Etichetă: ungaria

Ungaria e în doliu. Marele campion a murit la doar 58 de ani

Veste tragică în Ungaria, țara vecină fiind în doliu, după ce marele campion mondial la scrimă a murit la doar 58 de ani, chinuit pentru mult timp de o boală gravă. Csaba Koves, unul dintre cei mai buni scrimeri ai anilor ’90, a fost dublu medaliat cu argint la Jocurile Olimpice și dublu campion mondial. Marele scrimer maghiar Csaba Koves a murit la doar 58 de ani Ungurii sunt în doliu după ce a fost anunțat decesul marelui campion mondial, la doar 58 de ani, chinuit fiind de ani de zile de o boală gravă. Este vorba despre Csaba Koves, unul dintre cei mai buni scrimeri ai anilor ’90, cel care are în vitrină două medalii argint la Jocurile Olimpice și alte două medalii de aur la campionatele mondiale, scrie sportal.blic.rs.  Federația Maghiară de Scrimă a făcut tristul anunț pe site-ul său oficial despre unul dintre cei mai buni scrimeri din urmă cu 3 decenii, sportivul care a câștigat Cupa Mondială la general și a fost liderul incontestabil al echipei maghiare din 1989 până în 2000. Keves a câștigat medalii de argint olimpice ca și component al echipei maghiare la JO de Barcelona în 1992 și patru ani mai târziu la Olimpiada de la Atlanta. Totodată, în 1991, acesta a câștigat titlul de campion mondial cu echipa naționale la Budapesta, iar doi ani mai târziu a pus mâna și pe aurul la Campionatul Mondial de la Essen. A sperat până în ultima clipă. „Doctorul mi-a spus să beau vin roșu” Cariera sa excepțională în scrimă s-a încheiat odată cu Jocurile Olimpice de la Sydney. S-a îndepărtat complet de scrimă și, practic, nu a mai apărut pe planșă după aceea, în ciuda faptului că a fost sfătuit de mulți să nu renunțe. Dar a fost de neînduplecat. Așa a fost mereu. Dacă decidea ceva, nu renunța la idee. A ținut legătura cu prietenii săi de scrimă, cel puțin până când s-a îmbolnăvit. A fost lovit de o boală nemiloasă și atunci s-a închis în el și nu a mai vrut să vorbească cu nimeni. Apoi, în urmă cu aproximativ doi ani, își revenise și a răspuns din nou la telefon. Mai mult, venea la sală din când în când și se comporta exact la fel ca înainte. De exemplu, bea vin roșu în loc de bere, lucru pe care nu-l mai făcuse niciodată. „‘Doctorul mi-a spus să beau vin roșu că îmi întărește oasele. Și vreau să le întăresc temeinic‘, ne-a spus în felul în care numai el putea povesti. Cândva, în primele luni ale anului, a încetat să mai vină. Mi-a răspuns încă o dată la apel, dar a spus: ‘Starea mi s-a înrăutățit din nou, nu mă suna, revin mai târziu’”, potrivit fostului său coechipier, directorul de comunicare al MVSZ, András Szetey, citat de Federația Maghiară de Scrimă.

Viktor Orban anunță împrumuturi ieftine pentru companii înainte de alegerile de anul viitor

Aflat la putere din 2010, liderul naționalist se confruntă cu ceea ce analiștii spun că ar putea fi cele mai dificile alegeri prin care a trecut până acum, economia stagnând și inflația persistentă împiedicând reducerea ratelor dobânzilor de către banca centrală, scrie gandul.ro, care citează Reuters. Noul program vine după ce, luna trecută, Guvernul a introdus un sistem de credite subvenţionate pentru tinerii care își doresc să cumpere o locuință, la mai puţin de jumătate din nivelul pieței. În prezent, rata de referinţă a Băncii Naţionale a Ungariei este de 6,5%. „Noul credit pentru firme va fi disponibil la o dobândă fixă de 3%, fără restricţii privind utilizarea, şi cu un plafon de 150 de milioane de forinţi (circa 454.000 de dolari)”, a declarat Orban într-un briefing. El a sugerat şi posibile reduceri de taxe pentru angajatori, fără a oferi însă detalii. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni. Avertismentul economiștilor Economiştii avertizează însă că măsurile pre-electorale implică riscuri fiscale semnificative. Potrivit analiştilor de la OTP Bank, economia ungară va avansa doar cu 0,6% în 2025, urmând să accelereze spre 3% anul viitor, impulsionată de consumul alimentat de stimulii fiscali înainte de alegeri. Ei atrag însă atenţia că efectul ar putea fi temporar, iar deficitul bugetar — estimat să depăşească 5% din PIB în 2026 — va trebui ulterior redus. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni.

Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE

Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că Uniunea Europeană este ”mai puternică” decât Rusia din toate punctele de vedere în acest moment, avertizând, într-un schimb de replici relaxat cu omologul său polonez, Donald Tusk, asupra problemelor economice ale Europei. Întrebat, la summitul european de la Copenhaga, care este principala amenințare la adresa Europei în acest moment, Viktor Orban a avertizat asupra situației economice. Glumind, Donald Tusk, premierul Poloniei, a semnalat că întrebarea era ”o provocare”. ”Pericolul real este legat de stagnarea economică și pierderea competitivității”, a răspuns Viktor Orban. Întrebat despre riscurile generate de Rusia, premierul ungar a continuat: ”Suntem mai puternici decât Rusia, faceți o comparație și să aveți opinii bazate pe lucruri concrete: Avem peste 400 de milioane de oameni, Rusia are 130 de milioane, observați PIB-ul european, este mai mare decât al Rusiei, noi, cele 27 de state UE, cheltuim mai mult pentru apărare decât rușii. De ce ne temem? Suntem mai puternici decât ei. Întrebarea este dacă avem conducere politică, dacă ne putem reuni și dacă ne putem apăra interesele împreună. Asta ar trebui să facem”. Uniunea Europeană și partenerii din Comunitatea Politică Europeană au decis să mențină sprijinul pentru Ucraina, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse. ”Obiectivul nostru rămâne o Ucraină puternică și liberă. Rusia trebuie să știe că Uniunea Europeană și partenerii au voința și mijloacele de a continua sprijinul pentru Ucraina până la obținerea unei păci corecte și durabile. Curând, vom lansa un nou program pentru a oferi Ucrainei avantajul tehnologic de care are nevoie pe câmpul de luptă. Menținem unitatea, pentru a garanta securitatea continentului nostru”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Pakistanul avertizează că planul lui TRUMP pentru Fâșia Gaza nu este în conformitate cu propunerea țărilor musulmane Danemarca raportează provocări constante ale RUSIEI în apele sale teritoriale /Moscova, acuzată că încearcă să provoace coliziuni navale

Viktor Orban, mesaj dur la summitul de la Copenhaga: Situația e gravă. Pe masă sunt propuneri pro-război / Premierul Ungariei se opune aderării Ucrainei la UE

„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă sunt propuneri evidente pro-război. Vor să dea fondurile UE Ucrainei. Vor să accelereze aderarea Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată limpede că bruxellezii vor să meargă la război”, a scris Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook. Șeful guvernului de la Budapesta și-a reafirmat ferm opoziția față de planurile legate de sprijinul militar și financiar pentru Kiev, insistând că Ungaria nu poate fi ocolită în luarea deciziilor. „Eu voi apăra ferm poziția Ungariei, dar acest summit dovedește și că următoarele luni vor fi despre amenințarea războiului. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al fiecărui maghiar iubitor de pace”, a adăugat Orbán. Reuniunea informală de la Copenhaga a reunit liderii statelor membre pentru discuții privind securitatea europeană și perspectiva aderării Ucrainei. Deși nu s-au luat decizii oficiale, reuniunea pregătește terenul pentru summitul Consiliului European programat pe 23-24 octombrie. Ungaria blochează consensul în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, premierul Orbán respingând în mod repetat ceea ce el numește „trucuri juridice” și avertizând că Uniunea Europeană riscă să fie atrasă în război prin aceste decizii. „Poziția Ungariei este că trebuie încheiat un acord strategic cu Ucraina, nu oferită calitatea de membru, deoarece aderarea ar însemna că Uniunea Europeană ar fi atrasă în războiul ruso-ucrainean”, a declarat premierul Ungariei. El a adăugat că „o parte semnificativă a fondurilor UE ar reveni Ucrainei dacă aceasta ar adera la Uniune”. Orban afirmă că strategia UE este să înfrângă Rusia într-un „război de uzură”, iar Ungaria nu este de acord: „Nu există o soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”, a avertizat el. Viktor Orbán consideră că trebuie negociat un acord pe termen lung cu Rusia privind un nou sistem de securitate europeană, în cadrul căruia să fie găsit și locul Ucrainei.

