Șeful ONU: Cheltuielile mai mari pentru apărare sunt inutile fără ajutor climatic
Cheltuielile mai mari pentru apărare vor fi inutile dacă guvernele occidentale nu abordează și criza climatică din țările sărace, a avertizat șeful demisionar al programului ONU pentru dezvoltare internațională, scrie The Guardian. „Cu cât vă restrângeți mai mult capacitatea de acțiune concentrându-vă doar pe ceea ce se întâmplă în interiorul țării, cu atât deveniți mai vulnerabili”, a declarat Achim Steiner, care și-a încheiat recent cel de-al doilea mandat ca administrator al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), instituție ce gestionează ajutorul extern și programele de reducere a sărăciei. „Această vulnerabilitate se poate transforma foarte repede într-un scenariu real de criză”. „Nu mai poți coopera cu state de care depinzi pentru a rezolva probleme” Multe state, inclusiv SUA, Marea Britanie și unele țări membre ale UE, își cresc bugetele pentru apărare, dar reduc drastic cheltuielile pentru ajutorul internațional. Steiner a spus că această abordare este lipsită de viziune. „Cu cât reducem finanțarea (pentru ajutor și cooperare cu țările în curs de dezvoltare), cu atât pierdem mai mult capacitatea de a acționa”, a afirmat el. „Se pierde controlul, pentru că nu mai poți coopera cu state de care depinzi pentru a rezolva probleme (precum criza climatică). Îți limitezi propria capacitate de a crea o economie națională mai rezilientă, într-o lume interconectată”. „Cel mai mare risc sunt terorismul cibernetic și următoarea pandemie” Criza climatică riscă să scape de sub control dacă statele nu își recunosc obligațiile internaționale, a avertizat el. „Cel mai mare risc nu este neapărat amenințarea teritorială a armatei unei țări vecine, deși aceasta va rămâne mereu o posibilă primejdie”, a spus Steiner. „Este vorba de terorismul cibernetic, de următoarea pandemie pentru care nu suntem pregătiți și, cu siguranță, de efectul de domino al schimbărilor climatice scăpate de sub control”. Guvernele ar trebui să planifice pe termen mediu și lung, considerând cheltuielile pentru finanțarea climatică destinată celor mai sărace țări, precum și pentru dezvoltare și cooperare cu lumea în curs de dezvoltare, ca parte a acestui efort. Poate chiar incluzându-le, sau asociindu-le, bugetelor de apărare. „O asemenea perspectivă asupra securității ar putea face mult mai justificabil faptul că avem o direcție de apărare și descurajare în care investim, dar și o direcție de dezvoltare și reziliență, care prin definiție trebuie să aibă o componentă internațională puternică. Iar ambele sunt, în cele din urmă, parte integrantă a unei strategii naționale de securitate”, a spus Steiner.
Instabilitatea mondială AFECTEAZĂ semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra impactului în materie de politică monetară
Companiile europene ezită să facă investiții pe termen lung, de teama riscurilor asociate instabilității internaționale, constată experții Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că există un impact semnificativ și asupra politicii monetare aplicate în zona euro. ”Incertitudinea economică a fost destul de ridicată în ultima perioadă, din cauza conflictelor geopolitice și a tensiunilor comerciale. (…) Când viitorul economic este incert, firmele și familiile sunt înclinate foarte puțin să facă investiții majore și pe termen lung, ceea ce înseamnă că ar putea să nu reacționeze la reducerile dobânzilor așa cum ar face-o în circumstanțe mai previzibile”, afirmă experți din cadrul BCE – Andrea Falconio și Julian Schumacher -, într-o analiză asupra efectelor transmisiei politicii monetare în zona euro. Forța politicii monetare depinde de situația internațională Autorii constată că abordările flexibile în materie de politică monetară aplicate de BCE au un impact mai slab asupra economiei zonei euro dacă incertitudinea internațională este puternică. Media producției industriale a zonei euro este, în 2025, sub nivelul din ultimii 20 de ani, ca efect al riscurilor asociate instabilității geopolitice. ”Concluziile noastre sugerează că forța transmiterii politicii monetare depinde de gradul de incertitudine