Ce a apărut pe site-ul Federației Internaționale de Handbal după România Ungaria. Verdictul e nemilos
Federația Internațională de Handbal a reacționat pe site-ul oficial imediat după România – Ungaria, iar verdictul este nemilos. Naționala feminină de handbal a României a fost învins de Ungaria la 5 goluri diferență și doar printr-o minune se mai poate califica în sferturile CM. Concluzia categorică a specialiștilor de de la IHF, venită după România – Ungaria Naționala țării noastre a plătit tribut ratărilor de pe extremă, fiind irosite nu mai puțin de 9 aruncări. În plus, de multe ori jucătoarele au dat senzația că nu dețin bagajul minim de cunoștințe, dând foarte multe pase greșite pe contraatac. Federația Internațională de Handbal a scos în evidență, pe site-ul oficial, imediat după terminarea partidei dintre România și Ungaria, că maghiarele și-au mărit avântul în Grupa I a Rundei Principale, pentru a-și consolida ocul în sferturile de finală, în timp ce naționala țării noastre este aproape eliminată din cursa pentru un loc în faza următoare. „Un meci foarte interesant încă de la primul fluier, plin de faze interesante și goluri. Ungaria a avut un ușor avantaj la început, provenit dintr-o citire inteligentă a apărării României, care a scos constant fundașii din poziții, dar asta a produs spații libere pentru goluri ușor marcate de maghiare. România, pe de altă parte, a avut dificultăți în ofensivă, în special pe aripa dreaptă, doar Elena Roșu marcând de mai mult de două ori în timpul deficitului inițial. Între minutele 9 și 15, România nu a reușit deloc să marcheze, iar cu Zsófi Szemerey în formă, Ungaria a profitat de această perioadă pentru a se desprinde la 9-5”, se scrie, printre altele, pe site-ul oficial al forului mondial. Șansele României de a ajunge în top 8 sunt doar matematice Apărarea Ungariei a pus și mai multe probleme pentru România și doar Sorina Grozav a reușit să pună presiune, fie prin șuturi de la 9 metri, fie prin pase decisive bine calculate. Schimbarea de portar i-a dat României un suflu de stabilitate odată cu intrarea Biancăi Curmenț, împiedicând Ungaria să se distanțeze. Paradele ei au scăzut eficiența Ungariei la 58% până la sfârșitul primei reprize. „România a avut dificultăți în pararea șuturilor, dar conexiunea cu Lorena Ostase a funcționat de minune, golurile ei menținându-i în avantaj. Echipa lui Mihăilă a refuzat să cedeze și a ajuns la 28-30 în 4 minute, sperând la o revenire târzie. Însă pasele slabe și greșelile, combinate cu paradele lui Kinga Janurik, au contat enorm. Ungaria s-a desprins încă o dată, la 32-28, și a pecetluit practic victoria. Golul 7 al zilei pentru Katrin Klujber a stabilit scorul final. Cu această victorie, Ungaria a deschis larg ușa spre sferturile de finală, având un palmares perfect de 6 puncte. România rămâne cu cele două acumulate din faza grupelor și va trebui să se revanșeze împotriva Senegalului și Elveției în următoarele meciuri, dar șansele de a ajunge în top 8 sunt doar virtuale”, mai transmite IHF.
