Agenția de rating Moodys retrogradează capitala Ungariei la junk
Agenția de rating Moody’s a retrogradat luni seară ragtingul de credit al Budapestei la nivelul „junk”. Lichiditatea slabă a orșului și creșterea riscului de neplată pe fondul conflictului deschis dintre guvernul naționalist condus de premierul Viktor Orban și primarul opoziției din capitala Ungariei, Gregely Karacsony sunt cauzele retrogradării. Moody’s a coborât ratingul de credit al capitalei Ungariei de la Baa3 la Ba1, o categorie considerată cu risc ridicat, frecvent denumită „speculativă” sau „junk”. Mai mult decât atât, în comunicatul transmis de agenția de rating, punctul central îl constituie lichiditatea. Aceștia spun că informațiile despre poziția de cash a Budapestei ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a-și plăti toate obligațiile. „Acțiunea vine în urma dezvăluirii poziției lichidității Budapestei, care evidențiază îngrijorări cu privire la capacitatea orașului de a-și rambursa toate obligațiile, așa cum este necesar, până la 31 decembrie 2025”, a transmis Moody’s. Guvernarea lui Orban e presată de retrogradarea Budapestei Retrogradarea capitalei vine într-un moment extrem de sensibil pentru că Ungaria se pregătește de alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA ar conduce în sondajele independente și pune presiune pe guvernarea lui Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony avertizează că orașul riscă insolvența și acuză guvernul lui Orban că „stoarce” financiar marile municipalități, că a crescut semnificativ taxele pentru capitală și că a reținut fondurile promise. De partea cealaltă, partidul lui Viktor Orban susține că problemele vin din „cheltuielile iresponsabile” ale lui Karacsony. Acum Budapestea trebuie să plătească contribuțiile de solidaritate către guvernul central. Aceste contribuții ar fi crescut de aproape 9 ori din 2019, de când Gergely Karacsony este primar, și au ajuns în 2025 la o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis mai multe procese și a spus că taxa e neconstituțională, dar guvernul o justifică prin redistribuirea banilor către localitățile mai sărace din Ungaria. Mai mult decât atât, parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea forța capitala să se împrumute și l-ar face pe primar responsabilul direct pentru eventualele încălcări. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungaria și România, datornicii Europei cu strategii opuse. Țara vecină are o datorie publică de 76,2 din PIB, România de 58,9%. În vreme ce ungurii au averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei, Guvernul Bolojan se împrumută masiv de la români pentru a evita recesiunea Orban: Banii maghiarilor sunt pentru țara lor, nu pentru „băile de aur ale oligarhilor ucraineni”
Tradițiile maghiare de Crăciun care îi surprind pe străini
Petrecerea Crăciunului în Ungaria pare la prima vedere familiară, cu lumini festive, târguri și brazi împodobiți. Însă tradițiile mai profunde legate de această sărbătoare îi surprind pe mulți străini. Ajunul Crăciunului este evenimentul principal Cea mai mare diferență față de tradițiile occidentale este că în Ungaria sărbătoarea principală are loc pe 24 decembrie, nu pe 25. Familiile se adună după-amiază târziu sau seara devreme pentru cină, schimbul de cadouri și dezvăluirea bradului de Crăciun. Ziua de 25 decembrie este mai liniștită și relaxată, rezervată pentru vizitarea rudelor și odihnă. Dimineața de Crăciun are o semnificație mult mai mică decât în țările anglo-saxone, scrie dailynewshungary.com. Moș Crăciun nu aduce cadouri În Ungaria, Moș Crăciun