economică. Acest lucru înseamnă că, pentru atingerea efectelor intenționate, băncile centrale vor trebui să acționeze cu mai multă determinare în perioadele de incertitudine puternică. Acest lucru nu înseamnă că băncile centrale ar trebui să relaxeze sau să înăsprească politicile monetare mai agresiv în perioadele de incertitudine puternică. Condițiile economice volatile fac firmele și familiile mai ezitante în lansarea investițiilor și cheltuirea banilor indiferent de politicile băncilor centrale. Dar, deși încetinirea activităților economice coincide cu direcția dorită de băncile centrale în perioada de înăsprire politicii monetare, efectele sunt adverse comparativ cu ceea ar trebui să realizeze politica monetară”, subliniază experții BCE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Noul capitalism PATRIOTIC al Americii /Statele Unite tind să adopte un model economic specific Chinei
Restricții mai dure la importul de gaz rusesc după 2027 pregătite de UE
Danemarca, care deține în prezent președinția rotativă a UE, a distribuit o propunere prin care importatorii de gaze ar fi obligați să prezinte autorităților naționale dovezi că aprovizionarea nu provine din Rusia, potrivit unui document consultat de Bloomberg. Planul vizează în special gazul transportat prin TurkalexandraStream, conducta ce leagă Rusia de Europa de Sud-Est. „Gazul natural care intră în Uniune prin frontierele sau punctele de interconectare dintre Uniune și Rusia ori Belarus, precum și prin punctul de interconectare Strandzha 2 / Malkoclar (TurkStream), se va considera exportat, direct sau indirect, din Federația Rusă, cu excepția cazului în care există dovezi neechivoce contrare”, se arată în propunerea de compromis a Danemarcei. Proiectul de reguli reflectă temerile că aprovizionările rusești ar putea fi în continuare amestecate cu alte gaze și reexportate în Europa, un proces dificil de urmărit deoarece combustibilul își schimbă frecvent proprietarul înainte de a ajunge la consumatorii finali. Dacă vor fi adoptate, măsurile ar bloca și viitoarele tranzacții de tip swap, prin care livrările rusești ar putea fi prezentate drept transporturi non-rusești. Conform planului actual de eliminare treptată, importurile de gaze pe baza contractelor pe termen scurt, de mai puțin de un an, trebuie să înceteze până la 17 iunie 2026, cu excepții pentru statele fără ieșire la mare, precum Ungaria și Slovacia. Contractele pe termen mai lung vor fi interzise complet până la sfârșitul lui 2027. Danemarca speră să obțină sprijinul statelor membre ale UE pentru această propunere privind interdicția gazului până în luna octombrie. Ulterior, ar urma negocieri cu Parlamentul European, cu obiectivul de a finaliza legislația înainte de sfârșitul anului.
Victor Negrescu: România are nevoie de reforme, iar UE duce lipsă de leadership
Negrescu a afirmat duminică, într-o postare pe Facebook, că România are nevoie de reforme, în timp ce Uniunea Europeană traversează o perioadă în care lipseşte leadership-ul. Negrescu a atras atenţia că politicienii trebuie să aibă în vedere impactul direct al măsurilor asupra oamenilor, arătând că „un venit cu câteva zeci de lei mai mic înseamnă mult pentru foarte mulţi”. „Povara trebuie repartizată echitabil. Datoria oamenilor politici nu este doar să constate, să îşi facă selfie-uri sau să se lamenteze, ci să ofere soluţii credibile şi să propună măsuri echitabile”, a scris europarlamentarul. El a subliniat că în cadrul PES activists România, organizaţia pe care o coordonează, au fost discutate propuneri pentru pachetul PSD privind redresarea economică, dar şi măsuri de simplificare administrativă. Negrescu a precizat că au fost analizate şi principalele teme europene şi internaţionale, stabilindu-se o direcţie legată de viitorul Congres PES şi de viitorul buget european pe termen lung. Discuţiile au avut loc în cadrul Adunării Generale a PES activists România, la care au participat şi miniştrii Florin Manole şi Bogdan Ivan. Negrescu a spus că dialogul cu aceştia a fost o ocazie de a analiza soluţiile disponibile, chiar dacă ele sunt limitate de un Parlament fragmentat, atât la nivel naţional, cât şi european.
UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei după război
Uniunea Europeană va elabora un plan pentru a folosi activele rusești înghețate în sprijinul Ucrainei după încheierea războiului, a anunțat sâmbătă Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, după o reuniune informală a miniștrilor de externe europeni desfășurată la Copenhaga. Conform Reuters, blocul comunitar a înghețat aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești ca parte a sancțiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. În timp ce state precum Estonia, Lituania, Polonia și chiar Ucraina cer confiscarea imediată a fondurilor, principalele economii europene. Franța, Germania și Belgia au respins această opțiune, invocând riscuri legale și financiare majore. „Este de neconceput ca Rusia să mai aibă vreodată acces la acești bani, cu excepția cazului în care compensează integral Ucraina pentru distrugerile provocate de război”, a spus Kallas. Ea a adăugat că UE trebuie să pregătească „o strategie de ieșire” pentru momentul în care conflictul se va încheia. Majoritatea activelor sunt păstrate la Euroclear, în Belgia. Ministrul belgian de externe, Maxime Prevot, a subliniat că sechestrarea fondurilor ar putea genera instabilitate financiară globală și ar submina încrederea în euro. De asemenea, a respins apelurile de a adopta o strategie de investiții mai riscantă pentru obținerea unor profituri mai mari din active.
Uniunea Europeană, tot mai aproape de utilizarea activelor rusești pentru reconstrucția Ucrainei. Miniștrii de externe vor discuta planurile de transferare a fondurilor sâmbătă
Comisia Europeană elaborează un plan pentru transferarea a aproape 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate pentru reconstrucția Ucrainei la sfârșitul războiului. Bruxelles testează disponibilitatea capitalelor naționale de a transfera activele în investiții mai riscante, care ar putea genera mai multe profituri pentru Ucraina și ar putea intensifica presiunea asupra Rusiei, care refuză să înceteze luptele, au declarat mai mulți oficiali pentru POLITICO. Susținătorii consideră, de asemenea, că acest plan reprezintă un pas către confiscarea potențială a activelor și predarea lor Ucrainei, ca pedeapsă pentru refuzul Rusiei de a plăti despăgubiri postbelice. „Avansăm în lucrările privind activele înghețate ale Rusiei pentru a contribui la apărarea și reconstrucția Ucrainei”, a declarat joi președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în cele mai ferme declarații ale sale de până acum pe această temă. Este esențial de menționat că această opțiune nu ar implica confiscarea imediată a activelor, la care majoritatea țărilor UE se opun din motive financiare și juridice. Reuniune informală la Copenhaga Discuțiile vor ajunge la apogeu sâmbătă, când cei 27 de miniștri de externe ai UE vor dezbate pentru prima dată această opțiune în cadrul unei reuniuni informale la Copenhaga, în Danemarca. În cadrul discuției, miniștrii ar trebui să analizeze „alte opțiuni pentru utilizarea veniturilor provenite din activele suverane imobilizate ale Rusiei”, potrivit unei note pregătitoare consultate de POLITICO. Având în vedere că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 8 miliarde de euro în 2026, țările UE caută noi idei pentru a continua finanțarea acestei țări devastate de război, în contextul unor bugete interne restrânse și al lipsei posibilității de a emite datorii la nivelul UE. În ciuda situației economice dificile, Europa se confruntă cu o presiune crescută de a interveni în contextul retragerii SUA din Ucraina și al încercărilor eșuate ale președintelui Donald Trump de a ajunge la un acord de pace. „Auzim că este