De ce pot ungurii și polonezii să-și cumpere case, iar tinerii români nu. Lecția pe care nu vrem s-o învățăm din Europa Centrală
Ungaria clarifică statutul proprietăților și investește în siguranța juridică. Polonia dă vouchere, credite subvenționale și locuințe sociale. România, în schimb, rămâne blocată între birocrație, promisiuni electorale și prețuri imposibile. Ungaria: grădinile „împrejmuite” devin locuințe legale Guvernul Orban a făcut în câteva luni ceea ce România nu reușește din 1990: a pus ordine într-o piață imobiliară în care sute de mii de terenuri aveau un statut juridic ambiguu. Sursa foto: Portofoliu.hu „Grădinile împrejmuite” – mici parcele de la periferia orașelor, folosite cândva pentru hobby-uri agricole sau case de weekend, devin acum terenuri locuibile, legale și finanțabile. După ani de consultări și presiuni din partea administrațiilor locale, Budapesta a modificat legea cadastrului funciar: proprietarii pot solicita ca terenurile lor să fie scoase din circuitul agricol, fără amenzi sau proceduri complicate, și să fie reclasificate ca suprafețe rezidențiale. Această simplă clarificare juridică a eliberat practic o piață uriașă. Zeci de mii de parcele care nu puteau fi vândute, construite sau ipotecate pot deveni acum locuințe permanente pentru tineri sau pentru familii care nu își permiteau prețurile din centrele urbane. Astfel, în jurul Budapestei, la Dunakeszi, Szentendre, Érd sau Szigetszentmiklós, dar și în marile orașe precum Debrețin, Kecskemét sau Győr, se prefigurează un boom al construcțiilor de locuințe mici și accesibile. Pentru mulți tineri maghiari, asta înseamnă o șansă reală să construiască o casă legală și finanțată la periferie. Polonia: statul intervine direct în sprijinul locuințelor La Varșovia, guvernul nu doar „clarifică”, ci subvenționează direct. În Polonia, locuința a devenit o prioritate de politică publică, iar rezultatele se văd în sondaje și în încrederea populației. Sursa foto: Profimedia Potrivit unui studiu CBOS realizat la finalul verii, peste 51% dintre polonezi cred că statul trebuie să-i ajute să cumpere apartamente sau să-și construiască locuințe proprii. Guvernul a reacționat: a introdus vouchere pentru locuințe, credite subvenționate și programe extinse de locuințe sociale cu opțiune de cumpărare. De asemenea, 75% dintre polonezi susțin ideea de sprijin financiar pentru locuințe sociale și de creștere a disponibilității terenurilor pentru construcții. În plus, guvernul a lansat un sistem de verificare a veniturilor pentru chiriașii din locuințele municipale, astfel încât ajutorul să ajungă doar la cei care chiar au nevoie. Prin aceste măsuri, Polonia a reușit să mențină o piață imobiliară accesibilă pentru clasa de mijloc, fără a o lăsa complet la mâna dezvoltatorilor. România: între birocrație, promisiuni și visul tot mai scump al propriei locuințe Și acum, România. Țara unde piața imobiliară e mereu „în febră”, dar oamenii nu-și mai permit termometrul. Statul român nu are nicio strategie coerentă de locuire, iar tinerii sunt prinși între două extreme: chirii tot mai mari și credite tot mai greu de obținut. Sursa foto: Mediafax Programul „Prima Casă” a devenit un instrument bancar rigid, fără legătură cu realitatea prețurilor actuale. În paralel, locuințele sociale aproape că nu există. România construiește, anual, de zece ori mai puține locuințe publice decât Ungaria sau Polonia. Prețurile la imobiliare au explodat în ultimii ani. La nivel național, creșterile sunt în medie de 15%, după ce și anul precedent au fost majorări semnificative. Doar în București, un apartament care în urmă cu doi ani era 100.000 euro, a ajuns acum să coste peste 130.000 de euro. În Ungaria, o semnătură pe un decret a eliberat mii de hectare pentru construcție. În Polonia, un voucher guvernamental a deschis drumul către prima locuință pentru zeci de mii de tineri. În România, însă, chiar și un aviz pentru racordul la gaze durează mai mult decât ridicarea unei case în Polonia. Ungurii au înțeles că o piață imobiliară sănătoasă are nevoie de reguli clare și predictibile. Polonezii au înțeles că statul trebuie să intervină atunci când oamenii nu-și mai pot permite o locuință decentă. România, în schimb, continuă să creadă că piața „se va regla singură”, în timp ce tinerii părăsesc țara, iar orașele se sufocă sub blocuri construite fără infrastructură. Surse foto: Profimedia / Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Creșteri RECORD de preț pe piața imobiliară! Cât costă acum un apartament din București, care în urmă cu 2 ani se vindea cu 100.000 de euro Orașul din România cu cea mai scumpă chirie la GARSONIERĂ pe final de 2025: 1.400 euro/lună. Culmea, nu e București sau Cluj-Napoca! Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%
