Atlantykron, proiectul fondat de Alexandru Mironov la Capidava, primește recunoaștere UNESCO
Recunoașterea vine după un proces național de selecție organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO și reprezintă una dintre cele mai importante validări internaționale primite până acum de proiectul educațional românesc. Academia de vară Atlantykron Atlantykron este organizat anual pe insula „Inelul de Piatră”, în apropiere de Capidava, și reunește de peste trei decenii oameni din domenii foarte diferite: știință, tehnologie, cultură, literatură, artă, educație sau explorare spațială. Proiectul a început în 1990 ca o tabără de creație și science-fiction inițiată de un grup de tineri pasionați de anticipație și viitor, coordonați de Alexandru Mironov, alături de Sorin Repanovici și scriitorul Aurel Cărășel. În timp, Atlantykron s-a transformat într-o academie de vară interdisciplinară care a atras mii de participanți și invitați din România și din străinătate. Specialiști NASA, cosmonauți și scriitori SF au ajuns în tabăra Atlantykron Organizatorii spun că în cei 36 de ani de existență, Atlantykron a avut aproximativ 400 de participanți anual și peste 10.000 de invitați, cursanți și organizatori. Pe insulă au ajuns de-a lungul timpului cercetători, profesori universitari, artiști, inventatori, cosmonauți și specialiști NASA. Printre invitații celebri ai proiectului se numără cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, inginerul NASA Ravi Prakash, dar și scriitorii SF Norman Spinrad, Joe Haldeman și Robert Sheckley. Atlantykron a găzduit inclusiv teleconferințe cu specialiști NASA și evenimente importante precum Eurocon 2001. UNESCO validează componenta educațională și culturală Potrivit comunicatului oficial, procesul de evaluare a analizat impactul proiectelor desfășurate, relevanța activităților pentru domeniile UNESCO și compatibilitatea cu valorile promovate de organizație. Prin noul statut, Asociația Atlantykron va putea utiliza oficial denumirea de „Asociație pentru UNESCO” și identitatea vizuală aprobată de UNESCO. Organizatorii spun că recunoașterea confirmă rolul proiectului în promovarea educației alternative, dialogului intercultural, creativității și dezvoltării durabile. „Atlantykron este un laborator viu de idei, creativitate și prietenie între generații”, a declarat coordonatorul general al academiei, Sorin Repanovici. Ediția din 2026 are tema „Orizonturi. Dincolo de limite” Ediția cu numărul 37 a Academiei Atlantykron va avea loc între 31 iulie și 7 august 2026 și va purta tema „Orizonturi. Dincolo de limite”. Organizatorii anunță că programul complet și invitații speciali vor fi prezentați în perioada următoare. În ultimii ani, Atlantykron a devenit unul dintre puținele proiecte românești de educație alternativă care au reușit să îmbine cultura, știința și tehnologia într-un format comunitar și interdisciplinar, într-o perioadă în care tot mai multe inițiative similare dispar sau se mută exclusiv online.
O tradiție cusută cu răbdare intră în cursa UNESCO. România, parte dintr-un dosar cultural comun cu Turcia și Albania
Ieri, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Dosarul a fost coordonat de Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, anunță Ministerul Culturii. Din grupul de lucru al României au făcut parte reprezentante ale unor ONG-uri cu activitate remarcabilă în transmiterea practicilor tradiționale, în special în realizarea obiectelor de port popular. „Asociația Semne Cusute”, laureată a premiului „Europa Nostra”, a avut un rol central în coordonarea procesului complex de identificare și documentare a acestei tehnici migăloase, care conferă rezistență, finețe și frumusețe tivurilor, îmbinărilor și marginilor cămășilor și altor textile tradiționale lucrate manual. Li s-au alăturat ONG-ul „Mândra Project” (Zestre Contemporană) din Țara Făgărașului și Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” din Iași, singurul ONG din România acreditat la Convenția UNESCO din 2003. De asemenea, un rol determinant l-a avut participarea comunității etnice turco-tătare, reprezentată de Asociația „Cusături Dobrogene” și de Uniunea Democrată Turco-Tătară, constituind un exemplu de bună practică în ceea ce privește participarea incluzivă și evidențiind contribuția valoroasă a minorităților etnice la diversitatea și bogăția culturală a României. Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și punct focal pentru Convenția UNESCO din 2003, a asigurat suportul tehnic pentru acest demers. Cum a fost documentată o tehnică veche de secole Parte a proiectului european de cercetare Tracks4Crafts, „Asociația Semne Cusute” a realizat un proces de identificare și analiză a pieselor valoroase reprezentative din colecții muzeale, de la Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul de Artă Populară din Constanța și Muzeul Județean Botoșani, până la muzee emblematice din străinătate, unde pot fi urmărite vechimea și continuitatea acestei tehnici. Găteala tivurilor reprezintă o practică veche, atestată în spațiul românesc și integrată într-un areal cultural extins, care cuprinde zonele est-mediteraneene, balcanice, carpatic și pontice. Din punct de vedere tehnic, aceasta constă într-o familie de procedee derivate din punctul de feston, aplicate pe marginea tivului rulat (specific etapelor mai vechi) sau împăturit (variantă