mai dificil să strângem bani [din finanțele naționale sau din bugetul UE]”, a declarat Kerli Veski, subsecretarul pentru afaceri juridice și consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei. „[Dar] avem aceste active și întrebarea logică este cum putem și de ce nu folosim aceste active”. Tabăra confiscării Țările baltice care se învecinează cu Rusia și alte câteva țări au presat de mult timp UE să confiște toate activele. În cadrul Comisiei, comisarul leton pentru economie, Valdis Dombrovskis, și șefa politicii externe estoniene, Kaja Kallas, au promovat această idee. Însă această opțiune continuă să se lovească de rezistența țărilor din Europa de Vest, printre care Germania, Italia și Belgia. Aceasta din urmă este expusă în mod special riscurilor juridice și financiare, deoarece găzduiește Euroclear, instituția financiară care deține cea mai mare parte a activelor rusești. Țările G7 au convenit în 2024 să canalizeze către Ucraina un total de 45 de miliarde de euro din profiturile generate de investirea activelor, lăsând în același timp activele subiacente intacte. Cu toate acestea, partea UE din împrumut, în valoare de 18 miliarde de euro, va fi plătită integral până la sfârșitul anului, ceea ce a determinat apeluri la generarea de venituri suplimentare într-un interval scurt de timp. Ca soluție de compromis, avocații Comisiei analizează transferul activelor într-un „vehicul cu scop special” susținut de o serie de țări din UE și, potențial, din străinătate. Oficialii au comparat noul fond propus cu Mecanismul european de stabilitate (MES), un fond de salvare a țărilor care este susținut doar de membrii zonei euro și a fost înființat în afara tratatelor UE. Fondul potențial pentru Ucraina ar fi deschis și țărilor G7, inclusiv Regatului Unit și Canadei, care sunt în favoarea confiscării activelor, a declarat un oficial al UE, deși detaliile sunt încă în curs de negociere. În ansamblu, această nouă structură ar oferi UE un control mai mare asupra transferului activelor către Ucraina la momentul oportun. Poziția Ungariei Conform normelor actuale, o singură țară poate efectiv să restituie activele Moscovei prin exercitarea dreptului de veto asupra reînnoirii sancțiunilor, care se supune votului la fiecare șase luni. Guvernul pro-Rusia și pro-Trump al Ungariei este considerat cel mai probabil să adopte această poziție. Transferul fondurilor către un nou organism, care ar putea să nu impună cerințe de unanimitate, ar elimina amenințarea Ungariei. Consecințele transferului către un nou fond Transferul activelor într-un nou fond ar permite, de asemenea, plasarea acestora în investiții mai riscante, capabile să genereze randamente mai mari pentru Ucraina. Aceasta ar fi o schimbare față de regulamentul actual, care obligă Euroclear să investească activele la banca centrală belgiană, care oferă cea mai mică rată de rentabilitate fără risc disponibilă. Scepticii, printre care se numără și Valérie Urbain, CEO al Euroclear, se tem însă că contribuabilii din UE ar trebui să suporte greul pierderilor rezultate din operațiunile mai riscante. Pentru a împărți povara juridică și financiară, Belgia dorește ca și alte țări din UE să își asume răspunderea pentru activele din cadrul planului propus de Comisie. „Belgia nu este singură în această situație. Trebuie să sprijinim și să participăm la atenuarea acestui risc”, a declarat Veski. „Nu este vorba de a lăsa Belgia să se ocupe de asta [în timp ce] noi privim de pe margine”. Guvernul belgian a devenit recent favorabil planului Comisiei, au declarat un oficial al UE și un diplomat senior non-belgian, în timp ce țări mai îndepărtate de Rusia, precum Spania, susțin și ele această idee.