nu este o figură de Crăciun. Cadourile sunt aduse în mod tradițional de Pruncul Iisus (Jézuska), o figură invizibilă și simbolică. Copiii așteaptă într-o altă cameră în timp ce pomul este decorat, iar un clopoțel sună pentru a semnala sosirea Jézuska. Moș Crăciun (Mikulás) există în cultura maghiară, dar vine pe 6 decembrie, lăsând cadouri mici, ciocolată sau fructe în cizmele copiilor. Bradul apare în ultimul moment Multe gospodării maghiare nu împodobesc bradul de Crăciun până pe 24 decembrie. Procesul de împodobire se face adesea în secret dacă în casă sunt copii mici, întărind ideea că bradul a apărut „prin magie”. Dulciuri agățate direct în brad Bradul maghiar este decorat cu szaloncukor – bomboane de ciocolată, ambalate individual și legate direct de ramuri. Aceasta este o tradiție unică maghiară, iar copiii sunt tentați să fure dulciuri înainte de sfârșitul Crăciunului. Cina fără carne din Ajunul Crăciunului Spre deosebire de mesele occidentale bazate pe friptură, multe familii maghiare evită carnea în Ajunul Crăciunului. Cina include supă de pește (halászlé), pește pane, feluri de mâncare pe bază de cartofi sau varză și deserturi bogate cu nuci sau semințe de mac. Mesele cu carne sunt servite pe 25 și 26 decembrie. Orașe care devin deosebit de liniștite Străinii subestimează cât de liniștită devine Ungaria în Ajunul Crăciunului. Magazinele se închid devreme, transportul public circulă rar, iar centrele orașelor se golesc pe măsură ce oamenii se îndreaptă spre familii. Liturghia de la miezul nopții, extrem de populară Chiar și în rândul familiilor nereligioase, liturghia de la miezul nopții din 24 decembrie rămâne foarte frecventată. Bisericile se umplu târziu în noapte, iar participarea este considerată mai degrabă o tradiție culturală decât o obligație religioasă. Crăciun intim, nu petrecere Crăciunul maghiar nu este o sărbătoare centrată pe petreceri. Accentul se pune pe rudele apropiate, mesele comune și conversațiile lungi, mai degrabă decât pe adunări mari sau divertisment festiv.
Premierul Ungariei: Prăbușirea Ucrainei ar fi un dezastru pentru țara noastră
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că nu dorește prăbușirea Ucrainei, avertizând că un astfel de rezultat ar fi un dezastru pentru Ungaria. În cadrul unei declarații la Szeged, Orban a subliniat că Budapesta trebuie să facă tot posibilul pentru ca acest lucru să poată fi prevenit, scrie Euronews. „Prăbușirea Ucrainei ar fi un dezastru pentru Ungaria. Stabilitatea vecinilor este importantă. Ungaria furnizează 44% din energia electrică și 58% din gazul Ucrainei. Între timp, războiul slăbește Ucraina zi de zi. Pacea este singurul lucru care o poate întări. Oricine susține cu adevărat Ucraina trebuie să dorească pacea și trebuie să o dorească acum”, a fost mesajul lui Viktor Orban, publicat pe platforma X. Make no mistake: Ukraine’s collapse would be a disaster for Hungary. Stability next door matters. Hungary supplies 44% of Ukraine’s electricity and 58% of its gas. Meanwhile, the war weakens Ukraine day by day. Peace is the only thing that can strengthen it. Anyone who truly… pic.twitter.com/PxwEe0iXYL — Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) December 20, 2025 Afirmația acestuia vine în contextul în care, cu o zi înainte, el a făcut o declarație controversată privind invazia rusă în Ucraina, afirmând că „este greu de spus cine a atacat pe cine”. De asemenea, Orban a spus, de mai multe ori, că acordarea de asistență Ucrainei pentru a se apăra în fața Rusiei contribuie la prelungirea conflictului și, în opinia sa, nu servește intereselor Ucrainei.
