Ungaria și Slovacia amenință că vor da în judecată UE din cauza interdicției privind gazul rusesc
„Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind REPowerEU va fi publicată oficial. Vom folosi toate mijloacele legale pentru a o anula”, se arată în mesajul publicat pe X de Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, citat de Politico. Acesta a criticat modul în care decizia a fost adoptată de forurile europene, calificând-ul drept un „truc juridic”. Acesta a spus că legea a fost prezentată ca o măsură economică, fapt ce a permis adoptarea ei doar cu o majoritate calificată. „Interzicerea Ungariei de a cumpăra petrol și gaze din Rusia contravine interesului nostru național și ar crește semnificativ costurile energiei pentru familiile maghiare”, a mai notat oficialul. De asemenea și ministrul slovac de Externe Juraj Blanár a anunțat că Slovacia va da în judecată Uniunea Europeană, subliniind „Nu putem accepta soluții care nu reflectă capacitățile reale și circumstanțele specifice ale fiecărei țări”. Parlamentarii și liderii UE au convenit în decembrie să înceteze toate achizițiile de gaz de la exportatorii ruși până la sfârșitul anului 2027, iar un embargo similar asupra petrolului ar putea fi implementat mai târziu în acest an. Conform noii legislații, interzicerea importurilor de gaze rusești se va face etapizat. Importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia vor fi stopate până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor înceta cel târziu la 30 septembrie 2027, existând posibilitatea unei amânări limitate, până la 1 noiembrie 2027, pentru statele care întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze non-rusești înainte de sezonul rece.
Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar
Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria, a declarat Viktor Orban, acuzând Comisia Europeană că încearcă să înșele cetățenii din țările UE, transmite TASS. Premierul maghiar a acuzat Comisia Europeană pentru că ar fi încercat să fraudeze acordul prin adăugarea unor reglementări suplimentare care ar fi presupus intrarea în vigoare în forță a acordului înainte să fie aprobat de Parlamentul European. „Este cert că atâta vreme cât Ungaria va avea un guvern național, nu va aproba niciodată un acord cu Mercosur”, a spus Orban într-o emisiune. „De aceea fermierii sunt furioși. Nu este vorba de problemele economice cu Mercosur, nu este vorba despre viitorul agriculturii sau despre cum îi amăgesc pe fermieri prin a ocoli parlamentele naționale și a lua decizii diametral opuse fermierilor. Ungaria a votat împotriva acordului UE-Mercosur, alături de Austria, Irlanda, Polanda și Franța. Însă, acesta a fost aprobat de majoritatea țărilor membre UE. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Antonio Costa al Consiliului European au participat la semnarea Acordului de Parteneriat UE-Mercosur. Ursula susține că prin încheierea acordului de pe urma căruia vor beneficia ambele părți, companiile europene vor „crea exporturi, creștere și locuri de muncă”. Acordul va elimina tarifele pe exporturile UE, inclusiv pe produsele agricole (vin, lactate, ulei de măsline) și industriale, precum și pe automobile și produse farmaceutice. UE va importa produse agricole din cele patru țări membre Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), precum cafea, ceai, cacao, porumb, roșii, cartofi, ardei și alte produse specifice Americii de Sud. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Grindeanu denunță presiuni externe pentru Mercosur. Dezvăluie că a fost sunat de Comisia Europeană să susțină acordul
Orbán pune alegerile din Ungaria sub semnul războiului sau păcii
