Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de inflație și de tensiunile comerciale
Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare în următoarele luni, în contextul actualei stări de nemulțumire față de situația economică și geopolitică, arată un raport de evaluare elaborat de experții Băncii Centrale Europene (BCE). ”Firmele din zona euro au continuat să perceapă perspectivele economice generale ca fiind principalul factor care afectează accesul la finanțare externă. În al doilea trimestru al anului 2025, 17% dintre companii au raportat deteriorarea perspectivelor economice generale, cu impact direct asupra disponibilităților financiare”, conform raportului Băncii Centrale Europene. Concluziile constituie o îmbunătățire a situației în raport cu primul trimestru al anului 2025, deși preocupările persistă. ”La modul general, rezultatele relevă că actualul ciclu de relaxare a politicii monetare continuă să contribuie la reducerea dobânzilor bancare. (…) Cu toate acestea, companiile continuă să perceapă condiții bancare dificile, ținând cont de restul costurilor asociate creditării”, subliniază experții Băncii Centrale Europene. Raportul de evaluare a fost elaborat pe baza unui studiu vizând 5.367 de firme din zona euro, în perioada aprilie-iunie 2025. Firmele așteaptă îmbunătățirea mediului de afaceri și se tem de efectele tensiunilor comerciale Firmele operaționale în zona euro au raportat intensificarea activităților, dar scăderea profiturilor. Potrivit studiului, 13% dintre firme au semnalat declinul profiturilor în trimestrul al doilea, comparativ cu 16% în primul trimestru. ”În acest context, așteptările privind perspectivele viitorului trimestru au devenit mai puțin optimiste. Firmele solicită îmbunătățirea accesului la finanțarea externă în următoarele trei luni”, subliniază specialiștii BCE, avertizând asupra preocupărilor companiilor pentru litigiile comerciale și oscilațiile inflației. ”Companiile din zona euro au raportat provocări considerabile generate de tensiunile comerciale. Potrivit studiului, 22% dintre firme au raportat un impact major, 31%, un impact mediu și 47%, un impact redus. La nivelul firmelor care exportă în Statele Unite, 34% au raportat un impact major al tensiunilor comerciale, față de o pondere de 19% în rândul firmelor care nu exportă în SUA. (…) În același timp, majoritatea companiilor, deși mai puține decât în perioada precedentă, continuă să indice riscuri în creștere asupra perspectivelor pe termen lung ale inflației”, subliniază BCE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Guvernul GERMANIEI acționează pentru relansarea economiei /Friedrich Merz: „Vrem să deblocăm potențialul de investiții”
Liderii Uniunii Europene vor participa la un summit organizat la Beijing/ Este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog la cel mai înalt nivel
China a confirmat, luni, că liderii Uniunii Europene vor efectua o vizită oficială la Beijing, joi, pentru a participa la summitul care marchează 50 de ani de relații diplomatice între China și Comunitatea Europeană. Întâlnirea are loc într-un moment în care cei doi parteneri comerciali încearcă să rezolve o serie de tensiuni diplomatice, privind suprataxele europene pentru vehiculele electrice chinezești și relația dintre Beijing și Moscova, care ridică suspiciunile Uniunii Europene. De asemenea, conform unui comunicat al UE, cei doi lideri, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Antonio Costa, președintele Consiliului European, se vor întâlni cu liderul chinez Xi Jinping, cu care „vor discuta despre relațiile UE-China și despre provocările geopolitice actuale, inclusiv războiul condus de Rusia în Ucraina”. Cu premierul chinez, Li Qiang, „vor discuta mai detaliat aspectele comerciale și economice ale relației dintre cele două state”. UE încearcă să îmbunătățească relațiile cu China Relațiile dintre China și UE s-au înrăutățit în ultimii ani, blocul comunitar european temându-se de producția excesivă din China, stimulată de subvențiile de stat, care ar putea provoca un deficit