lăsat un gust AMAR, dar ne-au ajutat să înțelegem anumite lucruri
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre episoadele istorice prin care a trecut România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „Aș spune că este foarte important că România nu mai este un buffer” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre perioadele istorice prin care a trecut România. Acesta sugerează o aprofundare asupra istoriei românilor. Politicianul susține că România a trecut printr-o perioadă de grea încercare, niște etape care au lăsat asupra poporului un gust amar. Ceea ce este totuși pozitiv, din aceste etape, românii au învățat și multe lucruri. Acesta susține că românii au trecut de etapa naivității, cea de la începutul anilor 1990. Năstase susține că pentru România este un real progres că nu mai este bufferul Occidentului. Această țară, după spusele politicianului, nu mai este un tampon între Rusia și Occident, ceea ce este un lucru de reală importanță. Intrarea în NATO este un alt lucru pe care îl precizează politicianul drept important. Ține, totuși, să clarifice că NATO de atunci nu este același cu NATO de acum. Într-adevăr, NATO a ajutat cu intrarea României în Uniunea Europeană. Un ultim lucru precizat de politician este că pe lângă parteneriatul cu SUA, trebuie revizuite parteneriatele cu vecinii acestei țări. „În primul rând, i-aș sugera studentului respectiv să citească istorie. Să înțeleagă istoria complicată și viața complicată a românilor de-a lungul secolelor, la această intersecție de interese, de imperii și așa mai departe. I-aș spune că practic, România a trecut prin câteva etape care au lăsat un gust amar, dar ne-au ajutat să înțelegem și anumite lucruri. Ne-au ajutat să trecem de perioada de naivitate de după 1990, în care unii veneau și ne arătau luna și în timpul ăsta se ocupau de piețele de desfacere din estul Europei. Aș spune că este foarte important că România nu mai este un buffer, nu mai este un tampon între un Occident, care luase și Grupul Visegrad, și Rusia, Uniunea Sovietică mai înainte. Și faptul că am intrat sub umbrela NATO a fost foarte important. NATO însă de acum nu mai este NATO de atunci. NATO a fost foarte important și ca noi să finalizăm negocierile, să intrăm în Uniunea Europeană și de asemenea, pentru a asigura garanții pentru investitorii străini. Eu am sugerat atunci și sugerez și acum încă două linii care cred că sunt importante. Sigur, parteneriatul cu americanii și alte parteneriate care s-au construit între timp. Dar eu cred că ar trebui să revedem relațiile cu vecinii.”, a explicat politicianul.
FT: Trump a cerut UE să impună tarife de 100% asupra Chinei și Indiei pentru a pune presiune pe Putin
Donald Trump a cerut UE să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei, ca parte a unui efort comun de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit a trei oficiali familiarizați cu această chestiune, citate de publicația Financial Times. Președintele american a formulat această cerere extraordinară după ce a participat la o reuniune între înalți oficiali americani și europeni, adunați la Washington pentru a discuta modalități de a crește costul economic al războiului pentru Moscova. „Suntem gata să acționăm, gata să acționăm chiar acum, dar vom face acest lucru numai dacă partenerii noștri europeni se alătură nouă”, a declarat un oficial american. Un al doilea oficial american a declarat că Washingtonul este pregătit să „copieze” orice tarife impuse Chinei și Indiei de către UE, ceea ce ar putea duce la o creștere suplimentară a taxelor americane asupra importurilor din ambele țări. Propunerea lui Trump vine pe fondul frustrării din cadrul Casei Albe față de dificultatea de a negocia un acord de pace și de atacurile aeriene din ce în ce mai agresive ale Rusiei asupra Ucrainei. „Președintele a venit în această dimineață și opinia lui este că abordarea evidentă în acest caz este să impunem cu toții tarife drastice și să le menținem până când chinezii vor fi de acord să nu mai cumpere petrol. Nu există prea multe alte locuri unde petrolul ar putea ajunge”, a declarat un oficial american, citat de FT. Efectele unor astfel de tarife ar fi majore pentru economia globală Tarifele de până la 100% asupra importurilor din China și India, cerute de președintele american Donald Trump Uniunii Europene, ar putea declanșa turbulențe economice majore la nivel global. Măsura, prezentată ca parte a unui efort de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina, riscă să provoace o spirală comercială cu efecte semnificative asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare și relațiilor geopolitice. Potrivit economiștilor, tarifele de acest nivel ar dubla costul multor produse chinezești și indiene, de la electronice și textile până la componente industriale și medicamente. Impactul imediat ar fi resimțit de consumatori, printr-o creștere a inflației, în timp ce companiile ar fi forțate să caute furnizori alternativi. În paralel, Beijingul și New Delhi ar putea reacționa cu măsuri similare, afectând exporturile europene și americane – în special în sectoare precum auto, farmaceutic și bunuri de lux. Analiștii atrag atenția că o astfel de strategie ar putea împinge China și India mai aproape de Rusia, contracarând obiectivul inițial al Washingtonului și Bruxellesului. În interiorul UE, propunerea riscă să genereze diviziuni între statele membre, unele economii fiind puternic dependente de importurile din Asia.