Premierul Ungariei a dat sâmbătă startul precampaniei înaintea alegerilor din 2026, folosind tema războiului ca principal instrument politic. Adunare „anti-război” Evenimentul a avut loc la Miskolc, un oraș din estul Ungariei, în sala polivalentă a clubului sportiv Diósgyőri VTK și a fost prezentat public drept o adunare „anti-război”, potrivit portalului Beol.hu. Manifestarea a fost organizată de Digitális Polgári Körök (DPK), o rețea civică apărută recent, apropiată partidului de guvernământ Fidesz. Oficial, DPK nu este un partid, însă în practică funcționează ca o platformă de mobilizare politică, combinând activismul online cu evenimente publice de amploare. Orbán, noua miză: război sau pace În discursul său, Viktor Orbán a formulat explicit miza politică a perioadei următoare din perspectiva sa. „Întrebarea principală este dacă va fi război sau pace”, a spus premierul, afirmând că răspunsul nu se va da pe front, ci „la alegerile care urmează”. Orbán a reluat și mesajele sale despre suveranitate, amintind că a ajuns prima dată la Miskolc „când Ungaria era condusă de comuniști” și că s-a întors pentru a împiedica „repetarea acelui trecut”. Nemulțumiri la adresa finanțării Ucrainei Kocsis Máté, liderul grupului parlamentar Fidesz, a criticat sprijinul financiar acordat Ucrainei, susținând că acesta depășește fondurile primite de Ungaria de la aderarea sa la Uniunea Europeană. „Ucraina a primit în ultimii doi ani de trei ori mai mulți bani decât Ungaria de la aderarea la UE”, a declarat Kocsis. El susține că aceste decizii ar avea consecințe directe asupra populației și a invocat costuri pentru familiile maghiare. „Din cele 90 de miliarde de euro anunțate, 60 de miliarde merg către cheltuieli militare și 30 către cheltuieli de stat. După aceste decizii, devine clar ce lobby-uri se află în spatele continuării războiului”, a mai spus liderul Fidesz, referindu-se la ultimul pachet de sprijin financiar anunțat pentru Ucraina. Kocsis: opoziția, „pro-război” Kocsis a lansat și atacuri directe la adresa opoziției, în special a formațiunii TISZA, condusă de Magyar Péter, creditată în sondaje drept principalul rival al partidului de guvernământ, pe care a asociat-o cu poziții „pro-război” și cu elitele europene. Mitingurile continuă Organizatorii au anunțat continuarea seriei de adunări, următorul miting urmând să aibă loc sâmbăta viitoare, la Kaposvár, un important oraș din sud-vestul Ungariei. Rețeaua DPK, care se prezintă ca inițiativă civică, este estimată la peste 164.000 de membri în prezent și permite Fidesz să comunice politic în afara cadrului formal de partid. Alegerile din Ungaria sunt programate pentru data de 12 aprilie 2026.
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Alegerile din Ungaria: Opoziția se distanțează de Fidesz în sondaje
Sondajul realizat de Median arată că partidul Tisza, condus de Peter Magyar, a ajuns la un avans de 12 puncte procentuale față de Fidesz, față de 10 puncte în noiembrie. Potrivit sondajului citat de Reuters, Tisza este creditat cu 51% din opțiunile alegătorilor deciși, în creștere ușoară față de sondajul anterior, în timp ce Fidesz a coborât la 39%. Cercetarea, realizată între 7 și 13 ianuarie, indică faptul că Tisza atrage în principal votanți de la alte partide de opoziție, în timp ce Fidesz nu reușește să câștige electorat nou. Un al doilea sondaj, publicat de Idea Institute și realizat între 31 decembrie și 6 ianuarie, plasează Tisza la 48% din intențiile de vot ale alegătorilor deciși, cu un avantaj de 10 procente față de Fidesz. Sondajul a mai arată că pe lângă cele două partide, doar formațiunea de extremă dreapta, Mi Hazank (Patria Noastră), ar mai putea depăși pragul electoral de 5% pentru intrarea în Parlament. Premierul Orban se află la putere din 2010, se confruntă astfel cu cea mai serioasă provocare politică. Acesta a menținut relații apropiate cu Rusia în contextul Războiului din Ucraina, îl consideră pe președinte Trump un alaita și în repetate rânduri s-a ciocnit cu oficialii europeni. Opozantul său, Peter Magyar a declarat că se va menține aproape de Uniunea Europeană și NATO, notând că va avea relații „pragmatice” cu Rusia dacă va câștiga alegerile.
