Piramidele din Meroe, sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, amenințate de războiul și acumularea de nisip din Sudan
Orașul Meroe, situat la aproximativ 200 de kilometri nord de capitala Sudanului, cuprinde peste 200 de piramide construite între anii 800 î.Hr. și 350 d.Hr., ca morminte regale pentru conducătorii Regatului Kush, potrivit AP. Piramidele sunt un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, cunoscute pentru arhitectura sa unică și unghiulară. Cu toate acestea, războiul în desfășurare din țară amenință integritatea acestora. „Prăbușirile sunt posibile” „Situl s-ar putea confrunta cu un dezastru, iar prăbușirile sunt posibile”, a avertizat arheologul Mahmoud Suleiman. „Nisipul s-a îngroșat foarte mult pe piramide și chiar în interiorul templelor, iar iarba crește deasă”, a explicat el, adăugând că „piramidele s-au deteriorat foarte mult și au început să cadă pietre”, potrivit sursei. Sarea poate duce la erodarea inscripțiilor antice Mohamed Mubarak, un inspector de antichități, a declarat că sarea eliberată din nisipul acumulat s-a adunat în interiorul templelor funerare. Aceasta degradează pietrele „inerent fragile”, riscând erodarea inscripțiilor antice. „Schimbările climatice, războiul care a dus la dispersarea forței de muncă și dificultatea misiunilor străine de a-și continua activitatea pe fondul instabilității de securitate a țării… toate au contribuit la deteriorarea semnificativă a sitului”, a declarat Suleiman. Mai multe situri istorice și muzee au fost distruse Conflictul mortal din Sudan a izbucnit în aprilie 2023. De atunci, au fost distruse numeroase situri istorice și muzee ale țării. UNESCO a avertizat în aprilie că siturile culturale și istorice sunt amenințate din ce în ce mai mult. Peste 100 de situri culturale au fost avariate. De asemenea, cel puțin 22 de muzee au fost jefuite sau distruse de la începutul războiului, mai arată sursa citată.
Oana Țoiu, răspuns la adresa criticilor despre ia bunicii sale, purtată la UNESCO: Astăzi mă simt datoare, față de moștenirea cuiva drag, să nu tac
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reacționat miercuri, într-o postare publicată pe Facebook, la criticile primite în ultimele zile după ce a purtat ia bunicii sale la un eveniment organizat la UNESCO. Oana Țoiu a afirmat că deși este „mai degrabă un om calm” și a evitat până acum să răspundă comentariilor despre hainele purtate, are „o limită a deciziei de a nu reacționa”. Ministra de Externe a scris că săptămâna aceasta România a marcat 70 de ani de apartenență la UNESCO, iar includerea iei, cămașa cu altiță, în patrimoniul cultural imaterial al umanității reprezintă una dintre cele mai importante reușite ale țării în cadrul organizației. „În general sunt mai degrabă un om calm și am refuzat tot mandatul să discut despre haine. Până la munca Mariei și la comentariile despre ia ei. În lumea ei nu a prins zăpăceala asta fără rost, cel mult se încrunta pe colțuri o vecină pizmașă, dar și asta rar. Am și eu, ca om, totuși, o limită a deciziei de a nu reacționa. Am atins-o astăzi, după mai bine de un an de zile în care nu am vorbit despre asta sperând că oamenii judecă singuri dincolo de fum. Dar astăzi mă simt datoare, față de moștenirea cuiva drag, să nu tac”, a scris Oana Țoiu. Ministra a spus că a ales să marcheze acest moment prin două fotografii realizate la UNESCO, una alături de o parte a echipei României, iar cealaltă purtând ia bunicii sale, Maria. Pentru multe familii din România, spune Țoiu, astfel de piese vestimentare au o valoare sentimentală aparte și reprezintă o moștenire transmisă din generație în generație. „Am celebrat săptămâna aceasta 70 de ani de apartenență la UNESCO și includerea iei (cămașa cu altiță) în patrimoniul imaterial al lumii este o reușită a României la UNESCO, una dragă mie. Am ilustrat acest moment cu o fotografie alături de o parte din echipa de la UNESCO în ie, în