Ungaria se pregătește de criza benzinei după sancțiunile SUA asupra Rusiei
Ungaria a început să se pregătească pentru un deficit de benzină. Guvernul a propus modificări la legea privind stocarea petrolului și a combustibililor importați. Între timp, Ungaria se află în declin economic, iar premierul își joacă soarta politică la alegerile parlamentare din 2026. Dacă sancțiunile SUA vor afecta livrările de petrol rusesc, în țară vor fi deschise benzinării de rezervă pentru „serviciile critice”. Reamintim că în noiembrie, Viktor Orban îl va vizita pe Donald Trump pentru a cere o amânare a renunțării la petrolul rusesc. Orban se așteaptă ca Trump să-l lase să cumpere petrol rusesc în continuare Cu câteva ore în urmă, președintele SUA a declarat că, deși Viktor Orban este prietenul său, SUA nu vor face excepții. Orban a precizat la postul de radio de stat din Ungaria că „problema energetică va trebui discutată în cadrul întâlnirii programate cu președintele american Donald Trump”. Benzinărie a companiei maghiare „MOL” Potrivit premierului maghiar, finanțarea Kievului necesită tot mai multe resurse și împinge continentul european către un conflict militar de amploare. Trump ar urma să se întâlnească cu premierul maghiar pe 7 noiembrie 2025. „Orban a cerut o excepție de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc. Nu i-am acordat-o, dar a cerut-o. Este prietenul meu”, a declarat președintele SUA. Economia Ungariei este în declin. Premierul are alegeri decisive anul viitor Premierul maghiar a subliniat că economia țării sale a stagnat în trimestrul al treilea, creșterea fiind aproape zero, iar inflația persistentă împiedică reducerea dobânzilor. În contextul alegerilor naționale din 2026, Orban a implementat deja reduceri de taxe pentru familii, creșteri salariale și un program masiv de credite ipotecare subvenționate. Viktor Orban a anunțat că guvernul ungar va introduce un supliment de pensii, denumit „a 14-a lună”, pentru pensionarii care primesc deja un bonus anual. Economistul Peter Virovacz de la ING Bank estimează că măsura va costa aproximativ 0,6% din PIB-ul Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock/ Profimedia Autorul recomandă: Orban vrea să refacă Grupul de la Visegrad, dar fără Polonia. Cum plănuiește liderul maghiar să-i încurce planurile Ursulei
Republica Moldova, pregătită pentru aderarea la UE. Maia Sandu: Următoarea etapă, blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina
Într-un interviu pentru postul radio Rock FM, lidera de la Chișinău a vorbit despre procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Țara se află în faza în care ar trebui să înceapă următoarea etapă de negocieri, însă aceasta este blocată de refuzul Budapestei în raport cu Ucraina. Maia Sandu a declarat în cadrul interviului că Republica Moldova ştie, în mare parte, reformele care trebuie îndeplinite, chiar dacă procesul oficial este deschis sau nu. „Noi ne dorim să reuşim să ajungem membru cu drepturi depline. Noi suntem la etapa la care trebuie să începem următoarea etapă de negocieri. Această etapă este blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina, dar noi ştim în mare parte care sunt reformele pe care trebuie să le facem şi, indiferent dacă procesul oficial este deschis sau nu”, a declarat preşedinta Republicii Moldova. Maia Sandu: Corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă Maia Sandu a mai subliniat că în mod normal, „corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă, pentru că aşa spune Uniunea Europeană. Este un proces meritocratic. Comisia Europeană a stabilit în rapoartele ei, şi o să avem un raport peste o săptămână… și Moldova, şi Ucraina şi-au îndeplinit angajamentele şi trebuie să treacă la următoarea etapă”. Republica Moldova a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după ce Ucraina a făcut același pas. Între timp, ambele țări au primit statutul oficial de țară candidat la aderare în iunie 2022, iar în iunie 2024 au început și discuțiile de aderare cu fiecare stat în parte. În prezent, cererea Ucrainei de aderare la UE este blocată de veto-ul Ungariei, iar această situație a împiedicat Moldova să avanseze în procesul de aderare. Uniunea Europeană continuă să se opună separării cererilor de aderare ale Ucrainei și Moldovei, temându-se că o astfel de separare ar reprezenta o lovitură puternică pentru Kiev.