Orban își pregătește scăparea: planul prin care ar putea rămâne la putere chiar dacă pierde alegerile
Sondajele din Ungaria arată un avans semnificativ al opoziției înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2026. În acest climat politic, premierul Viktor Orban explorează un scenariu de salvare. El intenționează să rescrie atribuțiile constituționale ale președinției, iar apoi să preia funcția, transformând-o în cea mai puternică poziție din stat. Orban, liderul celui mai longeviv guvern din UE, se confruntă cu ascensiunea rapidă a partidului Tisza, condus de Péter Magyar. În contrast cu stilul autoritar asociat lui Viktor Orban, Péter Magyar este descris drept un conservator liberal care pune accent pe responsabilitate civică și valori culturale, combinându-le cu ideea că economia trebuie să funcționeze liber. Condus de Magyar, Tisza a reușit să adune o opoziție întărită după 15 ani de dominație ai formațiunii premierului Viktor Orban, Fidesz. Cum își securizează Orban traseul politic Potrivit analiștilor Bloomberg, Orban caută modalități de a-și conserva influența. Una dintre strategiile discutate în interiorul puterii presupune modificarea rolului ceremonial al președintelui. Schimbarea i-ar oferi președintelui puterea de a conduce politica externă și de a influența decisiv agenda guvernului. Orban ar rămâne astfel figura centrală a politicii ungare chiar și fără o nouă victorie electorală. Un pas în această direcție a fost făcut miercuri. Parlamentul, în care partidul lui Viktor Orban, Fidesz, deține o majoritate covârșitoare, a adoptat o lege ce îngreunează demiterea unui președinte. Observatorii politici consideră că această măsură funcționează ca o „garanție constituțională” construită special pentru un eventual mandat al lui Orban la Cotroceniul maghiar. Cursă contra cronometru Analistul german Daniel Hegedüs consideră că acesta ar fi „planul de urgență pentru salvarea sistemului Orban”. De asemenea, el vede această strategie drept un semnal că, pentru prima dată, premierul ia în calcul că ar putea pierde alegerile. Actualul context politic îl obligă pe Orban să acționeze rapid. Schimbările ar trebui adoptate înainte de alegerile din aprilie, folosindu-se de actuala supermajoritate a Fidesz. Însă mandatul președintelui Tamas Sulyok expiră abia în 2029. Pentru ca Orban să poată fi instalat în timp util președinte, ar trebui ca Sulyok să demisioneze. Având în vedere loialitatea instituțională pe care premierul a construit-o în ultimul deceniu, ipoteza este considerată realizabilă. Posturi strategice, distribuite apropiaților pe termen lung Un element crucial al strategiei, puțin vizibil publicului larg, este rotirea accelerată a funcțiilor-cheie în instituțiile statului. Această practică este menită să prelungească influența Fidesz indiferent de rezultatul alegerilor. De exemplu, procurorul-șef al Ungariei a demisionat la începutul anului, permițându-i lui Orban să numească un succesor pentru un mandat de nouă ani. Ulterior, acesta l-a mutat pe unul dintre apropiații săi, Péter Polt, la Curtea Constituțională pentru nu mai puțin de 12 ani. Președinția, blindată legal În paralel, parlamentarii Fidesz au votat să acorde Curții Constituționale dreptul de a bloca încercările de demitere a președintelui Ungariei. Aceștia au susținut că măsura este necesară pentru a proteja „funcționarea democratică” a statului. Măsura îi oferă premierului instrumente suplimentare pentru a limita sau bloca acțiunile unui potențial guvern condus de Magyar, explică opoziția. O astfel de reconfigurare ar putea „îngheța” instituțiile Ungariei pentru un deceniu, avertizează Péter Magyar.
Ungaria plânge! Olanda le-a zvântat pe maghiare la Campionatul Mondial
Naționala feminină de handbal a Olandei s-a calificat în semifinalele Campionatului Mondial pe care-l organizează alături de Germania, după ce a dat de pământ cu Ungaria. Presa maghiară recunoaște că Olanda a fost mai bună și merge pe ideea că locul 7 este cea mai bună performanță a echipei Ungariei la un Campionat Mondial, în ultimii 20 de ani. Lacrimile handbalistelor maghiare, după ce ce au fost dezmembrate de Olanda, în sferturile CM Echipa națională feminină de handbal a Ungariei a pierdut în fața Olandei cu scorul de 28–23 (14-9) în sferturile de finală ale Campionatului Mondial, ceea ce înseamnă că a terminat pe locul 7. Publicația maghiară Nemzeti pune accent pe valoarea adversarelor și caută diferite alibiuri. „A învinge un adversar puternic pe terenul lui este întotdeauna o mare realizare în orice circumstanțe. Trebuie să fi fost un semn bun că le-am depășit cu 25-23 într-un meci amical la Rotterdam, acum doar doi ani. Recordul meciurilor directe arată un avantaj uriaș al Ungariei, dar ar fi fost o greșeală să presupunem că am câștigat 41 din cele 48 de meciuri