plenara UNESCO, și cu o altă fotografie în care port ia bunicii mele, Maria. Pentru mulți dintre noi, cei care avem norocul să avem astfel de piese, ia este ceva personal. Maria mea, mama tatălui meu, nu a ieșit de multe ori din sat, a fost cu noi la mare când eram mici, și bănuiesc că s-ar bucura să știe că ajunge să fie văzută în atât de multe locuri, de oameni care respectă această artă”, a transmis ministra. Ea a respins afirmațiile potrivit cărora ia purtată de ea nu ar fi autentică și a spus că fiecare astfel de piesă este o „dovadă fără tăgadă a frumuseții, a delicateții, a hărniciei”. „Ei bine, abia aici nu mai accept să spună cineva public «nu e autentică», fără să reacționez, întocmai pentru că știu prea bine cât de valoros era pentru fiecare femeie care cosea acel timp autentic, pe care reușea să-l petreacă alături de vecine sau singure în puținul răgaz dintre gospodărie și copii. Generația bunicelor care au făcut asta, Maria și vecinele ei, au creat mai mult decât o bluză. Este o dovadă fără tăgadă a frumuseții, a delicateții, a hărniciei și a binelui din familiile și satele noastre. În cazul aparte al acestei ii, se vede și personalitatea ei veselă, uneori veselă în ciuda tuturor greutăților”, a afirmat ea. „Aici, la Maria, trag eu totuși o linie în fața comentariilor de pe Facebook și răspund criticilor superficiale care aruncă așa ușor un comentariu cu «Nu era autentică». Munca investită în a face ceva de care îți pasă, cât de bine poți, cu toată grija de care poți da dovadă, înseamnă autenticitate. Luni de zile, fir cu fir, punct cu punct, o mânecă, apoi cealaltă și, peste alte sute de ore și săptămâni, fiecare față. Iar apoi, păstrată zeci de ani în familie, ajungând la a treia generație, o vor moșteni și fetele mele dacă voi avea suficientă grijă de ea. Autentică nu are cum să fie critica de-aiurea, făcută doar de dragul de a semăna semințele distanțării dintre noi. Puteți alege să nu faceți asta. Este ușor nu doar să scrii pe Facebook, ci și să respecți munca altor generații. Se poate”, a scris Oana Țoiu. Șefa diplomației a susținut că atacurile privind felul în care se îmbracă au avut rolul de a muta „subiectul spre altceva, folosindu-se de poze din unghiuri care nu avantajează sau împânzind internetul de poze modificate”. Ea a adus un omagiu croitorilor și creatorilor din România, cărora le „apreciez munca și ele știu asta, merită să vorbim despre ele, despre ei”. „Nu am zis nimic până acum pentru că atunci când noi discutam despre interesele României în deschiderea piețelor pentru afacerile românești și atragerea investitorilor aici, investitori care susțin locuri de muncă, și avansam în negocierile pentru securitatea României, ei au încercat să mute subiectul spre altceva, folosindu-se de poze din unghiuri care nu avantajează sau împânzind internetul de poze modificate. Rochia roșie din fotografia falsă fiind poate cel mai cunoscut exemplu, dar au fost mii. Hainele contează și avem creatori și croitori buni, le apreciez munca și ele știu asta, merită să vorbim despre ele, despre ei, dar nu despre ele era vorba, ci multă vreme a fost plin de comentatori care încercau să facă dezbaterea despre performanță în mandate într-una despre… frumusețe versus urâțenie”, a afirmat ministra. Ministra de Externe a ales, conform declarațiilor sale, să nu răspundă acestor atacuri până acum pentru a rămâne concentrată pe interesele profesionale, lăsând „pe margine comentariile și atacurile”. „O tactică simplă ca să nu mai poată fi nimeni atent, din cauza atâtor zgomote, o tactică menită să ne oprească să apucăm să discutăm despre ce contează. Dar am apucat. Mulți dintre noi am refuzat să intrăm în jocul lor, ne-am continuat munca și am lăsat pe margine comentariile și atacurile. Munca este răspunsul. Poate va dura rezultatul ei generații, putem doar munci și spera la asta, respectând munca generațiilor care ne-au dat șansa să fim aici. Cu libertatea de a purta ia ei colorată și la reuniuni, între costume cu cravată”, a scris
