Viktor Orban subminează eforturile UE de independență energetică
Politica Budapestei, prezentată oficial drept „diversificare”, servește în realitate interesele Kremlinului și subminează eforturile comunității europene. Dependență majoră și contracte noi În prezent, aproximativ 85% din necesarul de gaz al Ungariei provine din Rusia, iar contractele cu Gazprom rămân în vigoare, chiar după ce majoritatea țărilor UE au rupt legăturile energetice cu Moscova în 2022. Budapesta a semnat noi acorduri pentru un miliard de metri cubi suplimentar pe an și a extins capacitatea de stocare. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat livrări de 8-8,5 miliarde de metri cubi de gaz pentru 2025, cu volume similare preconizate și pentru 2026. Cooperarea cu Asia Centrală Budapesta promovează acorduri cu Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan, prezentate ca surse alternative de gaz. În realitate, rutele trec prin Rusia, iar controlul asupra resurselor rămâne în mâinile Kremlinului. Astfel, gazul „kazah” sau „uzbek” nu oferă independență energetică Europei și consolidează pârghiile Rusiei în regiune. Această strategie îi oferă lui Orban imagine de actor geopolitic și influență în negocierile europene, inclusiv în obținerea fondurilor UE. Totuși, manevrele energetice subminează regimul de sancțiuni împotriva Rusiei și întăresc dependența de coridoarele controlate de Moscova. Cooperarea cu regimurile autoritare din Asia Centrală devine astfel un instrument de legitimare a dependenței, nu o diversificare reală. Prin menținerea legăturilor cu Rusia și extinderea parteneriatelor cu autocrațiile din Asia Centrală, Ungaria subminează eforturile UE de securitate energetică și riscă să inspire politici similare în alte state membre, adâncind fragilitatea unității continentale.
Viktor Orbán ar putea deveni președintele Ungariei pentru a-și păstra puterea politică
Analistul politic maghiar Káncz Csaba susține că Viktor Orbán a discutat în această vară, în Croația, despre scenariul de a-l înlocui pe actualul președinte, Tamás Sulyok, considerat un lider slab și loial Fidesz. Planul prevede transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidențial, prin prelungirea mandatului prezidențial la cinci ani și extinderea atribuțiilor șefului statului, mai ales în domeniile politicii externe și securității. Viktor Orbán urmărește președinția pentru a controla Ungaria Potrivit lui Csaba, intenția premierului este clară: chiar dacă Fidesz ar pierde alegerile parlamentare din 2026, Viktor Orbán ar continua să influențeze decisiv direcția strategică a Ungariei din postura de președinte. În plus, mutarea i-ar oferi protecție împotriva unor eventuale anchete și ar garanta menținerea controlului asupra instituțiilor cheie ale statului. Reacțiile analiștilor la scenariul Viktor Orbán – președinte al Ungariei Profesorul Stefano Bottoni, de la Universitatea din Florența, avertizează că transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidențial ar altera profund echilibrul instituțional. El compară scenariul cu o combinație între modelul rusesc, bazat pe putere prezidențială absolută, și cel polonez, caracterizat prin blocaje politice în caz de coabitare cu opoziția. Scăderea sprijinului electoral pentru Fidesz îl determină pe Viktor Orbán să caute soluții pentru a-și conserva poziția dominantă în politica ungară, după mai bine de 16 ani la putere.