Merz nu crede că Putin se va întâlni curând cu Zelenski /Macron salută vizita în Republica Moldova și cere acțiuni pentru apărarea Europei
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a apreciat joi seară, în Franța, că, în contextul bombardamentelor ruse asupra Kievului, nu va exista niciun summit al președinților Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru intensificarea acțiunilor de apărare a Europei. Președintele Emmanuel Macron l-a primit joi seară pe cancelarul Friedrich Merz în orășelul Fort Brégançon, înaintea unei reuniuni interguvernamentale franco-germane. ”Împreună, vrem să impulsionăm o dinamică mai puternică pentru Europa, o Europă mai competitivă, mai productivă, cu reglementări mai simple, pentru noi este o agendă centrală. Eu pot spune că în ultimele săptămâni am realizat avansarea convergenței pozițiilor Franței și Germaniei”, a declarat Emmanuel Macron. ”Avem multe activități împreună, am arătat acest lucru în cursul verii, ieri am fost în Republica Moldova pentru a apăra Europa la frontiere, pentru a fi organizate alegeri libere, pentru a fi promovate ideile europene, în fața unor oameni care ne-au impresionat foarte mult. De asemenea, au fost activitățile pe care le-am avut împreună, în august, la Washington. Cred că, în prezent, cuplul franco-german este aliniat perfect pentru a avea o Europă mai puternică la nivel economic, comercial, monetar, dar și pentru a avea o Europă care își menține poziția geopolitică, în conflictul din Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, o Europă care să abordeze provocările, care a decis să se reînarmeze pentru a se proteja”, a subliniat Emmanuel Macron. La rândul său, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat atacurile ruse asupra Kievului și a apreciat că, în acest context, nu va exista curând niciun summit pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Vrem să discutăm din nou despre principalele probleme, sunt anumite probleme la care trebuie să găsim soluții împreună. Din păcate, printre acestea se numără războiul Rusiei contra Ucrainei, trebuie să discutăm din nou astăzi despre acest lucru. Este evident că nu va exista nicio întrevedere între președinții Zelenski și Putin, în pofida angajamentului asumat de președinții Trump și Putin”, a declarat Friedrich Merz. Uniunea Europeană i-a cerut președintelui Donald Trump să forțeze Rusia să accepte, prin negocieri, ”o pace corectă” în Ucraina, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, după o discuție cu liderul de la Casa Albă pe tema atacului rus care a vizat reprezentanța UE din Kiev. ”Tocmai am vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele SUA, Donald Trump, ca urmare a atacului masiv care a vizat Kievul, inclusiv reprezentanța UE de acolo. Vladimir Putin trebuie să vină la masa negocierilor. Trebuie să obținem o pace corectă și durabilă, prin garanții de securitate ferme și credibile. (…) Europa va avea o contribuție deplină. Spre exemplu, Instrumentul nostru pentru apărare (SAFE) va fi important pentru consolidarea curajoaselor forțe armate ucrainene”, a subliniat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană a condamnat ferm, joi, atacurile Rusiei asupra reprezentanței europene din Kiev, iar ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații la Bruxelles. Foto: Profimedia Video: DRM News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Germania i-a identificat pe autorii atacului asupra gazoductului NORD STREAM /Suspiciuni privind implicarea statului ucrainean
Cristian Diaconescu liniștește populața: Nu va fi război în România
Cristian Diaconescu, consilier al președintelui Nicușor Dan, a asigurat că nu va fi război în România și a avertizat că vor exista „linii roșii” în orice negociere. „Nu va fi război în România”, a declarat Diaconescu la Antena 3 CNN, subliniind că Rusia are în față „o forță care rămânând solidară, poate da un răspuns categoric”. Fostul diplomat a explicat că, din perspectiva Moscovei, „extinderea NATO și a UE reprezintă un risc, o amenințare la adresa Federației”. „Statele NATO sunt aliniate pe o direcție clară și unică” El a subliniat că „la nivel de România, Polonia, statele Baltice, vom avea linii roșii” și că „anumite compromisuri legate de România nu vor putea fi făcute”. „Liniile roșii țin de platforma continentală, zona exclusivă Marea Neagră. Neptun DEEP sperăm să fie operațională”, a precizat fostul ministru. Diaconescu a menționat că „statele NATO sunt aliniate pe o direcție clară și unică” și că „sperăm să nu trebuiască să dăm un răspuns militar”.