Europarlamentarii au votat din greșeală o propunere care critică strategia UE în Ucraina
Totul a început cu o neînțelegere între liderii politici din Parlamentul European , au declarat pentru AFP mai multe surse. Reprezentanții aleși, care se întâlnesc săptămâna aceasta la Strasbourg, au examinat o serie de texte în timpul zilei, inclusiv unul privind negocierile Ucrainei cu UE. Au fost propuse mai multe amendamente la acest text. Printre acestea s-a numărat și unul din partea unui europarlamentar german de stânga radicală, care a regretat „strategia militaristă a UE în Ucraina ”. În acest caz, amendamentul acuza Bruxelles-ul că i-a „subminat credibilitatea internațională” și solicita o „schimbare urgentă” a politicii pe această temă. Aceste acuzații sunt formulate în mod regulat de anumite grupuri politice, dar sunt contestate vehement de dreapta (PPE) și de stânga (S&D), care susțin politica pro-Ucraina a Bruxelles-ului.Acest lucru nu a împiedicat însă aceste două grupuri să voteze accidental în favoarea acestui amendament marți după-amiază. Crezând că acest text avea o altă semnificație, liderii grupurilor politice le-au făcut semn echipelor lor să voteze „pentru” ridicând degetul mare, așa cum este obișnuit în instituție.
Industria auto europeană consideră nerealist planul UE de a interzice emisiile de CO2 din 2035
„Este în desfășurare o mare transformare, dar nu suficient de rapidă pentru a atinge obiectivele (…). Reglementările care ni se aplică sunt prea rigide. Credem că trebuie adaptate la realitate”, a declarat, într-o întâlnire cu presa, Sigrid de Vries, directoarea generală a Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA), scrie EFE. Mesajul confirmă linia exprimată în august de președinții ACEA și ai patronatului european al componentelor auto, CLEPA, care au transmis o scrisoare Ursulei von der Leyen, susținând că „îndeplinirea obiectivelor stricte privind CO2 pentru mașini și camionete în 2030 și 2035 nu mai este, în prezent, fezabilă”. Cele două organizații, care în urmă cu mai puțin de un an au reușit să obțină o prelungire până în 2027 a obiectivelor de reducere a CO2 stabilite pentru 2025, se vor întâlni vineri cu Von der Leyen pentru a cere schimbări mai profunde în foaia de parcurs. De Vries a prezentat pe scurt revendicările sectorului, care reprezintă 7% din PIB-ul Uniunii Europene, dar a evitat să intre în detalii privind termene sau cifre. „Vrem să identificăm numeroasele opțiuni existente, să discutăm despre ele și să luăm decizii. Nu trebuie să cădem în capcana de a spune: vom ajunge la X %. Sunt probleme de fond mult mai fundamentale”, a spus reprezentanta „lobby-ului” auto din Bruxelles. Concurența chineză Între ianuarie și iulie, vânzările de mașini electrice cu baterii au reprezentat 15,6% din totalul înregistrat în UE, cu o creștere semnificativă a producătorilor chinezi. BYD a depășit Tesla pe piața europeană, unde compania americană a înregistrat un recul după ce fondatorul său, Elon Musk, și-a exprimat sprijinul pentru politicianul Donald Trump. Constructorul chinez deține deja o cotă de piață de 1,2% față de 0,8% pentru compania americană. Comparativ cu anul precedent, vânzările Tesla în UE au scăzut cu 42,4%, în timp ce cele ale BYD au crescut cu 206,4%. „Producătorii chinezi nu au obiective foarte rigide și nici o politică unică privind tehnologia, dar reușesc o transformare a consumatorilor într-un timp incredibil de scurt (…). Nu spun că tot ceea ce fac este perfect (…), dar colaborează cu industria și cu piața pentru a se adapta pe parcurs, sunt flexibili”, a declarat De Vries. Deși există producători care se delimitează, precum Volvo, majoritatea industriei europene cere flexibilitate în stabilirea obiectivelor, stimulente pentru creșterea cererii de vehicule curate și extinderea infrastructurii de încărcare, pentru a reduce temerile consumatorilor. „Nu există un răspuns simplu, trebuie să facem întregul cadru mai competitiv”, a adăugat De Vries, subliniind nevoia de a ieftini energia, de a stimula inovația și de a