UNESCO pune un oraș antic din Crimeea ocupată pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol
„Comitetul a constatat cu cea mai profundă îngrijorare că, din cauza ocupării temporare a Republicii Autonome Crimeea (Ucraina) de către Federația Rusă, statul parte nu este în măsură să asigure protecția sitului sau să garanteze conservarea sau gestionarea acestuia”, se arată într-un comunicat al UNESCO, remis după reuniunea Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO de la Busan (Republica Coreea). Observațiile făcute în ultimii ani au relevat o deteriorare semnificativă a autenticității și integrității obiectivului, cauzată de noi construcții și de săpături arheologice la scară largă, arată specailiștii UNESCO. De asemenea, Comitetul UNESCO a solicitat consolidarea cooperării internaționale pentru a preveni traficul ilicit de bunuri culturale provenite din Republica Autonomă Crimeea (Ucraina). Amenințări pentru patrimoniu Pe aceeași listă a patrimoniului mondial aflat în pericol au mai fost trecute centrul istoric al orașului Paramaribo (Surinam). „Comitetul a constatat că mai multe proiecte de construcție au fost realizate fără o evaluare a impactului lor asupra patrimoniului și fără a se ține seama de recomandările sale. Comitetul a considerat că noua sală a Adunării Naționale și parcarea Yogh afectează peisajul urban istoric al sitului și duc la o pierdere semnificativă a autenticității și integrității acestuia”, arată UNESCO. De asemenea, Comitetul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la ostilitățile în curs din Liban, care continuă să reprezinte o amenințare pentru situl Tir, și a stabilit că nu mai sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a asigura conservarea și protecția valorii universale excepționale a sitului. Procedură de urgență pentru alte trei situri Comitetul a mai decis să înscrie trei situri pe Lista Patrimoniului Mondial în urma unei proceduri de urgență. Este vorba de Peisajul migrator Boma-Badingilo (Sudanul de Sud), Castelele de pe Muntele Amel (Liban) și Sebastia (Statul Palestinei). „Aplicarea procedurii de urgență reflectă contextul actual, marcat de numeroase crize de natură diversă, inclusiv conflicte armate și schimbări climatice, care afectează grav patrimoniul și îl expun la amenințări serioase. Aceste trei situri au fost, de asemenea, înscrise în același timp pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol”. Peisajul migrator Boma-Badingilo este o vastă întindere de savană est-africană, care găzduiește cea mai mare migrație cunoscută de mamifere terestre din lume, iar biodiversitatea sa unică îl transformă într-un ecosistem de o importanță globală excepțională: „Comitetul a semnalat mai multe amenințări grave, în special dezvoltarea infrastructurii, braconajul comercial, precum și traficul și comerțul cu animale sălbatice, care afectează în mod direct populațiile numeroase de mamifere migratoare”. Castelele de pe Muntele Amel, în pericol Castelele de pe Muntele Amel din Liban mărturisesc evoluția sistemelor defensive din regiune, începând cu epoca cruciadelor și a dinastiilor islamice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acest sit suferă în prezent daune grave. Potrivit Comitetului, conflictul în curs pune în pericol în mod direct conservarea sitului și necesită o intervenție urgentă. Sebastia păstrează mărturia arheologică a ocupării succesive a locului de către diferite civilizații, începând cel puțin din secolul al IX-lea î.e.n.: „Principala amenințare cu care se confruntă situl se referă la exproprierea planificată și crearea parcului național „Samaria” (Shomron), care ar putea diviza situl. Pe lângă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, situl se confruntă, de asemenea, cu presiuni legate de dezvoltare, amenajarea teritoriului, guvernanță și eroziunea vestigiilor”.