comercial considerabil și ar putea determina înmulțirea produselor chinezești ieftine pe piața europeană. Disputa s-a intensificat anul trecut, când UE a introdus tarife suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China. Beijingul a răspuns tarifelor UE, stabilind propriile taxe comerciale pentru coniacul francez, potrivit ziarului Les Echos. „Acest summit este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog cu China la cel mai înalt nivel și de a purta discuții sincere și constructive privind problemele care vizează interesele ambelor blocuri”, a declarat Antonio Costa. Totodată, președintele Consiliului European va încerca să obțină, alături de Ursula von der Leyen, o relaxare a restricțiilor privind exporturile de pământuri rare, care sunt esențiale în producția de telefoane mobile și mașini electrice. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Vicepremierul chinez avertizează asupra „transformărilor” la nivel MONDIAL/ „Unele țări interferează cu piața sub pretextul reducerii riscurilor”
Oana Țoiu spune că România trebuie să își consolideze rolul pe plan internațional
„În acest moment, pentru România, este cel mai important să își crească puterea vocii, puterea de negociere și rolul care este văzut, în interiorul UE, al NATO și internațional, inclusiv în componenta economică”, a declarat Oana Țoiu. Ministrul a subliniat că România trebuie să valorifice apartenența la structurile externe din care face parte pentru a evita o criză economică: „Trebuie să folosim apartenența noastră la aceste structuri și puterea de negociere pe care o are România, să ne asigurăm că există o creștere economică, că nu intrăm într-o zonă de criză economică, și asta poate fi oprit doar cu aportul componentei internaționale în acest moment”, a mai precizat Oana Țoiu. De asemenea, șefa diplomației de la București a subliniat că România trebuie să își asume un rol mai important în regiune: „A treia dimensiune este legată de rolul crescut pe care România trebuie să-l joace în regiune. Este o conversație care clarifică importanța pe care România o are în regiune și nevoia celorlalți parteneri de a lucra cu noi într-o zonă mult mai proactivă a proiectelor, a inițiativelor și cu o viteză mai mare de reacție, de decizie și de implementare”, a conchis ministrul de Externe, Oana Țoiu.
Frankfurter Allgemeine Zeitung: Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget de 2.000 de miliarde de euro
Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget multianual masiv, ci de un plan financiar modern, comentează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe fondul obiecțiilor formulate de Germania față de proiectul prezentat de Comisia Europeană. Cheltuieli de peste 2.000 de miliarde de euro și un plan de gestionare a crizelor de 400 de miliarde de euro. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, nu pare să aibă limite în configurarea bugetului pentru perioada 2028-2034. ”Indiferent cât de mult au redus statele UE cheltuielile, Ursula von der Leyen vrea extinderea activităților, fără a se ghida după obiectivul tradițional de a aloca 1,0% din PIB bugetului comunitar, ci pledând pentru 1,26%. Justificarea majorării cheltuielilor este aceeași de câteva decenii: Uniunea Europeană se confruntă cu noi sarcini și provocări. Ursula von der Leyen are nevoie de bani în primul rând pentru promovarea competitivității și modernizarea echipamentelor militare, din cauza situației geopolitice”, notează Hendrik Kafsack, într-un editorial publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. UE are nevoie de un buget modern, nu masiv ”Dar Uniunea Europeană nu are nevoie de peste 2.000 de miliarde de euro pentru a avea un buget modern. În situația în care Comisia Europeană are nevoie de bani pentru cheltuieli de avansare a agendei și pentru achitarea datoriilor acumulate în pandemie, ar trebui să scadă cheltuielile din alte părți. În schimb, Bruxellesul face pași radicali, pentru a trece dincolo de structura rigidă a bugetului comunitar, care face dificilă orice reformă. (…) Statele membre UE ar trebui să își poată ajusta planurile în orice moment, ceea ce ar permite o abordare flexibilă față de provocări. Ar trebui să poată frâna fondul de rezervă de 400 de miliarde de euro”, concluzionează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive VIDEO Trump afirmă că se apropie de un ACORD comercial cu UE /„Eu sunt foarte indiferent, întrucât noi am trimis o scrisoare cu tarife de 30%”