Comisia Europeană respinge amenințările lui Trump privind noi tarife comerciale /UE își menține suveranitatea în sectorul digital
Uniunea Europeană a avertizat, marți, Statele Unite că își menține ”suveranitatea” asupra reglementărilor digitale, respingând avertismentele președintelui Donald Trump. ”Cred că este util să reamintim ceea ce am spus în mai multe rânduri, că Uniunea Europeană are dreptul suveran, la fel și statele membre, de a reglementa activitățile economice pe teritoriul nostru, în conformitate cu valorile noastre democratice. Iar, în al doilea rând, acesta este motivul pentru care aceste aspecte nu au făcut parte din recentul Acord cu Statele Unite, sunt chestiuni separate și vom continua implementarea cadrului, care nu acoperă această problematică”, a declarat marți, într-o conferință de presă, Paula Pinho, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene. Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că va introduce tarife suplimentare pentru țările care le aplică reglementări excesive companiilor digitale americane. ”În calitatea de președinte al SUA, voi acționa împotriva țărilor care atacă incredibilele companii digitale americane. Taxele digitale, Legea Serviciilor Digitale, Reglementările piețelor digitale au rolul de a leza și a discrimina tehnologia americană. În același timp, oferă în mod revoltător avantaje marilor companii chineze. Aceste lucruri trebuie să se încheie acum! Avertizez toate țările care aplică taxe digitale și care au reglementări digitale, că, dacă nu elimină aceste practici discriminatorii, eu, președintele SUA, voi impune tarife suplimentare asupra exporturilor spre SUA”, a avertizat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Săptămâna trecută, Uniunea Europeană și Statele Unite au stabilit detaliile Acordului comercial bilateral, care prevede impunerea de către Washington a unei taxe vamale generale de 15% asupra importurilor de mărfuri europene. Înainte de stabilirea detaliilor, Bruxellesul avertizase Washingtonul că nu își va modifica reglementările digitale. ”Noi nu ne vom schimba regulile, este dreptul nostru de a avea reglementări autonome în spațiul digital”, a subliniat Comisia Europeană. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Germania se reînarmează prima dată după al II-lea Război Mondial! Cum arată planul pentru cea mai puternică ARMATĂ a Europei și câți bani va înghiți
Viktor Orban subminează eforturile UE de independență energetică
Politica Budapestei, prezentată oficial drept „diversificare”, servește în realitate interesele Kremlinului și subminează eforturile comunității europene. Dependență majoră și contracte noi În prezent, aproximativ 85% din necesarul de gaz al Ungariei provine din Rusia, iar contractele cu Gazprom rămân în vigoare, chiar după ce majoritatea țărilor UE au rupt legăturile energetice cu Moscova în 2022. Budapesta a semnat noi acorduri pentru un miliard de metri cubi suplimentar pe an și a extins capacitatea de stocare. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat livrări de 8-8,5 miliarde de metri cubi de gaz pentru 2025, cu volume similare preconizate și pentru 2026. Cooperarea cu Asia Centrală Budapesta promovează acorduri cu Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan, prezentate ca surse alternative de gaz. În realitate, rutele trec prin Rusia, iar controlul asupra resurselor rămâne în mâinile Kremlinului. Astfel, gazul „kazah” sau „uzbek” nu oferă independență energetică Europei și consolidează pârghiile Rusiei în regiune. Această strategie îi oferă lui Orban imagine de actor geopolitic și influență în negocierile europene, inclusiv în obținerea fondurilor UE. Totuși, manevrele energetice subminează regimul de sancțiuni împotriva Rusiei și întăresc dependența de coridoarele controlate de Moscova. Cooperarea cu regimurile autoritare din Asia Centrală devine astfel un instrument de legitimare a dependenței, nu o diversificare reală. Prin menținerea legăturilor cu Rusia și extinderea parteneriatelor cu autocrațiile din Asia Centrală, Ungaria subminează eforturile UE de securitate energetică și riscă să inspire politici similare în alte state membre, adâncind fragilitatea unității continentale.