Lecția de maghiară. Ungaria ne-a SUFLAT afaceri de 5 miliarde de euro și a investit 10 miliarde de euro în Transilvania în ultimii 10 ani. Ce miză are Viktor ORBAN
În ultimii ani, Ungaria lui Viktor Orban a derulat o campanie intensivă de investiții strategice în România, premierul țării vecine remarcându-se ca un susținător convins al investițiilor maghiare în țara noastră. Inclusiv ginerele său a bifat o investiție de 50 de milioane de euro, în Capitală. Doar în Transilvania, premierul maghiar a investit prin apropiați ai săi o sumă colosală, 10 miliarde de euro. Pe de altă parte, țara vecină ne-a furat de sub nas mega-investiții ale unor giganți auto precum BMW sau BYD. Toate datele și cifrele converg către un plan solid și coerent al liderului de la Budapesta. Prezent la congresul UDMR de săptămâna trecută, premierul Ungariei a declarat că țara sa este interesată de succesul economic al României și își dorește să trăiască în pace și cooperare cu vecinii săi. Însă, ce nu a remarcat presa autohtonă este că, în ciuda entuziasmului premierului Bolojan pentru o cooperare economică cu Ungaria de succes și a declarațiilor diplomatice ale lui Viktor Orban, Ungaria este deja extrem de prezentă în economia românească, dându-ne chiar lecții. Maghiarii au cumpărat două companii din Ardeal și au pus ochii pe E.ON și Napolact În ultimii ani, Ungaria a cumpărat intensiv companii din Transilvania. Astfel, o compania maghiară a semnat contractul pentru exploatarea unei mine de sare în Cluj. Compania maghiară Diana Exploatări Miniere SRL a câștigat concesiunea în 2024. Sarea extrasă de aici este considerată a avea o puritate extrem de ridicată, iar zăcământul ar putea fi exploatat timp de sute de ani. Compania ungară Duna Aszfalt Zrt a achiziționat Euro Strada SRL, o cunoscută firmă cu sediul în Brașov, specializată în construcția de drumuri și poduri. Potrivit Profit.ro, Duna Aszfalt este una dintre cele mai mari întreprinderi de construcții central-europene. Compania este controlată de omul de afaceri Laszlo Szij, un apropiat al partidului FIDESZ controlat de premierul Orban. Duna Aszfalt Pe de altă parte, Kesz Group, una dintre cele mai importante companii de construcții din Ungaria, a intrat pe piața rezidențială din România în 2021. Kesz a deschis prima sa unitate de producție în țara noastră în satul Moldovenești, lângă Turda. Unul dintre cei mai importanți jucători de profil în Ungaria este susținut în planurile sale de dezvoltare în Transilvania chiar de premierul Orban, potrivit Capital. Grupul Kesz și-a început activitatea în România în 2001, devenind o forță pe piața locală, activ în domeniul construcțiilor de clădiri, cât și în investițiile imobiliare din București și Cluj-Napoca. În 2025, a realizat o investiție de 1,8 miliarde de forinți (aproape 4,5 milioane de euro). Pe de altă parte, potențiala achiziție de către guvernul de la Budapesta a altor intervenții strategice precum compania de gaz E.ON România și cea de lactate Napolact a fost blocată de statul român, autoritățile fiind notificate din perspectiva anumitor riscuri implicate de acestea asupra securității naționale. Ginerele lui Orban a cumpărat o clădire office de lux din București cu 50 milioane de euro Compania ungară Granit Asset Management, controlată de omul de afaceri Istvan Tiborcz, a achiziționat una dintre cele mai importante clădiri de birouri din București. Tranzacția cu grupul suedez Skanska este evaluată la circa 50 de