Ungaria condamnă atacurile Ucrainei asupra unei conducte de petrol din Rusia /Budapesta s-a consultat cu Trump și cere intervenția UE
Ungaria a condamnat vehement, vineri seară, atacurile asupra unui oleoduct din Rusia, atribuite Ucrainei, Budapesta cerând Uniunii Europene să oprească acțiunile militare ucrainene care vizează aprovizionarea cu energie. ”După un nou atac asupra conductei de petrol Drujba, am discutat despre consecințe cu Pavel Sorokin, adjunctul ministrului rus al Energiei. Acest atac este mai grav decât cele precedente, întrucât Ucraina nu a folosit doar drone, ci și rachete. Oficialul rus mi-a dat asigurări că vor reconstrui rețeaua afectată cât se poate de rapid, dar lucrările vor dura cel puțin cinci zile”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe. Budapesta cere Uniunii Europene să oprească atacurile Ucrainei asupra rețelelor energetice. ”Mă adresez Comisiei Europene în speranța că își va face timp să se țină de promisiune și să oprească tentativele Ucrainei de a bloca aprovizionarea cu petrol a Ungariei”, a subliniat ministrul ungar de Externe. After yet another Ukrainian attack on the Druzhba oil pipeline, we discussed the consequences with Russian Deputy Minister Pavel Sorokin. This strike is even more serious than the previous ones, as Ukraine used not only drones but also rockets. My Russian counterpart assured me… — Péter Szijjártó (@FM_Szijjarto) August 22, 2025 În ultimele zile, Rusia a întrerupt furnizarea de petrol către Slovacia și Ungaria din cauza atacurilor atribuite Ucrainei. Guvernul de la Budapesta a anunțat că președintele SUA, Donald Trump, a condamnat atacurile Ucrainei. Ultimul atac atribuit Ucrainei a avut loc vineri dimineață, vizând o stație de pompare din zona Unecea, în regiunea rusă Briansk. Ungaria și Slovacia i-au trimis o scrisoare comisarului european al Energiei, Dan Jorgensen, cerându-i să atenționeze Administrația Volodimir Zelenski. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump denunță continuarea RĂZBOIULUI și nu prea vrea să participe la potențiala întâlnire a președinților Putin și Zelenski /„Mai degrabă nu” Opoziția din Germania cere audierea lui Zelenski în Bundestag pentru atacurile contra Nord Stream /”O formă de TERORISM de stat”
Ungaria și Slovacia rămân fără petrol o săptămână după ultimul atac ucrainean asupra Rusiei
Un atac ucrainean lansat joi noapte asupra stației de pompare Unecha, parte esențială a conductei Druzhba – care asigură transportul petrolului rusesc spre Europa, a întrerupt temporar fluxurile către Ungaria și Slovacia. Ambele guverne au avertizat vineri că aprovizionarea cu petrol ar putea fi oprită pentru cel puțin cinci zile și au cerut intervenția urgentă a Comisiei Europene pentru garantarea securității energetice. „Realitatea fizică și geografică este că, fără această conductă, aprovizionarea sigură a țărilor noastre pur și simplu nu este posibilă”, au transmis miniștrii de externe ungar și slovac, Péter Szijjártó și Juraj Blanár, într-o scrisoare comună adresată Bruxelles-ului, citată de Reuters. A doua întrerupere în câteva zile Atacul reprezintă a doua întrerupere a fluxurilor în doar o săptămână, după ce transporturile au fost deja blocate luni și marți. Armata ucraineană a confirmat că a lovit din nou stația Unecha, obiectiv strategic pentru transportul de petrol rusesc către Europa. Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, a publicat pe rețelele sociale imagini cu un incendiu de proporții la instalația rusească. Informația a fost confirmată și de guvernatorul regiunii Briansk, Aleksandr Bogomaz, care a declarat că „un atac combinat cu rachete HIMARS și drone a provocat un incendiu la o instalație de combustibil din districtul Unecha”, precizând că flăcările au fost stinse ulterior. Budapesta reacționează la oprirea petrolului rusesc „Acesta este un nou atac asupra securității noastre energetice”, a subliniat ministrul ungar de externe Péter Szijjártó, într-un mesaj postat pe Facebook, referindu-se la atacul ce a provocat oprirea transportului de petrol rusesc. Uniunea Europeană și-a redus masiv importurile energetice din Rusia după invazia din 2022 și își propune să renunțe complet la petrolul și gazul rusesc până în 2027. Totuși, Ungaria și Slovacia se opun acestui plan, susținând că economiile lor depind de resursele Moscovei și avertizând că astfel de atacuri pun în pericol stabilitatea lor energetică.