Slovacia și Ungaria nu cedează: Cele două țări refuză să reducă importurile de energie din Rusia fără alternative viabile

Slovacia și Ungaria au anunțat că nu vor ceda presiunilor administrației Trump de a reduce importurile de energie din Rusia până când Uniunea Europeană nu asigură surse alternative suficiente, relatează Bloomberg. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a promis sancțiuni mai dure împotriva Moscovei, dar numai după ce aliații europeni vor opri complet achizițiile de petrol rusesc. „Înainte să ne putem angaja complet, trebuie să avem condițiile potrivite, altfel riscăm să ne afectăm grav industria și economia,” a spus ministrul slovac al Economiei, Denisa Sakova, pe 17 septembrie, la Bratislava. Ea a subliniat că infrastructura pentru rute alternative este esențială și a precizat că a discutat această poziție cu secretarul american al Energiei, Chris Wright, la Viena. Sakova a adăugat că, odată ce există rute alternative și capacitate de transport suficientă, Slovacia nu se opune diversificării. Totuși, ea a avertizat că oprirea completă a importurilor rusești ar fi riscantă, având în vedere poziția geografică a țării, la capătul de vest al principalelor rute de aprovizionare ale UE. Ungaria adoptă aceeași poziție Ungaria își menține aceeași poziție fermă. „Când o decizie afectează direct interesele Ungariei, cum este cazul achizițiilor de energie, vom folosi dreptul de veto,” a declarat ministrul de cabinet Gergely Gulyas la Budapesta. Premierii Viktor Orban și Robert Fico sunt printre cei mai vocali opozanți ai reducerii dependenței de energia rusă, Ungaria și Slovacia fiind ultimele două state membre ale UE care încă importă petrol prin conducta Druzhba.

Călin Popesc-Tăriceanu: România este în ultima vreme OCOLITĂ de investițiile din China, în timp ce Ungaria se bucură de acestea

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a discutat despre relațiile economice dintre România și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Ultima dintre investițiile Ungariei este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterie a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL. Care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre relația deficitară pe care o are România cu China. Acesta amintește că de curând a fost într-o vizită privată în Ungaria. Acolo a fost invitat de Ministrul de Externe la o discuție. Printre altele, menționează politicianul, a discutat și despre cele mai noi investiții ale Chinei în Ungaria. Una dintre aceste investiții are legătură cu cea mai mare fabrică din lume de produs baterii, fabrică ce deține 38% din cota de piață mondială. Politicianul susține că este tot mai atent la relațiile altor țări din regiunea noastră cu investitori străini. Acesta remarcă și faptul că în timp ce Ungaria are o perioadă de prosperitate în investiții, România este ocolită de ele. Acesta susține și că toate firmele chinezești ascultă de Partidul Comunist. Fără dezvoltarea relațiilor diplomatice cu China, nu vor veni investitori în România. „De curând am făcut o vizită privată în Ungaria. Cu această ocazie am avut plăcerea și onoarea să fiu invitat la o întâlnire cu Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, cu care am stat la… Am fost invitat la minister, am stat de vorbă o oră și sigur că am discutat diverse subiecte. Atenție, Ministrul de Externe în Ungaria este și Ministrul Comerțului. Eu sunt puțin mai atent sau mai mult atent la modul în care se mișcă investițiile din alte țări în regiunea noastră. Trebuie să remarc că, din păcate, România, în ultima vreme, este ocolită, iar Ungaria s-a bucurat de investiții importante. Ultima dintre ele este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterii a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL, care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%. Nu cred că ați mai auzit de vreo firmă care să aibă o cotă… Poate Microsoft, dar e altceva. Și eram curios să văd dacă pot să obțin de la el, să înțeleg ce argumente, ce atuuri folosesc. Pentru că România, din păcate… În primul rând, Ungaria, nu e un mare secret, adică n-a trebuit să stau să îl trag de limbă… În primul rând, Ungaria întreține o relație normală, cordială, ceea ce e foarte important, cu China. Și chinezii apreciază lucrul ăsta. N-o să aprecieze să vină în România, pentru că firmele chinezești, să știți că toate firmele chinezești ascultă ce spune Partidul Comunist. De acolo pleacă totul. Nu o să vină să bată la ușă în România, unde Ministrul de Externe se oțărește la China. Asta este. Adică știi să-ți cultivi aceste relații, știi să pregătești terenul? Oricum, cred că e o greșeală foarte mare și nu am spus-o numai eu, au spus-o și alții, ca România să se bazeze, să mizeze exclusiv pe relația strategică cu Statele Unite. Relația strategică cu Statele Unite este esențială pentru securitatea României. Eu văd că liderii Uniunii Europene, în frunte cu Ursula, s-au dus în vizită la Beijing. Franța nu știe ce să facă să vândă cât mai mult avioane în China…”, a explicat politicianul.