Siegfried Mureşan despre bugetul UE: Ne opunem reducerilor de fonduri la agricultură şi coeziune
În cadrul unei intervenţii la Digi24, Siegfried Mureşan a explicat că România a avut în ultimii şapte ani alocate 46 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală, agricultură şi proiecte de coeziune, cu o structură clară şi predictibilă. În noua propunere a Comisiei Europene, există riscul ca politica agricolă comună şi politica de coeziune să fie diluate într-un fond unic, fără alocări fixe. „România a avut în ultimii şapte ani 46 de miliarde de euro alocate din bugetul Uniunii Europene. O sumă clară, fixă, predictibilă, în principal pentru două direcţii, şi politica agricolă comună, bani pentru fermieri, pentru dezvoltare rurală, şi bani pentru politica de coeziune. (…) Comisia Europeană a propus, a vrut să propună, diluarea completă a politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, într-un singur fond, fără ca anvelopele pentru politica agricolă comune şi politica de coeziune să fie clare. Acest lucru ar fi constituit o greşeală majoră, fiindcă, practic, politica agricolă comune şi politica de coeziune nu ar mai fi existat aşa cum au existat până acum. Noi, Parlamentul European ne-am opus vehement şi am reuşit să obţinem prezervarea politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, să aibă un buget minim”, a declarat Mureşan. Deşi bugetul total propus de Comisie pare mai mare, 2.000 de miliarde de euro faţă de 1.200 miliarde anterior, europarlamentarul subliniază că această creştere este doar aparentă „Creşterea vine din cauza creşterii inflaţiei în ultimii şapte ani şi a faptului că pentru ca acest buget total în viitor să sune mai mare, Comisia Europeană a adăugat deja, a inclus deja inflaţia prognozată pe următorii ani şi creşterea vine şi din faptul că trebuie să reînvăţăm o parte din datoria făcută pentru planurile naţionale de redresare şi rezilienţă. Deci, în cuvinte simple, bugetul nu creşte de fapt”. „Dacă avem noi obiective, trebuie să alocăm şi noi resurse. Nu putem să ne propunem să facem mult mai mult în domeniul securităţii şi al apărării cu un buget la nivelul bugetului din trecut”, a conchis Mureşan.
Roxana Mînzatu anunță INVESTIȚII de minim 100 miliarde euro în zona socială: Investim în educație, formare, ocupare, și combaterea sărăciei
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, prezintă joi principalele direcții ale viitorului buget al Uniunii Europene 2028-2034. Potrivit comisarului european, programul Erasmus+ ajunge la valoarea de 41 miliarde de euro, cu 50% mai mult față de bugetul anterior. „41 miliarde de euro, adică un buget cu 50% mai mare pentru scutul viitorului nostru european, numit Erasmus+. Pășim către acel Erasmus pentru toți, pentru fiecare, pe care îl visez”, scrie Mînzatu. Românca mai spune că 354 miliarde de euro vor fi redirecționate către Politica Comună de Coeziune a UE. „Minim 100 miliarde euro pentru investiția directă în oameni, în social. O bază legală pentru Fondul Social European +. Minim 14% din Planurile de țară vor avea investiții în oameni, dar trebuie să țintim mai sus, unde e nevoie. Flexibilitate. Un singur set de reguli pentru toate fondurile! Integrarea fondurilor și impact mai mare. Valoare pentru bani. Investim în educație, formare, ocupare, combaterea sărăciei, mai ales în rândul copiilor, acces la servicii minime, economie socială, societate civilă, dialog social”. Mînzatu: Va urma o perioadă de negocieri foarte grele De asemenea, a fost lansat și programul AgoraEU, care reunește finanțarea UE pentru cultură (Creative Europe), Media și CERV – participare democratică. Și bugetul acestui program va