Selecționerul Mihăilă, desființat după România Ungaria 29-34: E inexplicabil ce s-a întâmplat!. Acuze dure. EXCLUSIV
Naționala feminină de handbal a țării noastre și-a diminuat șansele de calificare în sferturile CM, iar selecționerul Mihăilă, desființat după România – Ungaria 29-34. „Tricolorele” au doar șanse matematice să ajungă în sferturile CM, iar Ovidiu Mihăilă a fost pus la zid de Vasile Stângă după România – Ungaria 29-34. Fostul mare handbalist l-a desființat pe selecționerul Mihăilă, desființat după România – Ungaria 29-34 Pentru România au marcat Grozav 7 goluri, Ostase 5, Boiciuc și Roşu câte 4, Mihai 3, Seraficeanu 2, Popa, Dumitraşcu, Kerekeş și Alghaoui 1. România rămâne cu 2 puncte în Grupa principală I, iar Ungaria adună 6. După ultimul fluier al arbitrilor sârbi Jovandic Vladimir și Sekulic Marko, fostul mare handbalist Vasile Stângă a dinamitat, în exclusivitate pentru ProSport, tactica selecționerului Ovidiu Mihăilă. „Nu pot să-mi explic schimbările făcute de Mihăilă. Inexplicabil ceea ce s-a întâmplat! Au pierdut meciul din mână și cred că asta s-a văzut și în lumea handbalului nostru. Pe unele le-a uitat pe bancă. N-am înțeles nici de ce n-a mai intrat Grozav pe teren în repriza a doua. Eu cred că s-a văzut o lipsă totală de experiență la acest nivel. Am schimbat ca la hochei în acest meci. Puteau să ne bată la 10 goluri diferență dacă nu era Curmenț în poartă. S-a văzut și pe teren lipsa de încredere pe fețele jucătoarelor noastre. În schimb, Ungaria a dovedit că are o echipă matură!”, a spus Stângă, în exclusivitate pentru ProSport. Finala CM feminin de handbal din Germania și Olanda se joacă pe 14 noiembrie În primul meci al zilei, Japonia a învins, surprinzător, Elveţia, cu 27-21, iar seara se încheie cu Danemarca – Senegal. „Tricolorele” mai au de jucat cu Senegal (pe 5 decembrie, de la ora 16:30) şi cu Elveţia (pe 7 decembrie, de la 19:00). Pentru a se califica în sferturile de finală ale Campionatului Mondial din Germania și Olanda, jucătoarele antrenate de Ovidiu Mihăilă trebuie să câștige următoarele două confruntări la diferențe mari de scor și partida care se va juca pe 7 decembrie, de la 21:30, să nu se încheie la egalitate. La ora meciului, însă, ambele echipe vor ști ce au de făîcut pentru a pitea merge la braț în faza eliminatorie. Echipa antrenată de Ovidiu Mihăilă s-a calificat în Grupa principală I de pe locul 2 în Grupa preliminară A, cu 2 puncte, după ce a învins Croația cu 33-24 și Japonia cu 31-27, fiind învinsă de Danemarca la 8 goluri, 31-39. Meciurile din cele 4 grupe principale se încheie în 8 decembrie. Sferturile de finală au loc pe 9 și 10 decembrie, semifinalele se joacă în ziua de 12 decembrie, iar două zile mai târziu se vor da medaliile, la capătul finalei mici și a celei mari.
De ce este 1 decembrie zi de doliu pentru Ungaria. Ceea ce pentru români înseamnă bucurie, pentru maghiari înseamnă doliu
Contextul istoric al zilei de 1 Decembrie 1918 a fost resimțit diferit în partea maghiară. Votul populației române, majoritare în Transilvania, de a se uni cu Regatul României era începutul simbolic al sfârșitului, iar Tratatul de la Trianon, care recunoștea Unirea, a devenit „o traumă” în mentalul colectiv maghiar. „Data de 1 decembrie este o zi de doliu în istoria națiunii maghiare, fiind ziua în care Transilvania a fost desprinsă de Ungaria. Ceea ce pentru unii (n.r. – România) înseamnă prilej de bucurie, pentru cealaltă parte, cea maghiară, înseamnă pierdere și doliu”. „Trauma Trianonului” Sunt cuvintele directorului general al Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, Gabriella Lezsák, în cadrul unei conferințe care a avut loc luni, la Budapesta, în contextul zilei de 1 decembrie. Discuția a fost dedicată rolului militarilor secui (așa-numita Divizie Secuiască), în episodul denumit de aceasta „trauma Trianonului”. „Divizia Secuiască este un simbol al curajului, al dârzeniei și al solidarității”, a spus Lezsák, arătând, mai departe, că este important ca „trauma Trianonului să fie înfățișată tinerilor și publicului actual, într-un mod care să consolideze identitatea”. Potrivit acesteia, Estul Transilvaniei, care rămăsese, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, fără o autoritate centrală, a rezistat în fața trupelor române datorită Diviziei Secuiești. De asemenea, istoricul militar Zoltán Babucs, cercetător la Centrul de Studii Istorice din cadrul Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, a susținut că destrămarea Imperiului Austro-Ungar nu a venit din interior, ci a fost rezultatul politicii militare a Antantei. „A comis o crimă istorică, impardonabilă” Acesta a mai adăugat că „Guvernul Károlyi a comis o crimă istorică, impardonabilă” și a subliniat că nu poate fi iertat faptul că, în noiembrie 1918, militarilor întorși de pe front li s-au confiscat armele. „Acea mică parte de 1,2 milioane de militari maghiari ar fi putut opri trupele de ocupație (n.r. – trupele române), pe