Viktor Orban declară Ucraina drept inamicul Ungariei. Ne atrag într-un război
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Viktor Orban declară Ucraina inamicul Ungariei: Kievul ne încalcă interesele fundamentale
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Viktor Orban respinge ideea unor măsuri de austeritate în Ungaria dacă va câștiga alegerile
Pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar sondajele indică o luptă strânsă între Fidesz, formațiunea lui Orban, și partidul de opoziție Tisza. Economiștii spun că oricine va câștiga alegerile va avea puține alternative și va trebui să reducă cheltuielile, relatează Reuters. „Este o minciună sfruntată. Starea economiei ungare nu impune niciun fel de austeritate”, a spus Orbán la un miting de campanie. La finalul anului trecut, guvernul lui Orbán a majorat țintele de deficit la 5% pentru 2025 și pentru 2026, an electoral, pentru a permite creșterea cheltuielilor. Ulterior, Fitch Ratings a revizuit perspectiva datoriei Ungariei la „negativă”. Orbán a spus că deficitul trebuie redus „calm, încet și treptat”, pe măsură ce se îmbunătățesc perspectivele economice. „Nu avem nevoie de austeritate și nu trebuie luat nimic de la oameni”, a adăugat el. El a spus că o dobândă subvenționată de 3% la creditele ipotecare sau un plan de scutire de impozit pe venit a mamelor cu doi copii până la finalul următorului ciclu guvernamental vor rămâne în vigoare dacă va câștiga alegerile. În încercarea de a opri creșterea partidului Tisza în sondaje, guvernul Orbán a lansat o schemă de 100 de miliarde de forinți (310 milioane de dolari) pentru a sprijini industria restaurantelor și o măsură de 50 de miliarde de forinți (160 de milioane de dolari) pentru reducerea facturilor la încălzire.
Dan Dungaciu: România nu a jucat nimic. Suntem servitorul perfect. Politica României trebuie schimbată
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a criticat faptul că România nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Acesta susține că România ar da bani în Occident doar pentru a menține executivul la putere, și nu în folosul real al țării. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu critică vocile din politica românească care susțin că ar fi o decizie bună faptul că președintele nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Analistul afirmă că, în cazul unei eventuale căderi a lui Viktor Orbán, România ar putea deveni canalul principal de comunicare al Statelor Unite cu Europa de Est și nu ar trebui să rateze o astfel de oportunitate. „Unii au zis, deci pe lângă faptul că ne ia Dobrogea, cum a zis cineva, asta-i zona diplomatică: „Mai lăsați-o mai încet cu americanii ăștia, că ni se poate întâmpla și nouă ceva cu Groenlanda.” Voi cum evitați asta? Dacă tăcem din gură, nu se mai întâmplă nimic? Vă puneți mâna la ochi? Păi joacă, du-te și fă. Dacă e Ungaria, e acolo. Te duci acolo și flanchezi Ungaria. Că ați dat bani politici, dădeai un miliard, spuneai: „Sunt aici, prezent”. Și erai acolo și vedeai ce face Ungaria. Și poate Ungaria pierde alegerile, nu știu. Nu spun că le va pierde, dar dacă le pierde, nu trebuie să vii tu să fii interlocutorul Estului pentru administrația americană, indiferent cine va fi? Că este Donald Trump, că este cine o fi, Rubio, J.D. Vance, nu contează. Nici democrații, dacă vin în America, nu vor schimba nimic din toate aceste aranjamente, că lumea se schimbă. Democrații nu vor mai fi Biden, va fi o Americă care va păstori această lume. Cu America de Sud, cu Groenlanda, cu acord cu Rusia, cu mai știu eu ce altceva. Știți cum suntem noi? Ca purcelușii ăia care s-au ascuns sub pat când vine lupul. Dar spuneți, fă-ți, domnule, casa aia din cărămidă. Și apără-te de lupul ăla, nu stai să-ți tremure codița că vine Orban. Adică tu ai un Orban în Consiliu, lângă Trump, care o fi plătit miliardul ăla, și tu zici: „Aoleu, vine Trump, vine Orban, o să ne hăcuiască și nouă tortul cu Transilvania”. Du-te acolo. Dă-i peste mână.” De asemenea, Dungaciu susține că participarea României la Consiliul pentru Pace al președintelui Trump ar putea reprezenta un garant pentru România în fața liderilor europeni. „Deci asta vreau să-ți spun. Cum să stai fără să faci nimic? Singura explicație pe care eu o am, cel puțin, este aceasta, aici e o coaliție geopolitică care nu mișcă, nu respiră, nu clintește pentru că partitura nu e la ei. E clar. Noi dăm lovele pentru protecția politică, pentru a rămâne la putere. Dreptul de a plăti. Cum să fie România vreo putere în cercul ăla de putere? N-a fost niciodată. Nu vă aduceți aminte când actualul premier, fost președinte interimar, participa la revelioanele unor ospătari? Hai să fim serioși. Evident că nu jucăm nimic acolo. Și nu vom juca nimic. Șmecheria diplomatică a BRICS-ului. Ei au construit BRICS-ul ca în momentul în care un stat e luat de urechi de marile puteri occidentale, să aibă unde să se ducă. Dacă mă bateți prea tare, mă duc la BRICS. Nu că ăia ar fi comparabili cu occidentalii, dar ai o alternativă. Construiește și tu o alternativă. Când îi vezi pe aceia că se uită așa urât la tine, du-te la Trump și dă-i un miliard. Și zici: „Uite, America!”, și te laudă și pe tine. Și zice europenilor: „Nu-l deranjați pe ăsta, că iar ne certăm cu Trump”. Ce vreau să-ți spun este că noi n-am jucat nimic. Noi suntem servitorul perfect. Asta este politica externă a României. Și de asta această putere, mă rog, trebuie schimbată.”