sprijini industria europeană de baterii. Constructorii cer „condiții favorabile” pentru ca transformarea sectorului să devină realitate: „Dacă nu, vom eșua, iar nimeni nu își dorește asta. Trebuie să fim mai pragmatici”, a insistat De Vries. Directoarea ACEA a evitat să comenteze cifre concrete, dar nu a exclus ca Executivul european să poată permite vânzarea de mașini hibride și după data de 2035. „Există soluții diferite care se pot aplica. Extinderea utilizării și a rolului tehnologiilor hibride sau hibride plug-in este, în mod evident, un pas important”, a spus ea. Poziții opuse În contrast cu cererile ACEA, există companii din sectorul mobilității electrice, inclusiv Uber și Volvo, care susțin menținerea termenului-limită din 2035. Același punct de vedere este împărtășit și de un grup de medici și specialiști în boli cardiorespiratorii, care subliniază legătura dintre poluarea aerului și problemele de sănătate. O primă indicație despre viitorul reglementărilor auto din UE ar putea apărea miercuri, dacă Ursula von der Leyen va face referire la sector în cadrul dezbaterii privind Starea Uniunii, desfășurată în Parlamentul European de la Strasbourg (Franța).
Germania revendică acordul UE-Mercosur în fața dependenței de China și a schimbării de direcție a SUA
„Pentru securitatea și competitivitatea noastră, trebuie să fie o prioritate diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime și comerciale. De aceea avem nevoie de mai multe acorduri comerciale, precum cel cu țările din Mercosur”, a declarat Merz în cadrul conferinței anuale a ambasadorilor germani, desfășurată la Berlin, scrie EFE. „Ca țară săracă în materii prime, ca țară exportatoare, ca țară industrializată la nivel mondial, nu ne putem permite să rămânem pe margine”, a adăugat cancelarul, avertizând totodată asupra unor eventuale dependențe comerciale față de China, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Germaniei. „Dependențele ne fac vulnerabili la șantaje. Mai ales China a arătat recent că este dispusă să valorifice politic relațiile comerciale”, a adăugat Merz, menționând că țara sa caută, „acolo unde este posibil”, cooperarea cu Beijingul, în special „în chestiuni precum politica climatică sau crizele globale”. Pe de altă parte, Merz a arătat că, în timp ce Statele Unite și-au „reevaluat interesele” sub mandatul lui Donald Trump, China a devenit o țară cu care rivalitatea sistemică este în creștere – două circumstanțe care invită la consolidarea alianțelor europene și germane cu alți actori internaționali. Merz și-a prezentat, de asemenea, intenția de a întreprinde vizite la partenerii transatlantici pentru a transmite „un semnal” cu privire la parteneriatele strategice de care, în opinia sa, Germania și Europa au nevoie într-o lume caracterizată, printre altele, de conflicte precum războiul Rusiei împotriva Ucrainei și confruntarea dintre democrațiile liberale și regimurile autocratice. Zone de influență rusești și chineze în Europa În acest sens, cancelarul german a subliniat sprijinul țării sale pentru apărarea Ucrainei, întrucât Kievul apără, de asemenea, „libertatea” în restul Europei. El a avertizat că atât Rusia, cât și China încearcă în prezent să-și asigure „zone de influență” în sud-estul Europei și în alte părți ale continentului. La rândul său, Johann Wadephul, ministrul german de Externe, a subliniat în fața ambasadorilor că în „Ucraina se decide viitorul Europei”. „Acolo se va vedea dacă pe continentul european granițele pot fi schimbate prin forță”, a afirmat șeful diplomației germane, a cărui intervenție s-a aliniat ideilor de politică externă exprimate de Merz. Wadephul a avertizat că ordinea internațională postbelică se află în prezent într-o fază de dezintegrare, cu puteri mondiale precum Statele Unite și China, care sunt din ce în ce mai confruntate. În fața acestei realități, atât Merz, cât și Wadephul au subliniat în fața responsabililor celor 230 de reprezentanțe germane din străinătate că acțiunea externă a Germaniei servește „păcii, libertății și bunăstării”.