care Károlyi le-a lăsat să intre fără să fie tras niciun foc de armă”. Barna Gottfried, specialist la Institutul și Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria, l-a calificat pe Károlyi drept un „politician lipsit de talent și neadecvat”. El a spus că dispozitivele de ochire au fost demontate de pe tunurile solicitate de unitate, iar secuii au fost nevoiți să cumpere la Budapesta grenade și proiectile de artilerie în schimbul a 3000 de țigări. Între timp, partea română era pregătită „pentru preluarea Transilvaniei”. În contrapunct, partea maghiară a fost luată pe nepregătite. Moderatorul conferinței a spus că Divizia Secuiască a fost prinsă la mijloc între partea română și ofensiva comuniștilor maghiari, „care vedeau în secui un potențial pericol intern”. Context istoric 1 decembrie 1918 este ziua în care, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș a proclamat Unirea cu Regatul României. În Transilvania, decizia politică a fost luată de reprezentanții aleși ai românilor, majoritari din punct de vedere demografic. În contextul prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, popoarele fostului imperiu își formau propriile state naționale – cehii, slovacii, croații etc. De asemenea, românii din Transilvania au profitat de acest context și au decis unirea cu România, un moment vital pentru istoria noastră. Sub Imperiul Austro-Ungar, românii din Transilvania nu aveau reprezentare, cu atât mai puțin putere politică. Pentru Ungaria, ziua de 1 decembrie este privită ca „zi de doliu”, după cum s-au exprimat participanții la conferința din Budapesta, pentru că reprezintă începutul pierderii Transilvaniei. În mentalul colectiv maghiar, această dată este legată de tragedia națională numită „Trianon”. În 1920, Tratatul de la Trianon a confirmat destrămarea Imperiului Austro-Ungar și implicit pierderea Transilvaniei în favoarea României. RECOMANDAREA AUTORULUI: 1 Decembrie 2025, ziua în care „România Onestă” a sfidat „România Reală.” În timp ce la Cotroceni a curs șampania, peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa nu au apă potabilă. Sociolog: „Ne-a arătat exact această divizare a societății”
Selecționerul Mihăilă a dat verdictul după România – Danemarca şi a făcut anunțul despre Ungaria
Naționala feminină de handbal a României a încheiat meciurile din Grupa preliminară A, iar selecționerul Ovidiu Mihăilă a dat verdictul după România – Danemarca. După două victorii clare, echipa României a fost învinsă categoric de Danemarca, iar primul adversar din Grupa principală I este Ungaria. Ce a spus selecționerul Mihăilă despre Ungaria, la finalul partidei România – Danemarca Echipa României a jucat bine în primele 40 de minute, după care a avut o cădere, pe fondul căreia adversarele s-au distanțat și la 9 goluri. Danemarca s-a impus cu 39-31 (21-18) și a încheiat grupa pe primul loc, cu maximum de puncte, 6, fiind urmată de România cu 4 puncte, Japonia cu două puncte și Croația fără niciunul. „Felicitări Danemarcei! Am întâlnit o echipă puternică, jucători valoare, cu relații foare puternice. Încerc zi de zi să schimbăm mai ales în apărare, poziții, duelurile 1 la 1. Luăm meci cu meci, trebuie să punem la punct evoluțiile. E important să menținem echilibrul pentru ce vine în continuare, jucătoarele nu au maturitate. Intrăm în faza în care echipele sunt puternice, inclusiv Ungaria. Pregătim meciul și vedem”, a spus, la finalul confruntării de la Rotterdam, selecționerul Ovidiu Mihăilă. Echipa României este singura din lume prezentă al toate edițiile de Campionat Mondial În meciul împotriva Danemarcei, Sorina Grozav a fost, din nou, cea mai prolifică jucătoare a țării noastre, cu 9 goluri. Ostase și Necula au marcat câte 4, Mihai, Roşu, Elghaoui și Kerekeş câte două, iar Popa, Gogîrlă, Dumanska, Boiciuc, Skrobic și Seraficeanu câte 1. În primele două meciuri, România a dispus de Croaţia (33-24) şi de Japonia (31-27), astfel că merge mai departe cu 2 puncte în Grupa principală I, unde va întâlni, în ordine, Ungaria pe 3 decembrie, Senegal pe 5 decembrie și Elveția două zile mai târziu. Competiția se încheie pe 14 decembrie, când au loc meciurile pentru medalii. Sferturile de finală vor avea loc pe 9 și 10 decembrie la Dortmund şi Rotterdam, în orașul olandfez având loc și semifinalele din 14 decembrie, plus finalele. Naţionala României este singura din lume prezentă al toate edițiile de Campionat Mondial, la întrecerea care se desfășoară în prezent ajungând după ce a distrus Italia în preliminarii, 30-21 şi 31-18. Obiectivul este clasarea în primele 10 locuri, ceea ce înseamnă, într-o primă fază, clasarea între primele 3 în ierarhia Grupei principale I. Deţinătoarea trofeului este Franţa, care a învins Norvegia, în urmă cu doi ani, cu 31-28, cucerind al treilea titlu mondial. România s-a clasat pe locul 12 și are în palmares 4 medalii: un aur (1962), două de argint (1973, 2005) şi una bronz (2015). La polul opus se află locul 17 din 2001.