Atlantykron, proiectul fondat de Alexandru Mironov la Capidava, primește recunoaștere UNESCO
Recunoașterea vine după un proces național de selecție organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO și reprezintă una dintre cele mai importante validări internaționale primite până acum de proiectul educațional românesc. Academia de vară Atlantykron Atlantykron este organizat anual pe insula „Inelul de Piatră”, în apropiere de Capidava, și reunește de peste trei decenii oameni din domenii foarte diferite: știință, tehnologie, cultură, literatură, artă, educație sau explorare spațială. Proiectul a început în 1990 ca o tabără de creație și science-fiction inițiată de un grup de tineri pasionați de anticipație și viitor, coordonați de Alexandru Mironov, alături de Sorin Repanovici și scriitorul Aurel Cărășel. În timp, Atlantykron s-a transformat într-o academie de vară interdisciplinară care a atras mii de participanți și invitați din România și din străinătate. Specialiști NASA, cosmonauți și scriitori SF au ajuns în tabăra Atlantykron Organizatorii spun că în cei 36 de ani de existență, Atlantykron a avut aproximativ 400 de participanți anual și peste 10.000 de invitați, cursanți și organizatori. Pe insulă au ajuns de-a lungul timpului cercetători, profesori universitari, artiști, inventatori, cosmonauți și specialiști NASA. Printre invitații celebri ai proiectului se numără cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, inginerul NASA Ravi Prakash, dar și scriitorii SF Norman Spinrad, Joe Haldeman și Robert Sheckley. Atlantykron a găzduit inclusiv teleconferințe cu specialiști NASA și evenimente importante precum Eurocon 2001. UNESCO validează componenta educațională și culturală Potrivit comunicatului oficial, procesul de evaluare a analizat impactul proiectelor desfășurate, relevanța activităților pentru domeniile UNESCO și compatibilitatea cu valorile promovate de organizație. Prin noul statut, Asociația Atlantykron va putea utiliza oficial denumirea de „Asociație pentru UNESCO” și identitatea vizuală aprobată de UNESCO. Organizatorii spun că recunoașterea confirmă rolul proiectului în promovarea educației alternative, dialogului intercultural, creativității și dezvoltării durabile. „Atlantykron este un laborator viu de idei, creativitate și prietenie între generații”, a declarat coordonatorul general al academiei, Sorin Repanovici. Ediția din 2026 are tema „Orizonturi. Dincolo de limite” Ediția cu numărul 37 a Academiei Atlantykron va avea loc între 31 iulie și 7 august 2026 și va purta tema „Orizonturi. Dincolo de limite”. Organizatorii anunță că programul complet și invitații speciali vor fi prezentați în perioada următoare. În ultimii ani, Atlantykron a devenit unul dintre puținele proiecte românești de educație alternativă care au reușit să îmbine cultura, știința și tehnologia într-un format comunitar și interdisciplinar, într-o perioadă în care tot mai multe inițiative similare dispar sau se mută exclusiv online.