anterioare. Deși olandezele au jucat pe teren propriu, chiar legenda lor Yvette Broch a descris confruntarea ca fiind echilibrată”, au punctat la începutul materialului jurnaliștii din Ungaria. România a întâlnit Ungaria în Grupa principală I, iar eșecul cu 29-34 a anulat șansele „tricolorelor” de a se califica în sferturi. Golul marcat de olandeze în poarta goală, cu 4 minute înainte de final, a încheiat socotelile Olanda, preluând modelul danez, a devenit o echipă de top la mijlocul anilor 2010, devenind campioană mondială în 2019. De atunci, însă, în ciuda jocului ofensiv de obicei copleșitor, nu a reușit niciodată să câștige o medalie la turneele majore. „Obiectivul oficial al echipei noastre, medaliată cu bronz la CE era să ajungă în primele 6, dar jucătoarele nutreau vise mai mari. Pentru ca acestea să devină realitate, depindea de acest singur meci. Echipa Olandei are în lot trei jucătoare de la Győr (Kelly Dulfer, Dione Housheer, Bo van Wetering) și una de la Ferencváros (Angela Malestein), toate fiind titulare. Gazdele au început meciul în forță, iar după un gol marcat de Csenge Kuczora, când am preluat conducerea cu 4–3, jocul nostru ofensiv nu a mai contat timp de 10 minute, Yara ten Holte parând cu ușurință orice șut. În repriza secundă, ar fi trebuit să facem o minune de la un deficit de 14–9, pentru care ar fi fost nevoie de două sau 3 jucătoare în atac care să împingă echipa. Deficitul a crescut la 6 goluri, iar în minutul 39 căpitanul echipei noastre a primit cartonaș roșu. Olanda a folosit perfect aceste două minute, marcând de trei ori, iar noi ar fi trebuit să revenim de la un deficit de 20–13 în doar douăzeci de minute. Cu 4 minute înainte de final, golul marcat în poarta goală de Dulfer a clarificat lucrurile”, se mai precizează în text.
Ce a apărut pe site-ul Federației Internaționale de Handbal după România Ungaria. Verdictul e nemilos
Federația Internațională de Handbal a reacționat pe site-ul oficial imediat după România – Ungaria, iar verdictul este nemilos. Naționala feminină de handbal a României a fost învins de Ungaria la 5 goluri diferență și doar printr-o minune se mai poate califica în sferturile CM. Concluzia categorică a specialiștilor de de la IHF, venită după România – Ungaria Naționala țării noastre a plătit tribut ratărilor de pe extremă, fiind irosite nu mai puțin de 9 aruncări. În plus, de multe ori jucătoarele au dat senzația că nu dețin bagajul minim de cunoștințe, dând foarte multe pase greșite pe contraatac. Federația Internațională de Handbal a scos în evidență, pe site-ul oficial, imediat după terminarea partidei dintre România și Ungaria, că maghiarele și-au mărit avântul în Grupa I a Rundei Principale, pentru a-și consolida ocul în sferturile de finală, în timp ce naționala țării noastre este aproape eliminată din cursa pentru un loc în faza următoare. „Un meci foarte interesant încă de la primul fluier, plin de faze interesante și goluri. Ungaria a avut un ușor avantaj la început, provenit dintr-o citire inteligentă a apărării României, care a scos constant fundașii din poziții, dar asta a produs spații libere pentru goluri ușor marcate de maghiare. România, pe de altă parte, a avut dificultăți în ofensivă, în special pe aripa dreaptă, doar Elena Roșu marcând de mai mult de două ori în timpul deficitului inițial. Între minutele 9 și 15, România nu a reușit deloc să marcheze, iar cu Zsófi Szemerey în formă, Ungaria a profitat de această perioadă pentru a se desprinde la 9-5”, se scrie, printre altele, pe site-ul oficial al forului mondial. Șansele României de a ajunge în top 8 sunt doar matematice Apărarea Ungariei a pus și mai multe probleme pentru România și doar Sorina Grozav a reușit să pună presiune, fie prin șuturi de la 9 metri, fie prin pase decisive bine calculate. Schimbarea de portar i-a dat României un suflu de stabilitate odată cu intrarea Biancăi Curmenț, împiedicând Ungaria să se distanțeze. Paradele ei au scăzut eficiența Ungariei la 58% până la sfârșitul primei reprize. „România a avut dificultăți în pararea șuturilor, dar conexiunea cu Lorena Ostase a funcționat de minune, golurile ei menținându-i în avantaj. Echipa lui Mihăilă a refuzat să cedeze și a ajuns la 28-30 în 4 minute, sperând la o revenire târzie. Însă pasele slabe și greșelile, combinate cu paradele lui Kinga Janurik, au contat enorm. Ungaria s-a desprins încă o dată, la 32-28, și a pecetluit practic victoria. Golul 7 al zilei pentru Katrin Klujber a stabilit scorul final. Cu această victorie, Ungaria a deschis larg ușa spre sferturile de finală, având un palmares perfect de 6 puncte. România rămâne cu cele două acumulate din faza grupelor și va trebui să se revanșeze împotriva Senegalului și Elveției în următoarele meciuri, dar șansele de a ajunge în top 8 sunt doar virtuale”, mai transmite IHF.