Anunțul ministrului ungar de Externe despre interesul Ungariei de a importa gaze din Neptun Deep. Interesul MOL pentru Lukoil
Ungaria este interesată de diversificare, dar și de importul de gaze din zăcământul Neptun Deep, din Marea Neagră, afirmă ministrul Afacerilor Externe și Comerțului exterior al Ungariei, Peter Szijjarto. Ungaria, interesată să importe gaze din zăcământul Neptun Deep „Acum, care va fi structura consumului intern şi a exporturilor de gaze care vor fi exploatate din Neptun Deep este o decizie naţională a voastră. Odată ce România decide şi dacă există gaz din zăcământul Neptun Deep care urmează să fie exportat, cu siguranţă suntem interesaţi să îl importăm în Ungaria, în cazul în care poate fi încheiat un acord comercial bun între compania energetică maghiară MVM şi OMV Petrom. Ideea este că da, suntem interesaţi de diversificare, suntem interesaţi să adăugăm România la sursele de aprovizionare cu gaze ale Ungariei. Problema este, pe de o parte, comercială şi, pe de altă parte, o decizie naţională a voastră”, a declarat oficialul maghiar, potrivit G4media. Peter Szijjarto a afirmat când a fost întrebat despre posibilitatea ca firma energetică maghiară MOL să achiziționeze activele internaționale ale Lukoil: „Ce pot să vă spun este că MOL cumpără petrol de la Lukoil şi va continua să facă acest lucru pentru că am obţinut o derogare din partea Statelor Unite privind sancțiunile lor asupra livrărilor de petrol. Aşadar, considerăm Rusia un partener de încredere pentru noi atunci când vine vorba de aprovizionarea energetică a Ungariei. Îmi menţin poziţia. Am experienţă în ceea ce priveşte cooperarea cu Rusia în domeniul energiei. Până acum au fost de încredere. Toate alternativele sunt mai puţin de încredere sau mai scumpe. Deci, pentru a schimba o sursă ieftină şi de încredere cu una mai scumpă şi mai puţin de încredere, nu-mi puteţi oferi un motiv pentru asta”. Întrebat dacă Ungaria ar fi interesată să achiziţioneze participaţia Lukoil din zăcământul Trident din Marea Neagră, Peter Szijjarto a răspuns: „Ei bine, după cum v-am spus, MOL, care este o companie maghiară cu capital privat, desfăşoară negocieri internaţionale pe baze comerciale, fie cu Lukoil, fie cu oricine altcineva. Dacă au şansa de a face tranzacţii, de a încheia acorduri pe piaţa internaţională de energie, care sunt accesibile şi profitabile pentru ei, sunt sigur că vor negocia în favoarea lor. Sperăm că vor avea succes în toate negocierile care le aduc profit, pentru că cu cât sunt mai profitabile companiile ungare, cu atât mai bine pentru economia ungară”. Lukoil deține 87,8% din perimetrul Trident, iar restul Romgaz, o companie controlată de statul român, iar estimările preliminare indicau că aici ar fi rezerve potențiale de gaze de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. „Pentru că noi credem în pragmatism, în bun-simţ şi credem în necesitatea unei cooperări de bună vecinătate, deoarece, dacă vecinii nu sunt capabili să coopereze pentru a contribui la securitatea energetică a fiecăruia, atunci apare o mare problemă, aşa cum, din păcate, unii dintre vecinii noştri sunt exemple în acest sens. Aşadar, cooperarea energetică dintre România şi Ungaria este exemplară. Este cu adevărat perfectă şi apreciem acest lucru. De la 1 noiembrie am reuşit să creştem capacitatea interconectorului nostru de gaze la 2,7 miliarde de metri cubi. De ce? Pentru că ne bazăm pe livrări crescute în anii următori din şi prin România către Ungaria. De ce? Pentru că înţelegem că România va juca un rol foarte important în alimentarea regiunii cu gaze în viitor”, a precizat oficialul maghiar.