milioane de euro și înseamnă intrarea pe piața imobiliară a unuia dintre cei mai bogați unguri, ginerele lui Viktor Orban. Tiborcz are 38 de ani și o avere de 250 de milioane de euro, ocupând locul 19 în ediția din 2024 a publicației ungare 100 cei mai bogați unguri, scrie Profit.ro. În iulie 2024, Granit Bank, o instituție financiară maghiară al cărei acționar principal este tot Istvan Tiborcz, a început să opereze în România. Istvan Tiborcz, unul dintre cei mai bogați unguri, este ginerele lui Viktor Orban Miza reală a achizițiilor pe bandă rulantă ale Ungariei Extinderea discretă, dar vizibilă a acestor firme ridică întrebări referitor la influența economică și politică a Ungariei în țara noastră. În 2024, presa din Ungaria a publicat informații din care rezultă că unii oameni de afaceri apropiați FIDESZ și lui Viktor Orban încearcă să facă diferite tranzacții în afara țării pentru a putea participa la contracte din fonduri europene. Astfel, companiile maghiare sunt interesate în special de firme de construcții sau din energie în statele apropiate, în contextul în care țara vecină are o mare parte din fondurile europene blocate în urma politicii lui Orban, care i-a adus acuzații din partea Bruxelles-ului că nu respectă statul de drept. Ungurii au investit 10 miliarde de euro pentru diferite afaceri în Transilvania Potrivit jurnalistului clujean Romeo Cuti, Ungaria a alocat aproximativ 10 miliarde de euro în ultimii 10 ani pentru diverse proiecte în Transilvania, vizând cu precădere susținerea firmelor și agricultorilor, investiții imobiliare, dar și programe culturale. Romeo Couți a precizat, într-un podcast EVZ, că scopul real al Budapestei este crearea în regiune a unei „bule economice și culturale”. Jurnalistul a menționat că această strategie atent planificată are loc în contextul unei crize economice fără precedent în Ungaria. Couți a mai explicat că, deși Ungaria se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic, investițiile în Transilvania fac parte dintr-o strategie pe termen mediu și lung. Vecinii din vest ne-au „furat” investiții de 5 miliarde de euro ale giganților auto BYD și BMW În sens contrar, trebuie amintit că România este într-o poziție defavorabilă și prin prisma investițiilor uriașe ratate în favoarea Ungariei. Astfel, uzinele auto construcție de BYD și BMW în Ungaria au început producția în 2025, deși țara noastră a fost pe lista scurtă a acestor afaceri. Astfel, fabrica BMW din Debrecen (foto sus) produce noua generație de mașini electrice pe platforma Neue Klasse și înseamnă o investiție de 1 miliard de euro, iar gigantul din China BYD și-a deschis prima fabrică europeană la Szeged, o investiție de 4 miliarde de euro. De altfel, gigantul auto a transformat Ungaria în baza sa europeană, scrie economica.net. Argumentele ungurilor au fost imbatabile: infrastructura, mult superioară în fața celei autohtone, precum și taxele și impozitele pe forța de muncă mai prietenoase. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Viktor Orban, interviu pentru o publicație din Transilvania despre relația Ungaria – România: „Pacea e o fază
Dan Dungaciu: Zelenski a INTERZIS legalizarea Bisericii Ortodoxe și închide licee cu predare în Limba Română