O tradiție cusută cu răbdare intră în cursa UNESCO. România, parte dintr-un dosar cultural comun cu Turcia și Albania
Ieri, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Dosarul a fost coordonat de Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, anunță Ministerul Culturii. Din grupul de lucru al României au făcut parte reprezentante ale unor ONG-uri cu activitate remarcabilă în transmiterea practicilor tradiționale, în special în realizarea obiectelor de port popular. „Asociația Semne Cusute”, laureată a premiului „Europa Nostra”, a avut un rol central în coordonarea procesului complex de identificare și documentare a acestei tehnici migăloase, care conferă rezistență, finețe și frumusețe tivurilor, îmbinărilor și marginilor cămășilor și altor textile tradiționale lucrate manual. Li s-au alăturat ONG-ul „Mândra Project” (Zestre Contemporană) din Țara Făgărașului și Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” din Iași, singurul ONG din România acreditat la Convenția UNESCO din 2003. De asemenea, un rol determinant l-a avut participarea comunității etnice turco-tătare, reprezentată de Asociația „Cusături Dobrogene” și de Uniunea Democrată Turco-Tătară, constituind un exemplu de bună practică în ceea ce privește participarea incluzivă și evidențiind contribuția valoroasă a minorităților etnice la diversitatea și bogăția culturală a României. Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și punct focal pentru Convenția UNESCO din 2003, a asigurat suportul tehnic pentru acest demers. Cum a fost documentată o tehnică veche de secole Parte a proiectului european de cercetare Tracks4Crafts, „Asociația Semne Cusute” a realizat un proces de identificare și analiză a pieselor valoroase reprezentative din colecții muzeale, de la Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul de Artă Populară din Constanța și Muzeul Județean Botoșani, până la muzee emblematice din străinătate, unde pot fi urmărite vechimea și continuitatea acestei tehnici. Găteala tivurilor reprezintă o practică veche, atestată în spațiul românesc și integrată într-un areal cultural extins, care cuprinde zonele est-mediteraneene, balcanice, carpatic și pontice. Din punct de vedere tehnic, aceasta constă într-o familie de procedee derivate din punctul de feston, aplicate pe marginea tivului rulat (specific etapelor mai vechi) sau împăturit (variantă mai recentă), realizate inițial cu acul și, ulterior, și cu ajutorul croșetei. În România, elementul se remarcă printr-o diversitate regională deosebită, atât la nivel tehnic, cât și ornamental. În estul și sudul țării, tehnica este prezentă pe cămășile bătrânești, bărbătești și femeiești, cu croi de tip tunică, decorate cu colțișori și cheițe elaborate, bogat ornamentate. În vest, în județele Arad, Bihor și Sălaj, la spăcele se disting cheițele specifice, late, lucrate cu acul. În centrul și nordul Transilvaniei, precum și în unele zone din vestul Olteniei și sudul Banatului, se întâlnesc terminații de mâneci bogat ornamentate, realizate cu croșeta sau prin tehnici mixte, uneori policrome. În sudul Transilvaniei și nordul Munteniei apar cheițele pentru clin, cu noduri dispuse de-a lungul mânecii, executate cu acul în tehnici combinate. În Dobrogea, în comunitățile etnice turco-tătare, se evidențiază tehnica oya, denumită astfel și în Turcia, ilustrând conexiunile culturale mai largi ale acestui element. Un moment important pentru patrimoniul cultural al României România sărbătorește anul acesta 20 de ani de la adoptarea Convenției UNESCO din 2003. În acest context, prin această inițiativă, Ministerul Culturii își reafirmă angajamentul de a înainta propuneri de înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, în deplin acord cu spiritul Convenției, acela de a recunoaște și consolida rolul prioritar al comunităților patrimoniale și al societății civile ca parteneri esențiali în identificarea, cercetarea, interpretarea și elaborarea planurilor de salvgardare. Este astfel susținut un demers care trebuie să rămână în grija celor care practică, transmit și valorizează acest patrimoniu zi de zi, dar mai ales a celor care îl vor duce mai departe. Această direcție capătă o relevanță sporită în contextul aderării recente a României la Convenția de la Faro (Convenția Cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate), reafirmând rolul esențial al comunităților în definirea și gestionarea patrimoniului cultural.