Radio Europa Liberă se închide în Ungaria. Administrația Trump acuză postul de subminarea lui Viktor Orban
Lansat în 1950 pentru a transmite în țările aflate sub regim comunist în timpul Războiului Rece, Radio Europa Liberă își încetează activitatea astăzi în Ungaria, relatează Reuters. Postul de radio a fost afectat de inițiativele administrației Trump de reducere a cheltuielilor federale. Acuzații privind „destabilizarea” Ungariei Kari Lake, șefa Agenției SUA pentru Media Globală (USAGM), instituția care supraveghează Radio Europa Liberă, a declarat luna aceasta că programele finanțate din bani publici nu ar trebui folosite pentru a „destabiliza” Ungaria. Trump îl consideră pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, un aliat important în Uniunea Europeană. Într-o scrisoare adresată Congresului, Kari Lake a anunțat că finanțarea pentru Radio Europa Liberă va fi oprită, susținând că activitatea postului „a subminat politica externă a președintelui Trump prin contestarea premierului ungar ales în mod democratic”. Radio Europa Liberă a transmis că echipa sa „a lucrat cu dedicare pentru a oferi publicului din Ungaria un jurnalism independent”. Controverse privind controlul presei Serviciul maghiar al Radio Europa Liberă fusese închis în 1993, dar a fost relansat în 2020, în contextul „scăderii diversității vocilor din mass-media”, după cum a explicat postul. Opoziția și organizațiile civice îl acuză pe Orbán că și-a consolidat treptat influența asupra presei în cei peste 15 ani de guvernare. Orbán respinge acuzațiile și susține că libertatea presei este respectată. Organizația Reporteri Fără Frontiere a calificat închiderea Radio Europa Liberă în Ungaria drept „o lovitură serioasă adusă dreptului publicului din Ungaria la informare” înaintea alegerilor din 2026.
De ce pot ungurii și polonezii să-și cumpere case, iar tinerii români nu. Lecția pe care nu vrem s-o învățăm din Europa Centrală
Ungaria clarifică statutul proprietăților și investește în siguranța juridică. Polonia dă vouchere, credite subvenționale și locuințe sociale. România, în schimb, rămâne blocată între birocrație, promisiuni electorale și prețuri imposibile. Ungaria: grădinile „împrejmuite” devin locuințe legale Guvernul Orban a făcut în câteva luni ceea ce România nu reușește din 1990: a pus ordine într-o piață imobiliară în care sute de mii de terenuri aveau un statut juridic ambiguu. Sursa foto: Portofoliu.hu „Grădinile împrejmuite” – mici parcele de la periferia orașelor, folosite cândva pentru hobby-uri agricole sau case de weekend, devin acum terenuri locuibile, legale și finanțabile. După ani de consultări și presiuni din partea administrațiilor locale, Budapesta a modificat legea cadastrului funciar: proprietarii pot solicita ca terenurile lor să fie scoase din circuitul agricol, fără amenzi sau proceduri complicate, și să fie reclasificate ca suprafețe rezidențiale. Această simplă clarificare juridică a eliberat practic o piață uriașă. Zeci de mii de parcele care nu puteau fi vândute, construite sau ipotecate pot deveni acum locuințe permanente pentru tineri sau pentru familii care nu își permiteau prețurile din centrele urbane. Astfel, în jurul Budapestei, la Dunakeszi, Szentendre, Érd sau Szigetszentmiklós, dar și în marile orașe precum Debrețin, Kecskemét sau Győr, se prefigurează un boom al construcțiilor de locuințe mici și accesibile. Pentru mulți tineri maghiari, asta înseamnă o șansă reală să construiască o casă legală și finanțată la periferie. Polonia: statul intervine direct în sprijinul locuințelor La Varșovia, guvernul nu doar „clarifică”, ci subvenționează direct. În Polonia, locuința a devenit o prioritate de politică publică, iar rezultatele se văd în sondaje și în încrederea populației. Sursa foto: Profimedia Potrivit unui studiu CBOS realizat la finalul verii, peste 51% dintre polonezi cred că statul trebuie să-i ajute să cumpere apartamente sau să-și construiască locuințe proprii. Guvernul a reacționat: a introdus vouchere pentru locuințe, credite subvenționate și programe extinse de locuințe sociale cu opțiune de cumpărare. De asemenea, 75% dintre polonezi susțin ideea de sprijin financiar pentru locuințe sociale și de creștere a disponibilității terenurilor pentru construcții. În plus, guvernul a lansat un sistem de verificare a veniturilor pentru chiriașii din locuințele municipale, astfel