Viktor Orban susține că va fi haos dacă partidul pro-UE va câștiga alegerile în Ungaria

Aflat la putere din 2010, Orban se pregătește pentru cele mai dificile alegeri din cariera sa, spun experții. Economia Ungariei este în stagnare, iar inflația ridicată împiedică scăderea dobânzii, notează Reuters. Orban, care a declarat că UE riscă să se destrame în următorul deceniu, încearcă să facă față provocării lansate de contracandidatul Peter Magyar, promițând reduceri de taxe pentru familii, tichete alimentare pentru pensionari și credite ieftine pentru cei care cumpără prima locuință. „Ungaria are doar două opțiuni din punct de vedere strategic”, le-a spus Orban susținătorilor partidului său de dreapta, Fidesz. „O opțiune este să ne alăturăm politicii de la Bruxelles. Asta, în opinia mea, ar fi catastrofală, cu consecințe care ne-ar împinge în haos și sărăcie”, a declarat Orban. Orban s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu Uniunea Europeană, în special pe teme legate de migrație, drepturile LGBT, independența justiției, libertatea mediului academic și sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022. Peter Magyar promite apropierea de UE Duminică dimineața, Peter Magyar, fost apropiat al guvernului și lider al Partidului Tisza, aflat în fața Fidesz în majoritatea sondajelor, a declarat că Ungaria trece prin mai multe crize simultan, de la costul vieții la lipsa de încredere publică și declinul standardelor democratice. Magyar a spus că, dacă va câștiga alegerile, va relansa economia prin deblocarea fondurilor europene înghețate, combaterea corupției și introducerea unui impozit pe avere, concomitent cu reducerea impozitelor pentru pentru persoanele cu venituri mici. „Țara noastră va fi din nou un membru activ și credibil al Uniunii Europene și NATO. Nu un obstacol, ci un aliat respectat și constructiv”, a spus Magyar.

Conductă de petrol din Rusia, lovită de atacurile ucrainene

Potrivit sursei citate, „unități ale forțelor de rachete și artilerie, precum și forțele UAV, au lovit stația de expediere a producției liniare 8-N (LVDS) din apropierea satului Naytopovichi, din regiunea Bryansk”. Stația care a fost lovită este parte a conductei principale Stalnoy kon, care are o capacitate de 10,5 milioane de tone de țiței. Stația are o importanță strategică pentru transportul produselor petroliere pentru forțele Rusiei din Ucraina ocupată, potrivit RBC Ukraine.  „Au fost înregistrate numeroase lovituri, provocând incendii în zona stației de pompare și a parcului de rezervoare”, se arată în raportul publicat duminică de Statul Major al Armatei din Ucraina. Robert Brovdi, comandatul forțelor UAV ale Ucrainei, a precizat că ținta este, de asemenea, un obiectiv strategic important pentru transportarea petrolului din rafinăriile din Belarus spre Rusia, incluzând rafinăriile Mozyr și Novopolotsk. Forțele armate ucrainene au lovit și rafinăria de petrol Ilsky situată în teritoriul Krasnodar Krai. Rafinăria prelucrează anual 6,42 milioane de tone de petrol și este implicată în aprovizionarea forțelor de ocupație rusă. Recent, armata Ucrainei a lovit stația de pompare Nikolskoye, parte uneia dintre cele mai lungi conducte de petrol care pleacă din Rusia, numită Druzhba, atac care a dus la întreruperea temporară a transporturilor de petrol pe conducta principală, ceea ce a determinat critici din partea  Slovaciei și Ungariei, care primesc petrol prin această conductă.