România care contează / Profesor cercetător din cadrul UBB, nominalizat pentru premiul UNESCO, Carlos J. Finlay pentru micobiologie
Prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu, cadru didactic al Departamentului de Biologie moleculară și Biotehnologie din cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), a fost nominalizat din partea României pentru Premiul UNESCO „Carlos J. Finlay” pentru Microbiologie, ediția 2025. Premiul „Carlos J. Finlay” este una dintre cele mai importante distincții internaționale acordate pentru excelență în cercetare și inovație în domeniul microbiologiei. Recunoașterea unei cariere științifice remarcabile Această distincție este decernată la fiecare doi ani de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și poartă numele microbiologului cubanez Carlos Juan Finlay, descoperitorul agentului etiologic al febrei galbene (boală virală, transmisibilă prin înțepătura de țânțar, specifică mai ales zonelor tropicale). Premiul recompensează descoperiri și contribuții științifice cu impact major asupra societății și sănătății publice. Nominalizarea profesorului Horia Leonard Banciu reprezintă recunoașterea unei cariere științifice remarcabile, dedicată cercetării microbiologiei mediilor extreme. A adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității microorganismelor în ecosisteme acvatice sărate Activitatea sa s-a concentrat în mod special asupra lacurilor sărate din România, pe care le-a consacrat ca sisteme-model de relevanță internațională, contribuind la plasarea României pe harta mondială a cercetărilor în acest domeniu. Prin descoperirea și descrierea unor microorganisme noi, precum și prin integrarea metodelor clasice de microbiologie cu abordări moderne, profesorul Banciu a adus contribuții esențiale la înțelegerea diversității, adaptării și rolului biogeochimic al microorganismelor în ecosisteme acvatice sărate și permanent stratificate. Acest premiu confirmă „poziția UBB între instituțiile de elită în cercetare” În paralel, cercetările sale au contribuit la dezvoltarea unor rețele internaționale de colaborare științifică de prestigiu, precum Extreme Microbiome Project (XMP), PELAGICS și Halophile Sequencing Project (HSP), implicate în inițiative majore de secvențiere genetică și ecogenomică microbiană. „Nominalizarea profesorului Horia Banciu reprezintă un moment foarte important atât pentru colegul nostru, cât și pentru întreaga comunitate academică a UBB, confirmând încă o dată poziția Universității Babeș-Bolyai ca instituție de elită în cercetare, inovare și formare științifică”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel. Avocat al alfabetizării microbiologice Dincolo de activitatea de cercetare, prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu s-a implicat și în inițiative educaționale și de popularizare a științei cu impact durabil. Printre acestea se numără dezvoltarea primului program de masterat în bioinformatică predat în limba engleză din România, precum și promovarea, la nivel local, a panourilor informative dedicate biodiversității și conservării lacurilor sărate. Totodată, ca membru activ al International Microbiology Literacy Initiative (IMiLI), acesta susține alfabetizarea microbiologică și dialogul dintre știință și societate la nivel internațional.
România obţine un mandat de patru ani în Consiliul Executiv al UNESCO
După mandatul de preşedinte al Conferinţei Generale a UNESCO, exercitat de Simona-Mirela Miculescu, recent încheiat, această alegere reprezintă recunoaşterea angajamentului constant al României faţă de valorile şi obiectivele UNESCO în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii şi comunicării, transmite vineri Ministerul Afacerilor Externe. Mandatul din Consiliul Executiv va permite României să contribuie direct la implementarea Programului de activităţi pentru perioada 2026-2029 al organizaţiei şi la adoptarea deciziilor strategice privind agenda globală a educaţiei, ştiinţei, culturii şi comunicării. România îşi propune să pună în valoare bune practici şi experienţe relevante, să sprijine consolidarea societăţii bazate pe cunoaştere, reducerea decalajelor de incluziune digitală, promovarea culturii ca bun public, precum şi apărarea libertăţii de exprimare şi a siguranţei jurnaliştilor. „Această alegere deschide noi oportunităţi de cooperare şi influenţă pentru România, care va putea valorifica experienţa acumulată pe plan multicultural, educaţional şi ştiinţific, contribuind activ la formularea şi implementarea politicilor UNESCO. Apartenenţa la Consiliul Executiv va facilita, de asemenea, implicarea României în noi iniţiative şi proiecte internaţionale dedicate unor teme importante precum protejarea patrimoniului cultural, stimularea inovaţiei în educaţie şi ştiinţă sau promovarea unei comunicări responsabile şi incluzive”, arată MAE într-un comunicat.