Selecționerul Mihăilă, desființat după România Ungaria 29-34: E inexplicabil ce s-a întâmplat!. Acuze dure. EXCLUSIV
Naționala feminină de handbal a țării noastre și-a diminuat șansele de calificare în sferturile CM, iar selecționerul Mihăilă, desființat după România – Ungaria 29-34. „Tricolorele” au doar șanse matematice să ajungă în sferturile CM, iar Ovidiu Mihăilă a fost pus la zid de Vasile Stângă după România – Ungaria 29-34. Fostul mare handbalist l-a desființat pe selecționerul Mihăilă, desființat după România – Ungaria 29-34 Pentru România au marcat Grozav 7 goluri, Ostase 5, Boiciuc și Roşu câte 4, Mihai 3, Seraficeanu 2, Popa, Dumitraşcu, Kerekeş și Alghaoui 1. România rămâne cu 2 puncte în Grupa principală I, iar Ungaria adună 6. După ultimul fluier al arbitrilor sârbi Jovandic Vladimir și Sekulic Marko, fostul mare handbalist Vasile Stângă a dinamitat, în exclusivitate pentru ProSport, tactica selecționerului Ovidiu Mihăilă. „Nu pot să-mi explic schimbările făcute de Mihăilă. Inexplicabil ceea ce s-a întâmplat! Au pierdut meciul din mână și cred că asta s-a văzut și în lumea handbalului nostru. Pe unele le-a uitat pe bancă. N-am înțeles nici de ce n-a mai intrat Grozav pe teren în repriza a doua. Eu cred că s-a văzut o lipsă totală de experiență la acest nivel. Am schimbat ca la hochei în acest meci. Puteau să ne bată la 10 goluri diferență dacă nu era Curmenț în poartă. S-a văzut și pe teren lipsa de încredere pe fețele jucătoarelor noastre. În schimb, Ungaria a dovedit că are o echipă matură!”, a spus Stângă, în exclusivitate pentru ProSport. Finala CM feminin de handbal din Germania și Olanda se joacă pe 14 noiembrie În primul meci al zilei, Japonia a învins, surprinzător, Elveţia, cu 27-21, iar seara se încheie cu Danemarca – Senegal. „Tricolorele” mai au de jucat cu Senegal (pe 5 decembrie, de la ora 16:30) şi cu Elveţia (pe 7 decembrie, de la 19:00). Pentru a se califica în sferturile de finală ale Campionatului Mondial din Germania și Olanda, jucătoarele antrenate de Ovidiu Mihăilă trebuie să câștige următoarele două confruntări la diferențe mari de scor și partida care se va juca pe 7 decembrie, de la 21:30, să nu se încheie la egalitate. La ora meciului, însă, ambele echipe vor ști ce au de făîcut pentru a pitea merge la braț în faza eliminatorie. Echipa antrenată de Ovidiu Mihăilă s-a calificat în Grupa principală I de pe locul 2 în Grupa preliminară A, cu 2 puncte, după ce a învins Croația cu 33-24 și Japonia cu 31-27, fiind învinsă de Danemarca la 8 goluri, 31-39. Meciurile din cele 4 grupe principale se încheie în 8 decembrie. Sferturile de finală au loc pe 9 și 10 decembrie, semifinalele se joacă în ziua de 12 decembrie, iar două zile mai târziu se vor da medaliile, la capătul finalei mici și a celei mari.