Comisarul pentru Energie: UE își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028

Uniunea Europeană își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028, a declarat comisarul UE pentru energie Dan Jorgensen. Comisarul UE a adăugat că nu s-a confruntat cu presiuni din partea Statelor Unite pentru o devansare a termenului limită. Joi, președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni să nu mai cumpere petrol rusesc, a declarat un oficial de la Casa Albă. Îndemnul a venit în contextul eforturilor lui Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Comisarul pentru energie Dan Jorgensen a declarat pentru Reuters că el personal nu a fost supus presiunilor Administrației americane pentru a opri achizițiile de petrol rusesc mai repede decât termenul limită din 2028, dar ar fi bucuros ca SUA să sprijine planul UE. „Nu numai că Putin a transformat energia într-o armă folosită împotriva noastră, a șantajat statele membre, dar de fapt ajutăm indirect la finanțarea războiului lui Putin, iar acest lucru trebuie să înceteze. Iar dacă președintele Trump este de acord cu asta, atunci este un sprijin binevenit, pentru că acesta este cu siguranță obiectivul nostru principal”, a spus Jorgensen. Energia este cel mai profitabil produs de export al Rusiei, iar veniturile din exporturile de combustibil au ajutat Moscova să-și finanțeze războiul. Discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind importurile de petrol din Rusia Uniunea Europeană negociază mecanismele pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești ale UE până la 1 ianuarie 2028. Ungaria și Slovacia continuă să importe țiței rusesc prin conducta Drujba și se opun planului UE, spunând că acesta ar majora prețurile la energie. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Jorgensen a spus că este în discuții cu ambele guverne – dar că, dacă este necesar, țările UE ar putea aproba planurile fără cele două state. El a refuzat să confirme dacă Bruxelles-ul va oferi finanțare sau garanții legale pentru a încerca să câștige sprijinul celor două țări. „Dacă, din motive interne, există țări care nu consideră că pot susține planul, atunci acest lucru nu necesită unanimitate”, a spus Jorgensen. Miniștrii Energiei urmează să aprobe propunerile UE luna viitoare Propunerile UE sunt concepute pentru a fi adoptate de o majoritate consolidată de țări membre. Diplomați UE au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca miniștrii Energiei din țările membre să le aprobe în timpul unei reuniuni luna viitoare. Achizițiile UE de gaze rusești rămân mult mai mari. S-a calculat că Europa ar cumpăra aproximativ 13% din gazul său din Rusia în acest an, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Discuții cu secretarul american pentru Energie la Bruxelles Săptămâna viitoare, Jorgensen va purta discuții cu secretarul american pentru Energie Chris Wright la Bruxelles, cu privire la promisiunea UE de a cumpăra energie în valoare de 250 de miliarde de dolari din SUA pe an, ca parte a acordului comercial dintre SUA și UE. Analiștii au spus că angajamentul de cumpărare a energiei este nerealist – în parte, deoarece UE poate controla doar într-o mică măsură energia importată de companiile europene. Jorgensen a spus că vor discuta opțiuni pentru modul în care Administrațiile UE și SUA pot asigura implementarea acordului. De exemplu, Comisia a spus că ar putea “pune la comun” cererea companiilor europene pentru a cumpăra mai mult gaz din SUA. „Este clar că rolul nostru este de a facilita. UE nu este un comerciant de gaz”, a spus Jorgensen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir Putin NEAGĂ că economia Rusiei are probleme, cu toate că specialiștii susțin contrariul