Orban spune că victoria lui Trump a împiedicat un conflict global
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că victoria președintelui american Donald Trump la cele mai recente alegeri din SUA a contribuit la prevenirea unui conflict global. Aflat sâmbătă la un eveniment dedicat studenților, în România, Orban a mai afirmat că, după alegeri, discriminarea împotriva Ungariei a încetat, iar încrederea investitorilor a revenit, scrie Baha. Cu toate acestea, liderul de la Budapesta a avertizat că „probabilitatea unui război mondial este în creștere constantă”, invocând sondaje realizate în șase țări importante, unde mulți cetățeni cred că un al treilea război mondial ar putea izbucni în următorii 5-10 ani. În legătură cu alegerile parlamentare din 2026, prim-ministrul a subliniat caracterul democratic al votului, adăugând că acesta este însăși democrația, alegerile sunt întotdeauna deschise, iar rezultatul va fi în conformitate cu decizia poporului. Viktor Orbán a menționat că, potrivit propriilor sondaje, partidele de guvernământ pot conta pe câștigarea a 80 din cele 106 circumscripții electorale individuale, dar a subliniat că în 2022 Fidesz-KDNP a câștigat 87. „De ce am da mai puțin?”, a întrebat șeful guvernului. Se poate conta pe guvernul național – spune premierul, iar șeful guvernului a cerut celor de peste graniță să se apere și ei.
AUR: Domnule Tőkés, ajunge, România nu este terenul de joacă al obsesiei dumneavoastră separatiste
AUR a reacționat în urma declarațiilor făcute sâmbătă de președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés la evenimentul de la Băile Tușnad. Domnule Tőkés, ajunge! România nu este terenul de joacă al obsesiei dumneavoastră separatiste, a transmis AUR, preluat de Mediafax. Președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, a reiterat, sâmbătă, aspirațiile de autonomie ale comunății pe care o reprezintă, cu ocazia celei de-a 34-a ediții a Universității de Vară și Taberei Studențești „Bálványos” care se defășoară zilele acestea la Băile Tușnad. Președintele CNMT a amintit că tabăra și procesul de la Bálványos au fost inițiate, de asemenea, în spiritul Timișoarei, dar acum îl lipsește prezența partenerilor de dialog români, punctând că politica românească este „visceral anti-maghiară”. «Transilvania să rămână sub conducere românească, cu asigurarea autonomiei maghiarilor»”, a afirmat liderul maghiar. Poziția AUR a fost prezentată prin intermediul unui comunicat de presă. „Afirmația că Transilvania ar trebui să rămână sub stăpânire românească este o insultă la adresa statului român, a poporului român și a milioanelor de cetățeni care trăiesc în pace, respect și unitate națională. România nu este un stat de ocupanți. România este patria tuturor cetățenilor săi, iar Transilvania este parte a acestui stat unitar, suveran și indivizibil. Punct. László Tőkés încearcă din nou să ațâțe tensiuni, să resusciteze fantasmele autonomiste ale așa-zisului ținut secuiesc – un concept care nu are nici temei constituțional, nici sprijin popular real, nici loc într-o țară europeană democratică”, a transmis purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Dan Tanasă. Tanasă a respins acuzațiile făcute de László Tőkés. „Ca om care am luptat toată viața împotriva discriminării românilor din Covasna, Harghita și Mureș, ca om care cunoaște la firul ierbii realitatea din teren, dar și ca om care a câștigat sute de procese în instanțele de judecată din România, afirm foarte clar: românii din așa-zisul ținut secuiesc sunt discriminați în propria țară, în propriile instituții, în propriul sistem administrativ, unde maghiarimea radicală și UDMR au instaurat un monopol etnic de neacceptat. Și încă ceva: să spui că maghiarii nu au drepturi în România este o aberație de proporții. România oferă unul dintre cele mai largi regimuri de protecție pentru minorități din Europa: învățământ în limba maternă, administrație locală în limbile minorităților, reprezentare parlamentară garantată, acces la cultură, presă și sprijin financiar de la statul român. Ce alte drepturi mai cereți, domnule Tőkés? Sau vreți de fapt un stat în stat?”, a adăugat deputatul AUR. Tanasă a cerut ca declarația lui Tőkés să fie sancționată de statul român. „A venit vremea ca asemenea provocatori să înceteze să mai fie tratați cu blândețe. Declarațiile lui Tőkés nu sunt opinii, ci atacuri directe la adresa unității naționale a României. Ele trebuie sancționate ferm de instituțiile statului român. Transilvania nu e monedă de schimb. Este parte din România. Și așa va rămâne”, a precizat Dan Tanasă. Președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, a reiterat, sâmbătă, aspirațiile de autonomie ale comunității pe care o reprezintă. Declarația a fost făcută în timpul celei de-a 34-a ediții a Universității de Vară și Taberei Studențești „Bálványos” care se desfășoară zilele acestea la Băile Tușnad. La eveniment a participat și premierul Ungariei, Viktor Orbán. Autorul recomandă: László Tőkés, mesaj de la Băile Tușnad: „În schimbul teritoriilor transilvănene pierdute, revendicăm drepturi, mai exact – AUTONOMIE”
Directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria cere adoptarea euro și predictibilitate în politicile economice
Peter Csanyi, noul director executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a cerut adoptarea monedei euro și încetarea luării de decizii economice ad-hoc, care au subminat încrederea investitorilor și au afectat valoarea companiilor la bursă. Ungaria, a cărei economie a suferit o recesiune după pandemia de coronavirus, s-a „decuplat” deja de Europa de Est, a declarat Peter Csanyi, care a preluat conducerea OTP Bank în mai. Tatăl său, Sandor, continuă ca președinte al OTP, după ce a renunțat la funcția de director general în aprilie, după 33 de ani. Ar fi o „mică surpriză” dacă Guvernul va fi în stare să atingă ținta de creștere economică, deja revizuită în jos, de 0,8% pentru acest an, a spus Peter Csanyi. „Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a declarat Csanyi reporterilor joi la Budapesta. Este ceva rar în Ungaria ca un director de companie important să critice Guvernul în public, chiar și într-un mod moderat, de teamă că afacerile lor s-ar putea confrunta cu represalii, inclusiv impunerea de taxe speciale. În acest an, OTP se așteaptă să plătească taxe de 763 de milioane de dolari, cu 53% mai mult decât anul trecut. În timp ce starea de spirit „anti-sistem” este în ascensiune în Ungaria, Csanyi a spus că „știm foarte puține” despre modul în care s-ar schimba politica economică dacă Orban ar pierde puterea. Pentru a acoperi deficitul bugetar, Viktor Orban, care a tărăgănat procesul de adoptare a monedei euro, a introdus câteva taxe speciale pentru sectorul financiar. El a majorat, de asemenea, cheltuielile și a luat măsuri pentru a extinde scutirile de impozit pe venit pentru mame, înainte de alegerile de anul viitor. În sondaje, după 15 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban stă mai prost decât opozanții de la partidul Tisza. Liderul opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza deține un avans de două cifre în sondaje, a declarat că va relansa economia cu fonduri de la Uniunea Europeană care sunt înghețate acum din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Dobânda de referință din Ungaria și România, cea mai mare din UE OTP este activă în 11 state, majoritatea din Europa de Est și din Balcani. Croația, Slovenia și Bulgaria cumulează 39% din activele OTP. Croația și Slovenia sunt membre ale zonei euro, în timp ce Bulgaria urmează să adopte euro în 2026. Ungaria nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Viktor Orban a spus că țara nu este pregătită să adopte moneda comună. „Cred că euro este foarte dezirabil”, a spus Csanyi. „Ne-ar face bine dacă am intra în zona euro în următorii cinci-zece ani, de preferință în cinci ani”. Piețele maghiare au fost foarte volatile în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor politicii economice, inclusiv a unei crize valutare în urma unei campanii de cheltuieli înainte de alegerile generale din 2022. Banca centrală a Ungariei a stabilizat forintul prin menținerea ratelor dobânzilor ridicate. Dobânda de referință este 6,5%, egală cu cea din România și cea mai mare din UE, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Danemarca cere măsuri dure împotriva Ungariei pentru încălcarea valorilor europene. Copenhaga vrea aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Analiza Institutului Robert Lansing: Ce avem de reținut din discursul premierului ungar, Viktor Orban, în Transilvania – Budapesta revendică subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon
Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orban în Transilvania pe tema relației dintre România și Ungaria ar indica faptul că Budapesta revendică într-un mod subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon. Este ideea principală a unei analize amănunțite a Institutului Robert Lansing, care a caracterizat recentul discurs al lui Orban în România drept „controversat”. În discursul său, premierul ungar a reiterat sprijinul neclintit al Budapestei pentru etnicii maghiari din afara granițelor – un limbaj de tip „soft power”, dar care, în realitate, ascunde binecunoscutul narativ iredentist: glorificarea autonomiei, autodeterminării și a identității etnicilor maghiari din străinătate și, în același timp, critica tentativelor de „asimilare” a acestora