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum situația din Ucraina este una anti-românească. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum situația din Ucraina este una anti-românească. Acesta a început prin a spune că Ucraina este pe o pantă naționalistă. Această direcție a statului este încurajată de Occident. Analistul susține că totul a început de pe vremea lui Poroșenko, fostul președinte al Ucrainei. Atunci a început un fenomen anti-românesc. Interzicerea Bisericii Ortodoxe Române și închiderea liceelor în care se predă româna sunt factori ai unui fenomen profund anti-românesc, susține Dungaciu. „Ucraina a intrat de mult pe o pantă din aceasta naționalistă, încurajată de zona occidentală, inclusiv de America. Pentru că inițial s-a început cu această încurajare încă de pe vremea președintelui Poroșenko, așa-zisa Revoluție Oranj, care ea este prima care a redescoperit rădăcinile anti-rusești, ca să zic așa, ale Ucrainei. Niște tipuri de rădăcini anti-rusești care în România, evident, ar fi interzise. Genul ăla de manifestări și genul ăla de personaj. Zelenski le-a dus până la capăt, urmând, de fapt, implementarea legii educației care a început înaintea lui, pe vremea președintelui Poroșenko. Acuma e culminarea acelui proces. Domnul Zelenski, din păcate, întărește această linie care este anti-românească, indiscutabil, prin interzicerea legalizării Bisericii Ortodoxe Române, în pofida legislației Ucrainei, în pofida legislației europene, pentru că legislația europeană spune că biserica este separată de stat, dacă eu vreau să înscriu în România cultul omuleților roșii cu urechi verzi, eu am voie să-l înscriu dacă nu-mi încalcă niște prerogative care țin de securitatea statului, de sănătatea publică. Deci statul e obligat să-l recunoască, cultul ăla pot să fie canonic, subordonat, treaba lor. Deci Ucraina, în acest moment, interzice înregistrare Bisericii Ortodoxe Române, o tergiversează și pe cel care a inițiat petiția îl face persona non grata, domnul Eugen Pătraș. Închid liceele pentru că e legea educației, așa spune. Deci s-a închis orice idee. În vremea sovietică existau oameni care aveau cursul de limba română și la universități și la facultăți. Noua lege a educației în Ucraina interzice ideea de școală în limba română. Nu mai sunt școli în limba română, iar numărul orelor sau numărul școlilor care mai predau ore de limba română se reduce. Deci dacă faceți o comparație între perioada sovietică, perioada sovietică, nu vorbim și de perioada europeană, diferența este colosală. Sigur că cineva ar putea să spună că înțelegem că rusa… De ce nu faci măcar o diferență între limbile europene și limbile care nu sunt europene, ca să arăți că n-ai nimic cu românii, de fapt? Și vă mai dau o știre, pe care nu a prea pus-o presa din România. A acceptat, pentru prima dată, Ucraina dubla cetățenie. România nu se află printre statele ale căror cetățenii să fie acceptate. Polonia are voie. Pentru Polonia se acceptă dubla cetățenie. Pentru Ungaria nu se acceptă dubla cetățenie. N-aș vrea să comparăm Ungaria și România, apropo de ajutorul care a fost dat. Faptul că românilor nu le dai voie să aibă dublă cetățenie, asta nu face decât să întărească ceea ce, din păcate, Kiev-ul a făcut pe linia educației înainte de Zelenski. Ce se întâmplă în Ucraina, din păcate, este consecința acestei neputințe de a-ți asuma ideea de statalitate, Figurile triste, de cele mai multe ori, care reprezintă România, sunt consecințe ale eșecului profund al acestui stat. Tot ce se întâmplă cu Ucraina este mai dureros, pentru că noi și plătim, și finanțăm acest război. Măcar ungurilor nu le-am dat bani, ca să zic așa.”, a explicat geopoliticianul.