Ungaria rămâne fără opţiuni de stimulare a creşterii economice

Preţurile alimentelor din Ungaria au scăzut cu 20% într-un an mulţu­mită reducerii marjelor de profit ale magazinelor de retail impuse de guvern, iar produsele din farmacii s-au ieftinit cu aproape 27%, a declarat recent un secretar de stat maghiar. Politicianul a iden­tificat şi sursa „răului“. Potrivit acestuia, creşte­rile rapide de preţuri de la începutul anului s-au datorat retailerilor multinaţionali care profită de „marjele de profit excesive“. Ca exemple, el a menţionat săpunul de vase, detergentul pentru rufe şi gelul de duş, la care marjele de retail depăşesc 30%. Pentru maghiari, vestea cu ieftinirile ar trebui să fie una bună. Totuşi, în datele statistice lucrurile arată altfel. În iulie, inflaţia a fost peste aştep­tări, de 4,3%, cu mult peste ţinta de 3%, şi a avut la bază preţurile mari ale alimen­telor, energiei şi serviciilor. Din cauza presiunilor infla­ţioniste, dar şi a incertitudini­lor geopolitice din regiune şi din lume, banca centrală maghiară a menţinut luna trecută dobânda de referinţă pentru politica monetară la cel mai ridicat nivel din Uniune Europeană, de 6.5%. A fost o decizie luată din pru­denţă. De asemenea, guvernato­rul instituţiei, Mihály Varga, fost mi­nistru şi un om de încredere al premie­rului Viktor Orban, a avertizat asupra riscurilor bugetare, care se suprapun peste o slăbiciune economică prelungită. Creștere economică slabă, deficit slăbit de cheltuielile politice Ultimul anunţ făcut de ministrul economiei Márton Nagy îi dă dreptate bancherului-minis­tru şi pune sare suplimentară pe o rană dure­roa­să: deficitul bugetar de anul acesta va fi mai mare decât s-a anticipat, iar creşterea eco­nomică mai slabă decât în ultimul scenariu, şi acela pesimist, al guvernului. Astfel, în loc de un deficit bugetar de 4,1% din PIB, ţinta convenită oficial, Ungaria va avea un deficit de 4,5% din PIB, la el contribuind, printre altele, cheltuielile pre-electorale. Unii analişti cred că indicatorul se poate duce şi mai sus, la 5% din PIB. Iar creşterea eco­nomică nu va fi de 1%, o estimare a gu­vernului chiar proaspăt redusă de la 2,5%, ci de 0,7%. Ministrul Nagy a ex­pli­cat şi care este vinovatul pen­tru avansul economic atât de slab. Este vorba de încetinirea economiei europene. Ce va face în aceste condiţii banca centrală, pen­tru ca economia maghiară să nu cadă într-un cerc vicios în care creşterea slabă ali­men­tează deficitul şi invers? Analiştii spun că cel mai probabil instituţia va reduce dobânzile până la finalul anului. De asemenea, ministrul Nagy a declarat pentru Reuters că Ungaria va păstra încrederea pieţelor şi agenţiilor de rating Acestea au sub supraveghere calificativul care recomandă ţara pentru investiţii. Ministrul Orban a tot sperat că accelerarea creşterii economice îi va netezi calea spre un nou mandat în alegerile de anul viitor când, spun analiştii, va avea în faţă cea mai puternică opoziţie din ultimul deceniu. El încearcă să atragă alegători cu reduceri mari de taxe pentru familii, credite ieftine pentru cei care-şi cumpără pentru prima dată locuinţă şi cu majorări de pensii care să contrabalanseze efectele inflaţiei încăpăţânate, aşteptată să ajungă la o medie de 4,7% anul acesta. Inflaţia rămâne „inamicul public“, a spus Nagy. „Nu vrem să riscăm încrederea investito­rilor şi, desigur, nu vrem să riscăm ratingul Ungariei. Nu suntem proşti în sensul ăsta“, a mai spus politicianul pentru Reuters. Cu o altă ocazie, la un summit economic organizat la Veszprém, politicianul le-a promis companiilor reduceri masive de dobânzi. Tot acolo, guver­natorul băncii centrale, Mihály Varga, a expli­cat că economia maghiară a scăzut de şapte ori în ultimele 12 trimestre, ceea ce nu s-a mai în­tâm­plat decât în timpul crizei din 2009. El a mai făcut clar şi că forintul nu mai poate fi sacrificat prin devalorizeare pentru a ajuta exporturile. „De vreme ce importurile reprezintă 70% din PIB, stabilitatea cursului de schimb a forintului este vitală“, a declarat Varga. Ponderea im­portu­rilor în PIB ar explica inflaţia mare din Ungaria. În plus, forintul este cunoscut ca monedă predispusă la deprecieri. Polonia, în linie dreptă și creștere economică stabilă În Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a redus în această săptămână dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 4,75%, în condiţiile în care imboldul dat de retragerea inflaţiei la 2,8% în august a cântărit mai mult decât riscurile bugetare. Scăderile de anul acesta totalizează 100 de puncte procentuale. „Creşterea economică este solidă, dar economia nu se supraîncălzeşte şi nu produce presiuni inflaţioniste adiţionale“, apreciază economiştii de la ING. La domolirea presiunilor inflaţioniste contribuie decizia guvernului de a prelungi măsurile de îngheţare a preţurilor energiei până în trimestrul patru al acestui an. Pe de altă parte, estimarea de deficit bugetar pentru 2025 a fost majorată, de la 6,3% din PIB la 6,9% din PIB. Sunt unii analişti care cred că este probabil ca banca centrală să reducă din nou dobânzile în noiembrie.