mai recentă), realizate inițial cu acul și, ulterior, și cu ajutorul croșetei. În România, elementul se remarcă printr-o diversitate regională deosebită, atât la nivel tehnic, cât și ornamental. În estul și sudul țării, tehnica este prezentă pe cămășile bătrânești, bărbătești și femeiești, cu croi de tip tunică, decorate cu colțișori și cheițe elaborate, bogat ornamentate. În vest, în județele Arad, Bihor și Sălaj, la spăcele se disting cheițele specifice, late, lucrate cu acul. În centrul și nordul Transilvaniei, precum și în unele zone din vestul Olteniei și sudul Banatului, se întâlnesc terminații de mâneci bogat ornamentate, realizate cu croșeta sau prin tehnici mixte, uneori policrome. În sudul Transilvaniei și nordul Munteniei apar cheițele pentru clin, cu noduri dispuse de-a lungul mânecii, executate cu acul în tehnici combinate. În Dobrogea, în comunitățile etnice turco-tătare, se evidențiază tehnica oya, denumită astfel și în Turcia, ilustrând conexiunile culturale mai largi ale acestui element. Un moment important pentru patrimoniul cultural al României România sărbătorește anul acesta 20 de ani de la adoptarea Convenției UNESCO din 2003. În acest context, prin această inițiativă, Ministerul Culturii își reafirmă angajamentul de a înainta propuneri de înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, în deplin acord cu spiritul Convenției, acela de a recunoaște și consolida rolul prioritar al comunităților patrimoniale și al societății civile ca parteneri esențiali în identificarea, cercetarea, interpretarea și elaborarea planurilor de salvgardare. Este astfel susținut un demers care trebuie să rămână în grija celor care practică, transmit și valorizează acest patrimoniu zi de zi, dar mai ales a celor care îl vor duce mai departe. Această direcție capătă o relevanță sporită în contextul aderării recente a României la Convenția de la Faro (Convenția Cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate), reafirmând rolul esențial al comunităților în definirea și gestionarea patrimoniului cultural.
România care contează / Profesor cercetător din cadrul UBB, nominalizat pentru premiul UNESCO, Carlos J. Finlay pentru micobiologie
Prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu, cadru didactic al Departamentului de Biologie moleculară și Biotehnologie din cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), a fost nominalizat din partea României pentru Premiul UNESCO „Carlos J. Finlay” pentru Microbiologie, ediția 2025. Premiul „Carlos J. Finlay” este una dintre cele mai importante distincții internaționale acordate pentru excelență în cercetare și inovație în domeniul microbiologiei. Recunoașterea unei cariere științifice remarcabile Această distincție este decernată la fiecare doi ani de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și poartă numele microbiologului cubanez Carlos Juan Finlay, descoperitorul agentului etiologic al febrei galbene (boală virală, transmisibilă prin înțepătura de țânțar, specifică mai ales zonelor tropicale). Premiul recompensează descoperiri și contribuții științifice cu impact major asupra societății și sănătății publice. Nominalizarea profesorului Horia Leonard Banciu reprezintă recunoașterea unei cariere științifice remarcabile, dedicată cercetării microbiologiei mediilor extreme. A adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității microorganismelor în ecosisteme acvatice sărate Activitatea sa s-a concentrat în mod special asupra lacurilor sărate din România, pe care le-a consacrat ca sisteme-model de relevanță internațională, contribuind la plasarea României pe harta mondială a cercetărilor în acest domeniu. Prin descoperirea și descrierea unor microorganisme noi, precum și prin integrarea metodelor clasice de microbiologie cu abordări moderne, profesorul Banciu a adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității, adaptării și rolului biogeochimic al microorganismelor în ecosisteme acvatice sărate și permanent stratificate. Acest premiu confirmă „poziția UBB între instituțiile de elită în cercetare” În paralel, cercetările sale au contribuit la dezvoltarea unor rețele internaționale de colaborare științifică de prestigiu, precum Extreme Microbiome Project (XMP), PELAGICS și Halophile Sequencing Project (HSP), implicate în inițiative majore de secvențiere genetică și ecogenomică microbiană. „Nominalizarea profesorului Horia Banciu reprezintă un moment foarte important atât pentru colegul nostru, cât și pentru întreaga comunitate academică a UBB, confirmând încă o dată poziția Universității Babeș-Bolyai ca instituție de elită în cercetare, inovare și formare științifică”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel. Avocat al alfabetizării microbiologice Dincolo de activitatea de cercetare, prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu s-a implicat și în inițiative educaționale și de popularizare a științei cu impact durabil. Printre acestea se numără dezvoltarea primului program de masterat în bioinformatică predat în limba engleză din România, precum și promovarea, la nivel local, a panourilor informative dedicate biodiversității și conservării lacurilor sărate. Totodată, ca membru activ al International Microbiology Literacy Initiative (IMiLI), acesta susține alfabetizarea microbiologică și dialogul dintre știință și societate la nivel internațional.