Valentin Stan: Orban strică planurile de război din Uniunea Europeană. De aceea l-a ales Trump pentru summitul cu Putin
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat de ce premierul ungar Viktor Orban a devenit un personaj incomod pentru liderii occidentali. El spune că Orban le strică planurile de război. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Viktor Orban le strică planurile Stan a spus că Viktor Orban este acum principalul obstacol în calea strategiei de război a Bruxelles-ului. Potrivit lui, premierul Ungariei oprește pachetele de sancțiuni, blochează negocierile de aderare ale Ucrainei și se opune finanțării continue a unui conflict pe care îl consideră deja pierdut. Pentru că Orban le strică planurile de război în Uniunea Europeană. Orban îi blochează. Ceea ce trebuie să știe românii. Trump a dat o lovitură mortală Europei Valentin Stan crede că alegerea Budapestei ca loc pentru o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin nu este întâmplătoare. Spune că această mișcare vine ca o lovitură pentru liderii europeni care insistă să continue sprijinul militar pentru Ucraina. Ce a făcut Trump este o lovitură mortală dată Europei, aia care fomentează război. Și Ucrainei. Pentru că Orban este cel care blochează începerea negocierilor de aderare cu Ucraina. Este cel care blochează pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei. Este cel care se împotrivește finanțării masive a unui război pierdut. Iar mafia de tip politic Macron-Zelenski ar vrea ca Ungaria să fie scoasă din acest circuit al unei prezențe active în mecanismele de decizie ale Uniunii. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”
Răspunsul oficialilor întrebaţi de ce Trump se va întâlni cu Putin la Budapesta: Mama ta a ales
Casa Albă a atras atenţia şi a stârnit controverse după ce doi oficiali ai Preşedinţiei americane au răspuns cu o remarcă surprinzătoare atunci când au fost întrebaţi despre summitul preşedintelui american Donald Trump cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar urma să aibă loc la Budapesta. Trump a anunţat că va avea o altă întâlnire cu Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina, de data aceasta la Budapesta, Ungaria, acelaşi oraş în care, în urmă cu trei decenii, Rusia s-a angajat să nu invadeze Ucraina în schimbul acceptului Kievului de a renunţa la armele sale nucleare. Când reporterul HuffPost a întrebat cine a ales locaţia pentru viitoarea întâlnire a lui Trump cu Putin, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a răspuns: „Mama ta a ales-o”. Şi directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a venit şi el cu acelaşi răspuns: „Mama ta”, scrie The Independent. Reporterul a întrebat-o apoi pe Leavitt dacă i se pare amuzant răspunsul pe care îl oferise, ceea ce a stârnit şi mai multă nemulţumire din partea purtătoarei de cuvânt. „Mi se pare amuzant că te consideri de fapt un jurnalist. Eşti o persoană de extremă stânga pe care nimeni nu o ia în serios, nici măcar colegii tăi din presă, dar pur şi simplu nu-ţi spun asta în faţă. Nu-mi trimite mesaje cu întrebările tale părtinitoare şi absurde”, a răspuns ea. The Independent a contactat Casa Albă pentru a întreba dacă aceasta este un răspuns potrivit, iar purtătorul de cuvânt Taylor Rogers a răspuns că acesta a fost „mai mult decât potrivit”. „Persoana care a primit aceste mesaje nu este un reporter adevărat, ci un activist democrat. Prin urmare, răspunsul pe care l-au primit a fost mai mult decât potrivit. Echipa de presă a Casei Albe preia şi răspunde la sute de solicitări serioase în fiecare zi din partea reporterilor reali, nu avem timp de pierdut cu atacuri partizane”, a spus Rogers. Cheung a redistribuit, de asemenea, o postare X despre schimbul de replici vineri după-amiază, dar nu a făcut niciun comentariu suplimentar.
Orban spune că Budapesta oferă o șansă pentru pacea în Ucraina
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a mintit următoarea întâlnire dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele rus, Vladimir Putin, care este programată să aibă loc la Budapesta. Orban a declarat că mulți s-au întrebat de ce a fost aleasă Ungaria, adăugând că țara „a rămas singură în Europa pe calea păcii”, scrie baha. El a susținut că Budapesta oferă o șansă rară pentru ca discuțiile dintre SUA și Rusia să avanseze spre încheierea războiului din Ucraina, chiar dacă Uniunea Europeană se retrage. Orban a explicat că țara sa nu a închis niciodată canalele de dialog, nici în guvern, nici în opoziție, și a susținut în mod constant negocierile în locul confruntării. Orban a spus că Ungaria susține „pacea cu perseverență și consecvență”, subliniind cooperarea și respectul reciproc. Va fi Putin arestat la Budapesta? Ungaria este încă obligată să facă arestări sub mandatul emis de Curtea Penală Internațională de la Haga (CPI). Astfel, potrivit legii internaționale, Vladimir Putin ar trebui să fie arestat. Cu toate acestea, autoritățile maghiare refuză. Nu ar fi primul caz de acest gen. La începutul lunii aprilie, Ungaria și-a anunțat retragerea din Curtea Penală Internațională. Cu toate acestea, retragerea va intra în vigoare abia în iunie 2026, potrivit BBC. Astfel, Ungaria trebuie încă să respecte regulile curții internaționale, respectiv Statutul de la Roma, până când retragerea va intra în vigoare. Deci, potrivit regulilor, Ungaria este încă obligată să aresteze persoanele căutate de CPI. Printre acestea se află și liderul rus Vladimir Putin.