încât ajutorul să ajungă doar la cei care chiar au nevoie. Prin aceste măsuri, Polonia a reușit să mențină o piață imobiliară accesibilă pentru clasa de mijloc, fără a o lăsa complet la mâna dezvoltatorilor. România: între birocrație, promisiuni și visul tot mai scump al propriei locuințe Și acum, România. Țara unde piața imobiliară e mereu „în febră”, dar oamenii nu-și mai permit termometrul. Statul român nu are nicio strategie coerentă de locuire, iar tinerii sunt prinși între două extreme: chirii tot mai mari și credite tot mai greu de obținut. Sursa foto: Mediafax Programul „Prima Casă” a devenit un instrument bancar rigid, fără legătură cu realitatea prețurilor actuale. În paralel, locuințele sociale aproape că nu există. România construiește, anual, de zece ori mai puține locuințe publice decât Ungaria sau Polonia. Prețurile la imobiliare au explodat în ultimii ani. La nivel național, creșterile sunt în medie de 15%, după ce și anul precedent au fost majorări semnificative. Doar în București, un apartament care în urmă cu doi ani era 100.000 euro, a ajuns acum să coste peste 130.000 de euro. În Ungaria, o semnătură pe un decret a eliberat mii de hectare pentru construcție. În Polonia, un voucher guvernamental a deschis drumul către prima locuință pentru zeci de mii de tineri. În România, însă, chiar și un aviz pentru racordul la gaze durează mai mult decât ridicarea unei case în Polonia. Ungurii au înțeles că o piață imobiliară sănătoasă are nevoie de reguli clare și predictibile. Polonezii au înțeles că statul trebuie să intervină atunci când oamenii nu-și mai pot permite o locuință decentă. România, în schimb, continuă să creadă că piața „se va regla singură”, în timp ce tinerii părăsesc țara, iar orașele se sufocă sub blocuri construite fără infrastructură. Surse foto: Profimedia / Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Creșteri RECORD de preț pe piața imobiliară! Cât costă acum un apartament din București, care în urmă cu 2 ani se vindea cu 100.000 de euro Orașul din România cu cea mai scumpă chirie la GARSONIERĂ pe final de 2025: 1.400 euro/lună. Culmea, nu e București sau Cluj-Napoca! Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%
Ungaria se pregătește de criza benzinei după sancțiunile SUA asupra Rusiei
Ungaria a început să se pregătească pentru un deficit de benzină. Guvernul a propus modificări la legea privind stocarea petrolului și a combustibililor importați. Între timp, Ungaria se află în declin economic, iar premierul își joacă soarta politică la alegerile parlamentare din 2026. Dacă sancțiunile SUA vor afecta livrările de petrol rusesc, în țară vor fi deschise benzinării de rezervă pentru „serviciile critice”. Reamintim că în noiembrie, Viktor Orban îl va vizita pe Donald Trump pentru a cere o amânare a renunțării la petrolul rusesc. Orban se așteaptă ca Trump să-l lase să cumpere petrol rusesc în continuare Cu câteva ore în urmă, președintele SUA a declarat că, deși Viktor Orban este prietenul său, SUA nu vor face excepții. Orban a precizat la postul de radio de stat din Ungaria că „problema energetică va trebui discutată în cadrul întâlnirii programate cu președintele american Donald Trump”. Benzinărie a companiei maghiare „MOL” Potrivit premierului maghiar, finanțarea Kievului necesită tot mai multe resurse și împinge continentul european către un conflict militar de amploare. Trump ar urma să se întâlnească cu premierul maghiar pe 7 noiembrie 2025. „Orban a cerut o excepție de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc. Nu i-am acordat-o, dar a cerut-o. Este prietenul meu”, a declarat președintele SUA. Economia Ungariei este în declin. Premierul are alegeri decisive anul viitor Premierul maghiar a subliniat că economia țării sale a stagnat în trimestrul al treilea, creșterea fiind aproape zero, iar inflația persistentă împiedică reducerea dobânzilor. În contextul alegerilor naționale din 2026, Orban a implementat deja reduceri de taxe pentru familii, creșteri salariale și un program masiv de credite ipotecare subvenționate. Viktor Orban a anunțat că guvernul ungar va introduce un supliment de pensii, denumit „a 14-a lună”, pentru pensionarii care primesc deja un bonus anual. Economistul Peter Virovacz de la ING Bank estimează că măsura va costa aproximativ 0,6% din PIB-ul Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock/ Profimedia Autorul recomandă: Orban vrea să refacă Grupul de la Visegrad, dar fără Polonia. Cum plănuiește liderul maghiar să-i încurce planurile Ursulei