fi dublu, aproape 9 miliarde euro. „Va urma o perioadă (probabil doi ani) de negocieri foarte grele, intense cu cei doi co-legiuitori. Începând chiar de la sursele de venit. Am propus un buget mărit la aproape 2 trilioane euro. Ele trebuie aprobate atât de statele membre (Consiliu), cât și de Parlament. Din aceste negocieri trebuie să reiasă un buget modern, capabil să dea forță Europei, dar și fiecărui european, inclusiv celor mai vulnerabili dintre noi, tocmai în contextul atâtor schimbări pe care le traversăm în societate, în piața muncii”, adaugă comisarul european. Foto: Hepta via Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
UE îi cere lui Trump să împartă povara inițativei de a livra sistme Patriot către Ucraina
Luni, președintele Trump a lansat propunerea ca aliații NATO să finanțeze achiziția de armament pentru Ucraina. Printre arme se numără și sisteme Patriot, iar Trump a propus ca acestea să fie cumpărate de aliații europeni, dar să fie produse de industria americană de apărare. Despre acest plan, Secretarul General NATO, Mark Rutte a declarată că arată că Europa „face un pas în față”. În urma reuniunii Consiliului de Afaceri Externe de marți, șefa diplomației europene, Kaja Kallas a transmis următorul mesaj „Salutăm anunțul președintelui Trump de a trimite mai multe arme Ucrainei, deși am dori să vedem SUA împărțind această povară”. De asemenea, a subliniat că sprijinul american oferă un avantaj în a determina autoritățile ruse să înceapă negocierile de pace. Întrebată despre posibilitatea folosirii activelor rusești înghețate pentru achiziția de arme, Kallas a evitat un răspuns clar, declarând „Trebuie să oferim Ucrainei mai multe fonduri pentru a se apăra. Deși avem opinii diferite cu privire la activele (n.r. rusești) înghețate, este important ca toată lumea să audă perspectiva fiecăruia. În cele din urmă, avem cu toții contribuabili care se întreabă de ce Rusia nu plătește pentru daunele pe care le-a cauzat”.
Uniunea Europeană aprobă planul Germaniei de investiții uriașe în infrastructură și apărare
Acordul stabilește modul în care Germania își va crește cheltuielile până în 2029, respectând în același timp noile reguli ale Uniunii Europene, revizuite pentru a asigura stabilitatea fiscală în cadrul blocului comunitar. „În cadrul unor discuții constructive cu Comisia Europeană,” a spus oficialul, „guvernul german a ajuns la un acord privind un parcurs multianual pentru creșterea maximă permisă a cheltuielilor primare nete ale administrației publice generale pentru anii 2025–2029”. Acordul valorifică flexibilitatea oferită de noile reguli fiscale ale UE, Berlinul angajându-se să reducă ritmul cheltuielilor după un impuls investițional pe termen scurt. „Din cauza investițiilor în infrastructură, securitate și apărare din acest an și anul viitor, cheltuielile nete din bugetul național al Germaniei vor crește semnificativ”, a declarat oficialul pentru Politico. „Pentru anii următori este planificată o creștere semnificativ mai redusă a cheltuielilor nete”. Planul fiscal structural (FSP) include, de asemenea, reforme structurale despre care Berlinul afirmă că vor contribui la creșterea veniturilor guvernamentale pe termen lung, trimițând „un semnal puternic pentru creștere economică și finanțe publice sustenabile”. Guvernul condus de Friedrich Merz plănuiește să investească sute de miliarde de euro în infrastructura Germaniei. Printr-un fond special de aproximativ 500 de miliarde de euro se vor finanța lucrări mari de modernizare a drumurilor, căilor ferate, școlilor și sistemelor digitale. O parte importantă din bani va merge și spre proiecte pentru energie verde și combaterea schimbărilor climatice. Pentru a face asta, guvernul vrea să ocolească temporar regulile stricte privind deficitul bugetar. Pe lângă investițiile în infrastructură, Merz propune cheltuieli masive pentru armată. Vor fi cumpărate arme moderne, echipamente noi și se va consolida sprijinul pentru aliați precum Ucraina. Astfel, Germania vrea să devină un jucător mai puternic în NATO și în securitatea Europei.