În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
A 14-a lună de pensie în Ungaria: Orbán pregătește un supliment de 1,6 miliarde de dolari pentru pensionari
Premierul Viktor Orbán, a anunțat joi că executivul său lucrează „cu toată viteza” la introducerea unei a 14-a luni de pensie, o măsură menită să sprijine pensionarii, dar care ar putea afecta stabilitatea bugetară a țării. „Noi am încheiat un acord cu pensionarii în urmă cu 15 ani. Am restituit a 13-a pensie. Ne-am angajat că valoarea pensiilor nu va scădea și că, atunci când motorul economiei funcționează bine, pensionarii trebuie și ei să beneficieze de asta. (…) Și lucrăm cu toată viteza la introducerea unei a 14-a pensii”, a scris Orbán pe pagina sa de socializare, confirmând guvernul său intenționează să extindă suplimentul anual deja acordat persoanelor vârstnice. Pensiile, dispută politică Ungaria oferă în prezent pensionarilor o plată suplimentară echivalentă cu o lună în plus de pensie pe an, introdusă tot în timpul guvernării lui Orbán. Noua măsură ar adăuga încă o lună de plată, ridicând costurile la aproximativ 1,6 miliarde de dolari (536 miliarde de forinți), potrivit Reuters. Șeful executivului ungar a lansat critici dure la adresa partidului de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, acuzându-l că ar susține politici economice inspirate de Bruxelles. „După «taxaTisza», iată și noua lor armă economică miraculoasă: reducerea pensiilor”, a scris Orbán, ironizând poziția formațiunii rivale. Promisiuni cu miză electorală Ungaria traversează cea mai slabă perioadă economică din cei 15 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Pentru a contracara nemulțumirile economice înaintea alegerilor din 2026, premierul a promis o serie de reduceri de taxe și creșteri salariale, estimate de agenția internațională de evaluare financiară S&P Global la aproximativ 2% din PIB. Aceste politici populiste ar putea submina planurile de reducere a deficitului, spun analiștii. Fitch Ratings a transmis că „reducerile de deficit vor fi mai lente decât se aștepta”, iar noile măsuri fiscale „creează riscuri suplimentare pentru datoria și stabilitatea economică”. Bugetul, tot mai greu de susținut Ungaria se confruntă deja cu cel mai mare nivel al datoriei publice din afara zonei euro, iar dobânzile la care guvernul se împrumută au crescut semnificativ după izbucnirea războiului din Ucraina, ceea ce a făcut finanțarea datoriei mai costisitoare. În februarie, plata unei „a 13-a pensii” a adăugat o povară bugetară semnificativă, contribuind la un deficit de 4,5% din PIB pentru 2025, iar extinderea la „a 14-a lună” riscă să adâncească și mai mult acest dezechilibru. Odată cu creștererea cheltuielilor bugetare și a tensiunilor fiscale, Ungaria riscă o retrogradare a ratingului de credit. România și Polonia, în topul deficitelor europene Modelul nu este unic, spun analiștii Reuters: Polonia oferă deja o „a 14-a pensie”, măsură ce a contribuit la al doilea cel mai mare deficit din UE, după România. Cu toate acestea, pentru Orbán, presiunea este în primul rând politică. Sondajele arată că partidul său Fidesz este în urma opoziției conduse de Tisza, la doar șase luni înainte de alegeri, iar pensionarii rămân una dintre cele mai fidele baze electorale ale premierului.