în corpul identitar al țărilor vecine. Nu sunt noi aceste idei, însă experții Insitutului Robert Lansing spun că este necesară o analiză atentă a fiecărei idei din discursul lui Orban, în care se identifică „o politică paralelă de patronaj etnic informal și iredentism soft: Discursul lui Orbán întărește suspiciunea că Ungaria își reafirmă subtil pretențiile asupra fostelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Trianon din 1920, fără a recurge la revizionism oficial. Acesta reflectă o ambiguitate strategică menită să mențină mobilizată baza naționalistă de acasă, subminând în același timp suveranitatea statelor vecine din interior”. În analiză sunt identificate moduri prin care Ungaria ar putea opera în România, în acest sens: 1) informațional – amplificarea narativului discriminării minorității maghiare în presă și în forurile internaționale, 2) interferență politică – susținerea partidelor pro-maghiare (UDMR) cu scopul de a promova agende agresive privind autonomia, 3) penetrare economică – direcționarea de fonduri prin consulate maghiare, precum și prin alte entități, pentru loializare și încurajarea dependenței economice, 4) război cibernetic / propagandistic – promovarea de conținut iredentist și naționalist pe rețelele sociale, după exemplul tacticilor folosite de Rusia în Crimeea și Donbas, 5) educație și diplomație culturală – intensificarea influenței soft power prin instituții finanțate de Ungaria și revizionism istoric în școlile din Transilvania. Cine ar avea de câștigat de pe urma degradării relațiilor dintre România și Ungaria Experții Institului Robert Lansing descriu, în analiză, scenarii posibile în care relațiile diplomatice dintre România și Ungaria se degradează – un context din care Rusia ar avea și ea de câștigat. Astfel, posibilele scenarii ar presupune, potrivit analizei: Presiune pentru autonomie – UDMR face presiuni legislative pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Bucureștiul reacționează ferm, rezultând tensiuni diplomatice între cele două țări Criza cetățeniei – Ungaria eliberează pașapoarte maghiare etnicilor maghiari din Transilvania, România protestează și invocă încălcarea suveranității naționale și riscul unei loialități duble Interferență electorală – Ungaria spriină pe ascuns politicieni români, care susțin agenda ungară – se subminează coeziunea națională a României Simbolism de frontieră – Politicieni maghiari care comemorează public Tratatul de la Trianon, fie la granița Ungariei cu România, fie chiar în Transilvania, stârnind proteste naționaliste în România Incident de securitate – arborarea de steaguri maghiare pe frontispiciile instituțiilor românești, presupuse cazuri de hărțuire a vorbitorilor de limbă maghiară, acțiuni care să justifice „protecția” maghiarilor în România Analiza face referire la implicațiile geostrategice în regiune ale degradării relațiilor dintre România și Ungaria. Un câștigător colateral ar fi Rusia, care ar putea să folosească tema iredentistă în stimularea unor sentimente separatiste similare în Moldova (Găgăuzia, Transnistria). Serbia ar putea, de asemenea, să urmeze acest exemplu cu Republica Srbska din Bosnia și chiar Slovacia. Rezultatul – o Europă Centrală și de Est destabilizată. De asemenea, tensiunile dintre România și Ungaria ar putea, potrivit analizei, duce la o divizare și la slăbirea NATO, rezultând într-o perturbare a planificării apărării comune și a coordonării militare în regiune. Un alt avantaj ar fi fragmentarea UE – prin provocarea României, Ungaria ar putea bloca acțiuni comune privind sancțiunile, coordonarea în domeniul apărării, politica energetică. Imitând războiul hibrid, Ungaria ar putea reproduce aspecte ale exemplului rusesc în Crimeea – distribuirea de cetățenii, manipulare media, exploatarea nemulțumirilor culturale, normalizând strategiile din „zona gri” în interiorul granițelor NATO, se specifică în analiză. Concluzii În concluzii se atrage atenția că discursul lui Orban în Transilvania este mai mult decât o afirmare a identității etnice, el poate fi începutul unei campanii pe termen lung. Se atrage atenția că România trebuie să știe să recunoască tiparul și să se pregătească în consecință. România trebuie să-și consolideze reziliența internă, să intensifice monitorizarea UE asupra politicilor Ungariei privind minoritățile, serviciile de informații ar trebui să urmărească finanțările din Ungaria, încurajarea evaluărilor comune, a României și a Ungariei, pentru a elimina orice suspiciune într-o eventuală criză. La finalul analizei, experții atrag atenția că declarațiile lui Orban în România indică o strategie în evoluție, care deși soft acum, este de natură să ridice semnale de alarmă în privința stabilității în regiune.