Selecționerul Mihăilă a dat verdictul după România – Danemarca şi a făcut anunțul despre Ungaria
Naționala feminină de handbal a României a încheiat meciurile din Grupa preliminară A, iar selecționerul Ovidiu Mihăilă a dat verdictul după România – Danemarca. După două victorii clare, echipa României a fost învinsă categoric de Danemarca, iar primul adversar din Grupa principală I este Ungaria. Ce a spus selecționerul Mihăilă despre Ungaria, la finalul partidei România – Danemarca Echipa României a jucat bine în primele 40 de minute, după care a avut o cădere, pe fondul căreia adversarele s-au distanțat și la 9 goluri. Danemarca s-a impus cu 39-31 (21-18) și a încheiat grupa pe primul loc, cu maximum de puncte, 6, fiind urmată de România cu 4 puncte, Japonia cu două puncte și Croația fără niciunul. „Felicitări Danemarcei! Am întâlnit o echipă puternică, jucători valoare, cu relații foare puternice. Încerc zi de zi să schimbăm mai ales în apărare, poziții, duelurile 1 la 1. Luăm meci cu meci, trebuie să punem la punct evoluțiile. E important să menținem echilibrul pentru ce vine în continuare, jucătoarele nu au maturitate. Intrăm în faza în care echipele sunt puternice, inclusiv Ungaria. Pregătim meciul și vedem”, a spus, la finalul confruntării de la Rotterdam, selecționerul Ovidiu Mihăilă. Echipa României este singura din lume prezentă al toate edițiile de Campionat Mondial În meciul împotriva Danemarcei, Sorina Grozav a fost, din nou, cea mai prolifică jucătoare a țării noastre, cu 9 goluri. Ostase și Necula au marcat câte 4, Mihai, Roşu, Elghaoui și Kerekeş câte două, iar Popa, Gogîrlă, Dumanska, Boiciuc, Skrobic și Seraficeanu câte 1. În primele două meciuri, România a dispus de Croaţia (33-24) şi de Japonia (31-27), astfel că merge mai departe cu 2 puncte în Grupa principală I, unde va întâlni, în ordine, Ungaria pe 3 decembrie, Senegal pe 5 decembrie și Elveția două zile mai târziu. Competiția se încheie pe 14 decembrie, când au loc meciurile pentru medalii. Sferturile de finală vor avea loc pe 9 și 10 decembrie la Dortmund şi Rotterdam, în orașul olandfez având loc și semifinalele din 14 decembrie, plus finalele. Naţionala României este singura din lume prezentă al toate edițiile de Campionat Mondial, la întrecerea care se desfășoară în prezent ajungând după ce a distrus Italia în preliminarii, 30-21 şi 31-18. Obiectivul este clasarea în primele 10 locuri, ceea ce înseamnă, într-o primă fază, clasarea între primele 3 în ierarhia Grupei principale I. Deţinătoarea trofeului este Franţa, care a învins Norvegia, în urmă cu doi ani, cu 31-28, cucerind al treilea titlu mondial. România s-a clasat pe locul 12 și are în palmares 4 medalii: un aur (1962), două de argint (1973, 2005) şi una bronz (2015). La polul opus se află locul 17 din 2001.
Anunțul ministrului ungar de Externe despre interesul Ungariei de a importa gaze din Neptun Deep. Interesul MOL pentru Lukoil
Ungaria este interesată de diversificare, dar și de importul de gaze din zăcământul Neptun Deep, din Marea Neagră, afirmă ministrul Afacerilor Externe și Comerțului exterior al Ungariei, Peter Szijjarto. Ungaria, interesată să importe gaze din zăcământul Neptun Deep „Acum, care va fi structura consumului intern şi a exporturilor de gaze care vor fi exploatate din Neptun Deep este o decizie naţională a voastră. Odată ce România decide şi dacă există gaz din zăcământul Neptun Deep care urmează să fie exportat, cu siguranţă suntem interesaţi să îl importăm în Ungaria, în cazul în care poate fi încheiat un acord comercial bun între compania energetică maghiară MVM şi OMV Petrom. Ideea este că da, suntem interesaţi de diversificare, suntem interesaţi să adăugăm România la sursele de aprovizionare cu gaze ale Ungariei. Problema este, pe de o parte, comercială şi, pe de altă parte, o decizie naţională a voastră”, a declarat oficialul maghiar, potrivit G4media. Peter Szijjarto a afirmat când a fost întrebat despre posibilitatea ca firma energetică maghiară MOL să achiziționeze activele internaționale ale Lukoil: „Ce pot să vă spun este că MOL cumpără petrol de la Lukoil şi va continua