Republica Moldova, pregătită pentru aderarea la UE. Maia Sandu: Următoarea etapă, blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina
Într-un interviu pentru postul radio Rock FM, lidera de la Chișinău a vorbit despre procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Țara se află în faza în care ar trebui să înceapă următoarea etapă de negocieri, însă aceasta este blocată de refuzul Budapestei în raport cu Ucraina. Maia Sandu a declarat în cadrul interviului că Republica Moldova ştie, în mare parte, reformele care trebuie îndeplinite, chiar dacă procesul oficial este deschis sau nu. „Noi ne dorim să reuşim să ajungem membru cu drepturi depline. Noi suntem la etapa la care trebuie să începem următoarea etapă de negocieri. Această etapă este blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina, dar noi ştim în mare parte care sunt reformele pe care trebuie să le facem şi, indiferent dacă procesul oficial este deschis sau nu”, a declarat preşedinta Republicii Moldova. Maia Sandu: Corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă Maia Sandu a mai subliniat că în mod normal, „corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă, pentru că aşa spune Uniunea Europeană. Este un proces meritocratic. Comisia Europeană a stabilit în rapoartele ei, şi o să avem un raport peste o săptămână… și Moldova, şi Ucraina şi-au îndeplinit angajamentele şi trebuie să treacă la următoarea etapă”. Republica Moldova a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după ce Ucraina a făcut același pas. Între timp, ambele țări au primit statutul oficial de țară candidat la aderare în iunie 2022, iar în iunie 2024 au început și discuțiile de aderare cu fiecare stat în parte. În prezent, cererea Ucrainei de aderare la UE este blocată de veto-ul Ungariei, iar această situație a împiedicat Moldova să avanseze în procesul de aderare. Uniunea Europeană continuă să se opună separării cererilor de aderare ale Ucrainei și Moldovei, temându-se că o astfel de separare ar reprezenta o lovitură puternică pentru Kiev.
Lecția de maghiară. Ungaria ne-a SUFLAT afaceri de 5 miliarde de euro și a investit 10 miliarde de euro în Transilvania în ultimii 10 ani. Ce miză are Viktor ORBAN
În ultimii ani, Ungaria lui Viktor Orban a derulat o campanie intensivă de investiții strategice în România, premierul țării vecine remarcându-se ca un susținător convins al investițiilor maghiare în țara noastră. Inclusiv ginerele său a bifat o investiție de 50 de milioane de euro, în Capitală. Doar în Transilvania, premierul maghiar a investit prin apropiați ai săi o sumă colosală, 10 miliarde de euro. Pe de altă parte, țara vecină ne-a furat de sub nas mega-investiții ale unor giganți auto precum BMW sau BYD. Toate datele și cifrele converg către un plan solid și coerent al liderului de la Budapesta. Prezent la congresul UDMR de săptămâna trecută, premierul Ungariei a declarat că țara sa este interesată de succesul economic al României și își dorește să trăiască în pace și cooperare cu vecinii săi. Însă, ce nu a remarcat presa autohtonă este că, în ciuda entuziasmului premierului Bolojan pentru o cooperare economică cu Ungaria de succes și a declarațiilor diplomatice ale lui Viktor Orban, Ungaria este deja extrem de prezentă în economia românească, dându-ne chiar lecții. Maghiarii au cumpărat două companii din Ardeal și au pus ochii pe E.ON și Napolact În ultimii ani, Ungaria a cumpărat intensiv companii din Transilvania. Astfel, o compania maghiară a semnat contractul pentru exploatarea unei mine de sare în Cluj. Compania maghiară Diana Exploatări Miniere SRL a câștigat concesiunea în 2024. Sarea extrasă de aici este considerată a avea o puritate extrem de ridicată, iar zăcământul ar putea fi exploatat timp de sute de ani. Compania ungară Duna Aszfalt Zrt a achiziționat Euro Strada SRL, o cunoscută firmă cu sediul în Brașov, specializată în construcția de drumuri și poduri. Potrivit Profit.ro, Duna Aszfalt este una dintre cele mai mari întreprinderi de construcții central-europene. Compania este controlată de omul de afaceri Laszlo Szij, un apropiat al partidului FIDESZ controlat de premierul Orban. Duna Aszfalt Pe de altă parte, Kesz Group, una dintre cele mai importante companii de construcții