Atenționare de călătorie pentru Ungaria: Restricții de circulație pentru camioanele de mare tonaj
MAE a transmis o atenționare de călătorie pentru Ungaria, unde se impun restricții de circulație pentru camioanele de mare tonaj, adică peste 7,5tone. „Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Ungaria asupra faptului că Ministerul Construcțiilor și Transportului ungar (MCT) a modificat restricțiile de trafic aplicabile pe teritoriul Ungariei pentru camioanele de mare tonaj, prevăzute, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Decretul Guvernamental nr. 190/2008), pentru perioada 05.07.2025 (15:00, ora locală) – 06.07.2025 (22:00, ora locală). Astfel, din cauza temperaturilor ridicate și în vederea asigurării corespunzătoare a circulației bunurilor, MCT a decis reducerea perioadei inițiale a restricțiilor, acestea urmând să se aplice după cum urmează: în ziua de 05.07.2025 doar în intervalul 15:00-22:00, ora locală, și la data de 06.07.2025 doar în intervalul 06:00-22:00, ora locală”, transmite MAE în atenționare. Transportul umanitar sau de animale vii, bunuri perisabile, combustibil și alte bunuri de primă necesitate nu este supus acestor restricții. Mai multe informații referitoare la restricția circulației camioanelor de mare tonaj pot fi consultate la pagina de Internet: https://www.utinform.hu/en/static/kamionstop. nCetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Budapesta: +3613847689, Consulatului General al României la Szeged: +3662424431 și Consulatului General al României la Gyula: +3666464579, +3666477147, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de urgență ale Ambasadei României la Budapesta: +36305356912, Consulatului General al României la Szeged: +36306777980 și Consulatului General al României la Gyula: +36306357181. MAE recomandă consultarea paginilor de Internet: http://budapesta.mae.ro, http://szeged.mae.ro, http://gyula.mae.ro, www.mae.ro.
Seceta perturbă navigația pe Dunăre și în Ungaria
Transportul naval pe Dunăre este serios perturbat în Ungaria, din cauza nivelului extrem de scăzut al apei, rezultat al celei mai secetoase luni iunie din ultimii peste 120 de ani. Datele Institutului maghiar de Meteorologie arată că, luna trecută, cantitatea de precipitații a fost cu 83% mai mică decât media obișnuită, marcând cel mai secetos început de vară din 1901 încoace, potrivit Reuters. Consecințele sunt vizibile: navele de marfă sunt nevoite să transporte mult mai puțin decât capacitatea lor normală, doar 30-40%, ceea ce duce la creșteri semnificative ale costurilor de transport. „Suntem nevoiți să lăsăm mai mult de jumătate din încărcătură în urmă”, a explicat Attila Bencsik, vicepreședintele Asociației Ungare de Transport Naval. Din cauza suprataxelor aplicate navelor subîncărcate, tarifele de transport pot crește cu până la 100%. Vistula și Rinul, de asemenea afectate de secetă Deși astfel de niveluri scăzute ale Dunării nu sunt ieșite din comun, ele apar, de regulă, în august. „Acum vorbim de începutul verii”, sunt îngrijorați reprezentanții administrației apelor, așteaptă ploile anunțate în bazinul hidrografic al Dunării, care ar putea îmbunătăți situația. „Iunie este una dintre cele mai ploioase luni ale anului în climatul nostru, iar acum avem acest nivel atât de scăzut al apei”, a observat un vizitator oprit cu caiacul pe un banc de nisip la Szob, în nordul de Budapestei, precizând că „e frumos pentru că apa e limpede și se vâslește ușor, dar este îngrijorător.” Valul timpuriu de căldură și seceta afectează și alte râuri majore din Europa. Vistula, în Varșovia, a atins un nivel minim istoric, iar Rinul, în Germania, se confruntă cu un debit neobișnuit de scăzut pentru această perioadă a anului. Fenomenul pune presiune pe transportul fluvial și pe agricultură la scară continentală.