Daniel David: Pseudoştiinţa şi analfabetismul funcţional reprezintă un virus potenţial mortal al societăţii
Daniel David a reafirmat, sâmbătă, angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susţinerii şi promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competenţă: educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizaţia şi cu statele membre, învăţând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securităţii şi sustenabilităţii, şi prin candidatura la alegerile pentru Executive Board. Mesajul a inclus specific şi următoarea viziune asupra educaţiei şi ştiinţei: 1. Societăţile moderne sunt societăţi bazate pe cunoaştere. 2. Cunoaşterea este generată prin cercetare (ştiinţă) şi este diseminată prin educaţie şi cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare. 3. Societăţile bazate pe cunoaştere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetăţeni. 4. Trei vulnerabilităţi majore ameninţă astăzi societatea bazată pe cunoaştere (vulnerabilităţi diagnosticate şi abordare curativ şi prin Raportul QX): a. Analfabetismul funcţional permite infiltrarea pseudoştiinţei, generând conspiraţii, abordări extremiste care pun la risc ţesutul social şi anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potenţial mortal al societăţii bazate pe cunoaştere, un risc de securitate naţională. Analfabetismul funcţional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât şi indirect (prin procese educaţional de calitate). b. Integrarea „fizic-cyber” şi accesibilizarea informaţiilor (ex.: prin internet/reţele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluţii industriale prin care trece în prezent civilizaţia noastră, deschid spaţii atât pentru ştiinţă, cât şi pentru pseudoştiinţă. Este important ca ştiinţa să fie integrată activ în aceste spaţii, odată cu blocarea pseudoştiinţei, atât prin educaţiei formală, cât şi nonformală şi informală. Spre exemplu, informaţiile devin cunoaştere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educaţiei moderne. c. Oamenii, tot mai emancipaţi astăzi, aşteaptă alt gen de instituţii sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” şi abordarea educaţiei-ştiinţei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înţelept, fără a reduce rigoarea ştiinţei, ci a aduce cetăţeanul în cultura şţiinţei şi fără a anula rolurile educaţionale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorităţi locale vs. societate).
Ministerul Culturii: Folclorul românesc, pentru prima dată în 80 de ani pe scena UNESCO de la Paris
În fața a peste 1.000 de spectatori din cele 194 de state membre ale UNESCO, ambasadoarea României la UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, a urcat pe scena Sălii Mari a UNESCO din Paris alături de Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului, interpretând împreună piesa „Sanie cu zurgălăi”. Evenimentul intitulat „Sufletul României: să celebrăm împreună Patrimoniul cultural / The Soul of Romania: Celebrating Together the Cultural Heritage” a marcat încheierea mandatului de președinte al Conferinței Generale UNESCO (2023–2025), deținut de ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, primul român și a cincea femeie din istoria de 80 de ani a organizației care a condus forul. „O felicit pe Excelența Sa, Simona-Mirela Miculescu, pentru un mandat excepțional la conducerea Conferinței Generale UNESCO și pentru felul în care a promovat, cu pasiune, cultura română în lume. Prin profesionalismul, viziunea și energia sa, România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel. Îi mulțumim pentru toate inițiativele prin care a transformat diplomația culturală într-un dialog autentic între oameni și valori”, a spus Demeter András István, ministrul Culturii.