(ALERTĂ) Român, printre suspecții la un atentat cu bomba în Ungaria
Un adolescent român în vârstă de 17 ani, din județul Bihor, se află printre suspecții dintr-un dosar amplu de amenințări cu bomba și cu moartea, care au creat panică în mai multe orașe din Ungaria. Cazul este anchetat de autoritățile Ungariei, cu sprijinul Poliției Române. Potrivit anchetatorilor, tânărul român ar fi acționat alături de alți trei tineri din Ungaria. Aceștia sunt suspectați că, în vara anului 2025, au lansat apeluri telefonice false prin care anunțau atacuri cu bombă asupra unor școli, biserici și clădiri rezidențiale. Țintele au inclus și persoane fizice sau echipaje de poliție, ceea ce a dus la mobilizarea unor forțe importante de ordine publică. Investigația a fost declanșată în luna iulie 2025, după mai multe alerte de tip „swatting”, considerate amenințări grave, dar care s-au dovedit a fi false. Autoritățile ungare au stabilit că suspecții foloseau platforma Discord, de unde obțineau date personale și numere de telefon, pe care le utilizau pentru amenințări și acțiuni de tip „doxing”, adică divulgarea de informații personale în scop de intimidare. La data de 20 ianuarie 2026, polițiștii ungari și români au desfășurat o operațiune comună, cu percheziții simultane în trei locații din Ungaria și una din România. În urma descinderilor, au fost ridicate telefoane mobile, computere și alte dispozitive de stocare, iar datele din conturile online ale suspecților au fost securizate. Cei patru suspecți sunt un român de 17 ani din Bihor, un minor de 16 ani din Kisvárda, un tânăr de 18 ani din Nyíregyháza și un bărbat de 20 de ani din Budapesta. Adolescentul român este cercetat în libertate pentru suspiciuni de terorism, alarmare publică, denunț calomnios și utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal. AUTORUL RECOMANDĂ: Nou posibil atentat cu bombă la Moscova. Doi polițiști, uciși de o explozie acolo unde un ofițer de rang înalt a murit într-un atac cu mașină capcană Un atac asupra unui târg de Crăciun din Germania a fost dejucat. Cinci bărbați de religie islamică au fost arestați
Ungaria și Slovacia amenință că vor da în judecată UE din cauza interdicției privind gazul rusesc
„Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind REPowerEU va fi publicată oficial. Vom folosi toate mijloacele legale pentru a o anula”, se arată în mesajul publicat pe X de Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, citat de Politico. Acesta a criticat modul în care decizia a fost adoptată de forurile europene, calificând-ul drept un „truc juridic”. Acesta a spus că legea a fost prezentată ca o măsură economică, fapt ce a permis adoptarea ei doar cu o majoritate calificată. „Interzicerea Ungariei de a cumpăra petrol și gaze din Rusia contravine interesului nostru național și ar crește semnificativ costurile energiei pentru familiile maghiare”, a mai notat oficialul. De asemenea și ministrul slovac de Externe Juraj Blanár a anunțat că Slovacia va da în judecată Uniunea Europeană, subliniind „Nu putem accepta soluții care nu reflectă capacitățile reale și circumstanțele specifice ale fiecărei țări”. Parlamentarii și liderii UE au convenit în decembrie să înceteze toate achizițiile de gaz de la exportatorii ruși până la sfârșitul anului 2027, iar un embargo similar asupra petrolului ar putea fi implementat mai târziu în acest an. Conform noii legislații, interzicerea importurilor de gaze rusești se va face etapizat. Importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia vor fi stopate până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor înceta cel târziu la 30 septembrie 2027, existând posibilitatea unei amânări limitate, până la 1 noiembrie 2027, pentru statele care întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze non-rusești înainte de sezonul rece.
Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar
Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria, a declarat Viktor Orban, acuzând Comisia Europeană că încearcă să înșele cetățenii din țările UE, transmite TASS. Premierul maghiar a acuzat Comisia Europeană pentru că ar fi încercat să fraudeze acordul prin adăugarea unor reglementări suplimentare care ar fi presupus intrarea în vigoare în forță a acordului înainte să fie aprobat de Parlamentul European. „Este cert că atâta vreme cât Ungaria va avea un guvern național, nu va aproba niciodată un acord cu Mercosur”, a spus Orban într-o emisiune. „De aceea fermierii sunt furioși. Nu este vorba de problemele economice cu Mercosur, nu este vorba despre viitorul agriculturii sau despre cum îi amăgesc pe fermieri prin a ocoli parlamentele naționale și a lua decizii diametral opuse fermierilor. Ungaria a votat împotriva acordului UE-Mercosur, alături de Austria, Irlanda, Polanda și Franța. Însă, acesta a fost aprobat de majoritatea țărilor membre UE. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Antonio Costa al Consiliului European au participat la semnarea Acordului de Parteneriat UE-Mercosur. Ursula susține că prin încheierea acordului de pe urma căruia vor beneficia ambele părți, companiile europene vor „crea exporturi, creștere și locuri de muncă”. Acordul va elimina tarifele pe exporturile UE, inclusiv pe produsele agricole (vin, lactate, ulei de măsline) și industriale, precum și pe automobile și produse farmaceutice. UE va importa produse agricole din cele patru țări membre Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), precum cafea, ceai, cacao, porumb, roșii, cartofi, ardei și alte produse specifice Americii de Sud. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Grindeanu denunță presiuni externe pentru Mercosur. Dezvăluie că a fost sunat de Comisia Europeană să susțină acordul
Orbán pune alegerile din Ungaria sub semnul războiului sau păcii
Premierul Ungariei a dat sâmbătă startul precampaniei înaintea alegerilor din 2026, folosind tema războiului ca principal instrument politic. Adunare „anti-război” Evenimentul a avut loc la Miskolc, un oraș din estul Ungariei, în sala polivalentă a clubului sportiv Diósgyőri VTK și a fost prezentat public drept o adunare „anti-război”, potrivit portalului Beol.hu. Manifestarea a fost organizată de Digitális Polgári Körök (DPK), o rețea civică apărută recent, apropiată partidului de guvernământ Fidesz. Oficial, DPK nu este un partid, însă în practică funcționează ca o platformă de mobilizare politică, combinând activismul online cu evenimente publice de amploare. Orbán, noua miză: război sau pace În discursul său, Viktor Orbán a formulat explicit miza politică a perioadei următoare din perspectiva sa. „Întrebarea principală este dacă va fi război sau pace”, a spus premierul, afirmând că răspunsul nu se va da pe front, ci „la alegerile care urmează”. Orbán a reluat și mesajele sale despre suveranitate, amintind că a ajuns prima dată la Miskolc „când Ungaria era condusă de comuniști” și că s-a întors pentru a împiedica „repetarea acelui trecut”. Nemulțumiri la adresa finanțării Ucrainei Kocsis Máté, liderul grupului parlamentar Fidesz, a criticat sprijinul financiar acordat Ucrainei, susținând că acesta depășește fondurile primite de Ungaria de la aderarea sa la Uniunea Europeană. „Ucraina a primit în ultimii doi ani de trei ori mai mulți bani decât Ungaria de la aderarea la UE”, a declarat Kocsis. El susține că aceste decizii ar avea consecințe directe asupra populației și a invocat costuri pentru familiile maghiare. „Din cele 90 de miliarde de euro anunțate, 60 de miliarde merg către cheltuieli militare și 30 către cheltuieli de stat. După aceste decizii, devine clar ce lobby-uri se află în spatele continuării războiului”, a mai spus liderul Fidesz, referindu-se la ultimul pachet de sprijin financiar anunțat pentru Ucraina. Kocsis: opoziția, „pro-război” Kocsis a lansat și atacuri directe la adresa opoziției, în special a formațiunii TISZA, condusă de Magyar Péter, creditată în sondaje drept principalul rival al partidului de guvernământ, pe care a asociat-o cu poziții „pro-război” și cu elitele europene. Mitingurile continuă Organizatorii au anunțat continuarea seriei de adunări, următorul miting urmând să aibă loc sâmbăta viitoare, la Kaposvár, un important oraș din sud-vestul Ungariei. Rețeaua DPK, care se prezintă ca inițiativă civică, este estimată la peste 164.000 de membri în prezent și permite Fidesz să comunice politic în afara cadrului formal de partid. Alegerile din Ungaria sunt programate pentru data de 12 aprilie 2026.
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,