din Ungaria, a intrat pe piața rezidențială din România în 2021. Kesz a deschis prima sa unitate de producție în țara noastră în satul Moldovenești, lângă Turda. Unul dintre cei mai importanți jucători de profil în Ungaria este susținut în planurile sale de dezvoltare în Transilvania chiar de premierul Orban, potrivit Capital. Grupul Kesz și-a început activitatea în România în 2001, devenind o forță pe piața locală, activ în domeniul construcțiilor de clădiri, cât și în investițiile imobiliare din București și Cluj-Napoca. În 2025, a realizat o investiție de 1,8 miliarde de forinți (aproape 4,5 milioane de euro). Pe de altă parte, potențiala achiziție de către guvernul de la Budapesta a altor intervenții strategice precum compania de gaz E.ON România și cea de lactate Napolact a fost blocată de statul român, autoritățile fiind notificate din perspectiva anumitor riscuri implicate de acestea asupra securității naționale. Ginerele lui Orban a cumpărat o clădire office de lux din București cu 50 milioane de euro Compania ungară Granit Asset Management, controlată de omul de afaceri Istvan Tiborcz, a achiziționat una dintre cele mai importante clădiri de birouri din București. Tranzacția cu grupul suedez Skanska este evaluată la circa 50 de milioane de euro și înseamnă intrarea pe piața imobiliară a unuia dintre cei mai bogați unguri, ginerele lui Viktor Orban. Tiborcz are 38 de ani și o avere de 250 de milioane de euro, ocupând locul 19 în ediția din 2024 a publicației ungare 100 cei mai bogați unguri, scrie Profit.ro. În iulie 2024, Granit Bank, o instituție financiară maghiară al cărei acționar principal este tot Istvan Tiborcz, a început să opereze în România. Istvan Tiborcz, unul dintre cei mai bogați unguri, este ginerele lui Viktor Orban Miza reală a achizițiilor pe bandă rulantă ale Ungariei Extinderea discretă, dar vizibilă a acestor firme ridică întrebări referitor la influența economică și politică a Ungariei în țara noastră. În 2024, presa din Ungaria a publicat informații din care rezultă că unii oameni de afaceri apropiați FIDESZ și lui Viktor Orban încearcă să facă diferite tranzacții în afara țării pentru a putea participa la contracte din fonduri europene. Astfel, companiile maghiare sunt interesate în special de firme de construcții sau din energie în statele apropiate, în contextul în care țara vecină are o mare parte din fondurile europene blocate în urma politicii lui Orban, care i-a adus acuzații din partea Bruxelles-ului că nu respectă statul de drept. Ungurii au investit 10 miliarde de euro pentru diferite afaceri în Transilvania Potrivit jurnalistului clujean Romeo Cuti, Ungaria a alocat aproximativ 10 miliarde de euro în ultimii 10 ani pentru diverse proiecte în Transilvania, vizând cu precădere susținerea firmelor și agricultorilor, investiții imobiliare, dar și programe culturale. Romeo Couți a precizat, într-un podcast EVZ, că scopul real al Budapestei este crearea în regiune a unei „bule economice și culturale”. Jurnalistul a menționat că această strategie atent planificată are loc în contextul unei crize economice fără precedent în Ungaria. Couți a mai explicat că, deși Ungaria se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic, investițiile în Transilvania fac parte dintr-o strategie pe termen mediu și lung. Vecinii din vest ne-au „furat” investiții de 5 miliarde de euro ale giganților auto BYD și BMW În sens contrar, trebuie amintit că România este într-o poziție defavorabilă și prin prisma investițiilor uriașe ratate în favoarea Ungariei. Astfel, uzinele auto construcție de BYD și BMW în Ungaria au început producția în 2025, deși țara noastră a fost pe lista scurtă a acestor afaceri. Astfel, fabrica BMW din Debrecen (foto sus) produce noua generație de mașini electrice pe platforma Neue Klasse și înseamnă o investiție de 1 miliard de euro, iar gigantul din China BYD și-a deschis prima fabrică europeană la Szeged, o investiție de 4 miliarde de euro. De altfel, gigantul auto a transformat Ungaria în baza sa europeană, scrie economica.net. Argumentele ungurilor au fost imbatabile: infrastructura, mult superioară în fața celei autohtone, precum și taxele și impozitele pe forța de muncă mai prietenoase. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Viktor Orban, interviu pentru o publicație din Transilvania despre relația Ungaria – România: „Pacea e o fază