România obţine un mandat de patru ani în Consiliul Executiv al UNESCO
După mandatul de preşedinte al Conferinţei Generale a UNESCO, exercitat de Simona-Mirela Miculescu, recent încheiat, această alegere reprezintă recunoaşterea angajamentului constant al României faţă de valorile şi obiectivele UNESCO în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii şi comunicării, transmite vineri Ministerul Afacerilor Externe. Mandatul din Consiliul Executiv va permite României să contribuie direct la implementarea Programului de activităţi pentru perioada 2026-2029 al organizaţiei şi la adoptarea deciziilor strategice privind agenda globală a educaţiei, ştiinţei, culturii şi comunicării. România îşi propune să pună în valoare bune practici şi experienţe relevante, să sprijine consolidarea societăţii bazate pe cunoaştere, reducerea decalajelor de incluziune digitală, promovarea culturii ca bun public, precum şi apărarea libertăţii de exprimare şi a siguranţei jurnaliştilor. „Această alegere deschide noi oportunităţi de cooperare şi influenţă pentru România, care va putea valorifica experienţa acumulată pe plan multicultural, educaţional şi ştiinţific, contribuind activ la formularea şi implementarea politicilor UNESCO. Apartenenţa la Consiliul Executiv va facilita, de asemenea, implicarea României în noi iniţiative şi proiecte internaţionale dedicate unor teme importante precum protejarea patrimoniului cultural, stimularea inovaţiei în educaţie şi ştiinţă sau promovarea unei comunicări responsabile şi incluzive”, arată MAE într-un comunicat.
Daniel David: Pseudoştiinţa şi analfabetismul funcţional reprezintă un virus potenţial mortal al societăţii
Daniel David a reafirmat, sâmbătă, angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susţinerii şi promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competenţă: educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizaţia şi cu statele membre, învăţând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securităţii şi sustenabilităţii, şi prin candidatura la alegerile pentru Executive Board. Mesajul a inclus specific şi următoarea viziune asupra educaţiei şi ştiinţei: 1. Societăţile moderne sunt societăţi bazate pe cunoaştere. 2. Cunoaşterea este generată prin cercetare (ştiinţă) şi este diseminată prin educaţie şi cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare. 3. Societăţile bazate pe cunoaştere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetăţeni. 4. Trei vulnerabilităţi majore ameninţă astăzi societatea bazată pe cunoaştere (vulnerabilităţi diagnosticate şi abordare curativ şi prin Raportul QX): a. Analfabetismul funcţional permite infiltrarea pseudoştiinţei, generând conspiraţii, abordări extremiste care pun la risc ţesutul social şi anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potenţial mortal al societăţii bazate pe cunoaştere, un risc de securitate naţională. Analfabetismul funcţional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât şi indirect (prin procese educaţional de calitate). b. Integrarea „fizic-cyber” şi accesibilizarea informaţiilor (ex.: prin internet/reţele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluţii industriale prin care trece în prezent civilizaţia noastră, deschid spaţii atât pentru ştiinţă, cât şi pentru pseudoştiinţă. Este important ca ştiinţa să fie integrată activ în aceste spaţii, odată cu blocarea pseudoştiinţei, atât prin educaţiei formală, cât şi nonformală şi informală. Spre exemplu, informaţiile devin cunoaştere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educaţiei moderne. c. Oamenii, tot mai emancipaţi astăzi, aşteaptă alt gen de instituţii sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” şi abordarea educaţiei-ştiinţei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înţelept, fără a reduce rigoarea ştiinţei, ci a aduce cetăţeanul în cultura şţiinţei şi fără a anula rolurile educaţionale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorităţi locale vs. societate).
Ministerul Culturii: Folclorul românesc, pentru prima dată în 80 de ani pe scena UNESCO de la Paris
În fața a peste 1.000 de spectatori din cele 194 de state membre ale UNESCO, ambasadoarea României la UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, a urcat pe scena Sălii Mari a UNESCO din Paris alături de Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului, interpretând împreună piesa „Sanie cu zurgălăi”. Evenimentul intitulat „Sufletul României: să celebrăm împreună Patrimoniul cultural / The Soul of Romania: Celebrating Together the Cultural Heritage” a marcat încheierea mandatului de președinte al Conferinței Generale UNESCO (2023–2025), deținut de ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, primul român și a cincea femeie din istoria de 80 de ani a organizației care a condus forul. „O felicit pe Excelența Sa, Simona-Mirela Miculescu, pentru un mandat excepțional la conducerea Conferinței Generale UNESCO și pentru felul în care a promovat, cu pasiune, cultura română în lume. Prin profesionalismul, viziunea și energia sa, România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel. Îi mulțumim pentru toate inițiativele prin care a transformat diplomația culturală într-un dialog autentic între oameni și valori”, a spus Demeter András István, ministrul Culturii.