Ungaria a stabilit data alegerilor parlamentare, cu mize majore pentru viitorul lui Orbán. Când vor avea loc
Ungaria va organiza alegeri parlamentare pe 12 aprilie 2026, a anunțat marți președintele țării, Tamás Sulyok, într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Votarea va avea loc duminică, 12 aprilie 2026. Unul dintre pilonii democrației este dreptul la alegeri libere. Îi încurajez pe toți să-și exercite acest drept”, se arată în mesajul postat de Sulyok pe rețeaua socială. Conform legii, scrutinul trebuie să aibă loc într-o duminică din aprilie sau mai, iar data votului nu poate fi o zi de sărbătoare legală, Duminica Paștelui sau Duminica Rusaliilor. De obicei, alegerile sunt programate pentru prima dată posibilă, notează Telex.hu. Din acest moment, candidații independenți și organizațiile care depun liste de candidați își pot înregistra intenția de a candida la Comisia Electorală Națională (NVB). Perioada oficială de campanie electorală va începe cu 50 de zile înainte de alegeri, respectiv pe 21 februarie. De la această dată, pot fi afișate postere electorale. Potrivit POLITICO, aceste alegeri parlamentare reprezintă o amenințare serioasă la adresa puterii lui Viktor Orbán, care a fost criticat pentru regresul democrației și al statului de drept. Pentru prima dată de la preluarea puterii în 2010, Orban se va confrunta cu un adversar puternic din opoziție, Peter Magyar. Partidul său de dreapta, Tisza, conduce cu 49% din voturi, devansând partidul Fidesz al lui Orbán, care are 37%, potrivit unui sondaj POLITICO.
Cercetătorii maghiari au pus la punct un medicament anticancer surprinzător de eficient / A distrus o tumoră canceroasă de sân extrem de agresivă de la prima doză
O echipă de cercetători maghiari a anunțat progrese semnificative în dezvoltarea unui medicament anticancer experimental care ar putea oferi o abordare nouă în tratarea unor forme de cancer dificil de tratat. Medicamentul, numit LiPyDau, se bazează pe o versiune modificată a unui compus folosit în chimioterapie, care s-a dovedit de până la 1.000 de ori mai puternic în distrugerea celulelor tumorale decât medicamentele convenționale. Cum funcționează Problema inițială cu acest compus foarte toxic a fost că, în forma sa simplă, ar afecta și celulele sănătoase, ceea ce l-ar face periculos pentru pacienți. Cercetătorii au rezolvat această provocare folosind o tehnologie specială de livrare a medicamentului: încapsularea în particule liposomale — mici „bule” formate dintr-un material similar grăsimilor. Aceste particule protejează țesutul sănătos și eliberează substanța activă în mod mai concentrat în zona tumorii, unde vasele sanguine slabe permit medicamentului să iasă din fluxul sanguin și să acționeze direct asupra celulelor canceroase. Rezultate promițătoare la animale Testele efectuate pe animale arată rezultate surprinzător de bune. Tumorile de sân, piele și plămâni au încetat să mai crească după tratament, iar la un cancer de sân extrem de agresiv, tumora a dispărut complet și nu a revenit. Cercetătorii subliniază că unele rezultate au fost obținute după o singură doză, ceea ce arată eficacitate puternică în fazele inițiale ale testelor. Ce urmează Deși rezultatele sunt promițătoare, LiPyDau se află în prezent în faza de teste preclinice, adică pe animale — încă nu a început studiul pe oameni. Cercetătorii speră să continue testele pe modele mai mari și apoi să obțină aprobările necesare pentru studii clinice pe pacienți, ceea ce ar putea dura câțiva ani. Dacă totul merge bine, acest medicament ar putea deveni unul dintre primele tratemente anticancer dezvoltate în Ungaria și ar putea oferi opțiuni noi pentru pacienți cu tumori greu tratabile. Ce înseamnă pentru pacienți Medicamentele convenționale de chimioterapie pot avea efecte secundare puternice și nu funcționează la toate tipurile de tumori. Noua abordare caută să maximizeze distrugerea celulelor canceroase fără a afecta prea mult țesutul sănătos, ceea ce ar putea duce la tratamente mai eficiente și mai puțin toxice decât chimioterapia tradițională.