să facă acest lucru pentru că am obţinut o derogare din partea Statelor Unite privind sancțiunile lor asupra livrărilor de petrol. Aşadar, considerăm Rusia un partener de încredere pentru noi atunci când vine vorba de aprovizionarea energetică a Ungariei. Îmi menţin poziţia. Am experienţă în ceea ce priveşte cooperarea cu Rusia în domeniul energiei. Până acum au fost de încredere. Toate alternativele sunt mai puţin de încredere sau mai scumpe. Deci, pentru a schimba o sursă ieftină şi de încredere cu una mai scumpă şi mai puţin de încredere, nu-mi puteţi oferi un motiv pentru asta”. Întrebat dacă Ungaria ar fi interesată să achiziţioneze participaţia Lukoil din zăcământul Trident din Marea Neagră, Peter Szijjarto a răspuns: „Ei bine, după cum v-am spus, MOL, care este o companie maghiară cu capital privat, desfăşoară negocieri internaţionale pe baze comerciale, fie cu Lukoil, fie cu oricine altcineva. Dacă au şansa de a face tranzacţii, de a încheia acorduri pe piaţa internaţională de energie, care sunt accesibile şi profitabile pentru ei, sunt sigur că vor negocia în favoarea lor. Sperăm că vor avea succes în toate negocierile care le aduc profit, pentru că cu cât sunt mai profitabile companiile ungare, cu atât mai bine pentru economia ungară”. Lukoil deține 87,8% din perimetrul Trident, iar restul Romgaz, o companie controlată de statul român, iar estimările preliminare indicau că aici ar fi rezerve potențiale de gaze de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. „Pentru că noi credem în pragmatism, în bun-simţ şi credem în necesitatea unei cooperări de bună vecinătate, deoarece, dacă vecinii nu sunt capabili să coopereze pentru a contribui la securitatea energetică a fiecăruia, atunci apare o mare problemă, aşa cum, din păcate, unii dintre vecinii noştri sunt exemple în acest sens. Aşadar, cooperarea energetică dintre România şi Ungaria este exemplară. Este cu adevărat perfectă şi apreciem acest lucru. De la 1 noiembrie am reuşit să creştem capacitatea interconectorului nostru de gaze la 2,7 miliarde de metri cubi. De ce? Pentru că ne bazăm pe livrări crescute în anii următori din şi prin România către Ungaria. De ce? Pentru că înţelegem că România va juca un rol foarte important în alimentarea regiunii cu gaze în viitor”, a precizat oficialul maghiar.
Radio Europa Liberă se închide în Ungaria. Administrația Trump acuză postul de subminarea lui Viktor Orban
Lansat în 1950 pentru a transmite în țările aflate sub regim comunist în timpul Războiului Rece, Radio Europa Liberă își încetează activitatea astăzi în Ungaria, relatează Reuters. Postul de radio a fost afectat de inițiativele administrației Trump de reducere a cheltuielilor federale. Acuzații privind „destabilizarea” Ungariei Kari Lake, șefa Agenției SUA pentru Media Globală (USAGM), instituția care supraveghează Radio Europa Liberă, a declarat luna aceasta că programele finanțate din bani publici nu ar trebui folosite pentru a „destabiliza” Ungaria. Trump îl consideră pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, un aliat important în Uniunea Europeană. Într-o scrisoare adresată Congresului, Kari Lake a anunțat că finanțarea pentru Radio Europa Liberă va fi oprită, susținând că activitatea postului „a subminat politica externă a președintelui Trump prin contestarea premierului ungar ales în mod democratic”. Radio Europa Liberă a transmis că echipa sa „a lucrat cu dedicare pentru a oferi publicului din Ungaria un jurnalism independent”. Controverse privind controlul presei Serviciul maghiar al Radio Europa Liberă fusese închis în 1993, dar a fost relansat în 2020, în contextul „scăderii diversității vocilor din mass-media”, după cum a explicat postul. Opoziția și organizațiile civice îl acuză pe Orbán că și-a consolidat treptat influența asupra presei în cei peste 15 ani de guvernare. Orbán respinge acuzațiile și susține că libertatea presei este respectată. Organizația Reporteri Fără Frontiere a calificat închiderea Radio Europa Liberă în Ungaria drept „o lovitură serioasă adusă dreptului publicului din Ungaria la informare” înaintea alegerilor din 2026.