TOP 10: Cele mai ieftine țări din Europa, pentru a trăi. Pe ce loc este România
În contextul scumpirilor din ultima perioadă și a nivelului de trai din ce în ce mai ridicat, tot mai multe persoane caută cele mai ieftine țări din Europa pentru a face turism sau chiar pentru a se muta definitiv în ele. Și, deși multe țări europene sunt asociate în general cu prețuri mari, există și unele state unde cheltuielile zilnice pot fi chiar surprinzător de scăzute. Există cel puțin 10 țări suficient de ieftine pentru a trăi în Europa, fiind vorba d eu nclasament bazat pe datele actualizate din anul 2025, potrivit publicației ziarulromanesc.at. De exemplu, Austria, Ungaria, Germania și Polonia sunt apropiate, din punct de vedere geografic, dar costurile zilnice de trai pot fi complet diferite în fiecare stat în parte. În aceste cazuri, sunt utile indicatorii nivelului de prețuri, care arată cât de scumpe (sau ieftine) sunt bunurile și serviciile într-o țară în raport cu media UE. Chiar dacă nu iau în considerare veniturile, acești permit surprinderea unei imagini generale a costurilor de trai și se calculează pe baza așa-numitului paritate a puterii de cumpărare (PPC) – un instrument care funcționează ca „monedă comună”, permițând compararea valorii reale a banilor în diferite țări. Anul trecut, din 36 de state europeme analizate, cea mai scumpă s-a dovedit a fi Elveția, unde prețurile erau de 184% din media UE, adică mai mari cu 84% decât prețurile medii din UE. La polul opus, cea mai ieftină țară a fost considerată Turcia, unde nivelul prețurilor era de doar 47% din media UE, adică cu 53% mai mic decât în Uniunea Europeană. Asta înseamnă că Elveția este de 3,9 ori mai scumpă decât Turcia, ceea ce ilustrează perfect cât de mari sunt diferențele în costurile de trai pe continentul european. Dar care sunt, în afară de Turcia, cele mai ieftine țări pentru a trăi în Europa? Conform Eurostat, pe lângă Turcia, în Europa se trăiește cel mai ieftin în Macedonia, Bulgaria, România, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Albania, Ungaria și Polonia. Turcia Macedonia de Nord Bulgaria România Muntenegru Bosnia și Herțegovina Serbia Albania Ungaria Polonia Între țările din UE, Luxemburg este cel mai scump, cu un nivel al prețurilor cu 51% mai mare decât media UE, în timp ce Bulgaria și România fac parte din cele mai ieftine state membre, cu prețuri ce ating doar 57% din media UE. Acest fapt înseamnă că Luxemburg este de aproximativ 2,7 ori mai scump decât Bulgaria și România… o diferență mare, deși mai mică decât cea dintre Elveția și Turcia. Imediat după Luxemburg se află Danemarca (143%) și Irlanda (141%). Între cele patru mari economii ale UE, Germania (109%) și Franța (108%) se află ușor peste medie, în timp ce Italia (98%) și Spania (91%) rămân sub nivelul mediu al prețurilor. Veniturile individuale sau familiale nu sunt incluse în comparațiile nivelului de prețuri. „Aceste date sunt o simplă comparație a prețurilor bunurilor și serviciilor. Nu iau în considerare nivelul salariilor, al remunerațiilor sau alte forme de venit personal” – a explicat Lars Svennebye într-un interviu pentru Euronews Business.
AP: Acord între UE și Israel pentru creșterea ajutorului umanitar în Gaza
Diplomații europeni analizează marți un nou acord cu Israelul pentru intensificarea livrărilor de ajutor umanitar către Gaza, a anunțat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene. Acordul, negociat în principal de Kallas și ministrul israelian de externe, Gideon Saar, prevede facilitarea accesului alimentelor și combustibilului către cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza. „Am ajuns la o înțelegere comună cu Israelul pentru a îmbunătăți situația de pe teren, dar nu e vorba doar de hârtie, ci de punerea în aplicare a acordului,” a declarat Kallas înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE. Ea a subliniat că „atâta timp cât situația nu s-a îmbunătățit vizibil, nu putem spune că ne-am făcut datoria”, reiterând apelul pentru o încetare a focului. Țări europene precum Irlanda și Spania cer tot mai insistent reanalizarea relațiilor UE cu Israelul. Un raport recent al Comisiei Europene a identificat „indicii” că acțiunile Israelului în Gaza ar încălca obligațiile privind drepturile omului prevăzute în Acordul de Asociere dintre UE și Israel. Un diplomat european, citat sub anonimat, a sugerat că presiunea politică a avut un efect direct: „Acordul umanitar anunțat săptămâna trecută arată că revizuirea acordului de asociere și utilizarea influenței UE au dat rezultate.”