Donald Trump ia în calcul o vizită în Ungaria, în plină campanie electorală a lui Viktor Orbán
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis premierului Ungariei, Viktor Orbán, o scrisoare în care își exprimă disponibilitatea de a vizita Ungaria, transmite Euronews. Donald Trump a sugerat această vizită la invitația lui Orbán, în contextul pregătirilor pentru scrutinul parlamentar care urmează în Ungaria. În scrisoare, președintele american a vorbit despre ceea ce a numit „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și a zis că este interesat de extinderea cooperării în domenii precum apărarea și energia. „Conducerea dumneavoastră servește drept exemplu pentru alții din întreaga lume. Ați susținut în mod constant principiile care fac Ungaria puternică – credința, familia și suveranitatea națională – iar America respectă acest curaj”, a scris Donald Trump. Cei doi lideri s-au întâlnit la Washington în noiembrie anul trecut. În urma discuțiilor, Ungaria a primit o scutire temporară de un an de la tarifele secundare impuse de Statele Unite ale Americii, care afectau exporturile de petrol rusesc. Cu acel prilej, Viktor Orbán l-a invitat oficial pe Donald Trump în Ungaria. „Sunt onorat de invitația dumneavoastră de a vizita Ungaria. Echipa mea vă va contacta în curând pentru a coordona programul”, a transmis Donald Trump în scrisoare. O eventuală vizită ar avea loc în timpul campaniei electorale din Ungaria, înaintea alegerilor considerate cruciale pentru viitorul guvernării. Sondajele de opinie arată că principalul rival al lui Viktor Orbán, partidul Tisza condus de Péter Magyar, se află înaintea coaliției aflate la putere, Fidesz-KDNP. Președintele Donald Trump a făcut referire directă la acest context electoral în mesajul său.
Autostrada care leagă România de Ungaria, denumită miracol de presa maghiară: S-a întâmplat ceea ce era așteptat de la Trianon încoace
Un proiect de infrastructură din România a stârnit reacții neașteptate în presa din Ungaria. Jurnaliștii maghiari au descris deschiderea unei noi secțiuni de autostradă care ajunge până la granița dintre România și Ungaria ca pe un „miracol”. Tronsonul de autostradă A3, care face legătura între Târgu Mureș și Borș, a fost extins cu 68 de kilometri. În total, aproximativ 200 de kilometri de drum rapid conectează acum Transilvania de granița cu Ungaria. Ce a atras atenția vecinilor? Într-un comentariu plin de entuziasm, presa de la Budapesta spune că această legătură rutieră a fost greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă și că realizarea este aproape istorică, comparată simbolic cu evenimente din trecutul secolului XX. Conform publicației maghiare Mandiner, bucata de autostradă care acum leagă efectiv Transilvania de granița cu Ungaria este văzută ca un fel de… miracol rutier. România inaugurează noi kilometri de autostradă Oficialii români citați de presa maghiară spun că România își propune să deschidă aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi în 2026. Această evoluție uriașă în infrastructură este văzută de unii jurnaliști ca un pas mare înainte pentru legăturile dintre cele două țări. INEDIT România în Cartea Recordurilor 2026. Cine sunt inegalabilii 11:05 EXTERNE „Fabrica” de spioni. O universitate din Franța îi pregătește pe studenți pentru serviciile secrete. Cât costă programul 10:56 Presa vecină nu se concentrează doar pe utilitatea pentru trafic. Articolul subliniază și faptul că drumul are o încărcătură simbolică, sugerând că el reflectă o conectare mai profundă între comunități și o deschidere a granițelor între România și Ungaria. RECOMANDAREA AUTORULUI Comisia Europeană a virat banii pentru autostrăzile româneşti. În conturile BNR au intrat aproape 600 de miloane de euro Ministrul Transporturilor anunță că în 2025 s-a stabilit un nou record în materie de absorbție de fonduri europene pentru proiectele de infrastructură