Orban spune că victoria lui Trump a împiedicat un conflict global
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că victoria președintelui american Donald Trump la cele mai recente alegeri din SUA a contribuit la prevenirea unui conflict global. Aflat sâmbătă la un eveniment dedicat studenților, în România, Orban a mai afirmat că, după alegeri, discriminarea împotriva Ungariei a încetat, iar încrederea investitorilor a revenit, scrie Baha. Cu toate acestea, liderul de la Budapesta a avertizat că „probabilitatea unui război mondial este în creștere constantă”, invocând sondaje realizate în șase țări importante, unde mulți cetățeni cred că un al treilea război mondial ar putea izbucni în următorii 5-10 ani. În legătură cu alegerile parlamentare din 2026, prim-ministrul a subliniat caracterul democratic al votului, adăugând că acesta este însăși democrația, alegerile sunt întotdeauna deschise, iar rezultatul va fi în conformitate cu decizia poporului. Viktor Orbán a menționat că, potrivit propriilor sondaje, partidele de guvernământ pot conta pe câștigarea a 80 din cele 106 circumscripții electorale individuale, dar a subliniat că în 2022 Fidesz-KDNP a câștigat 87. „De ce am da mai puțin?”, a întrebat șeful guvernului. Se poate conta pe guvernul național – spune premierul, iar șeful guvernului a cerut celor de peste graniță să se apere și ei.
AUR: Domnule Tőkés, ajunge, România nu este terenul de joacă al obsesiei dumneavoastră separatiste
AUR a reacționat în urma declarațiilor făcute sâmbătă de președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés la evenimentul de la Băile Tușnad. Domnule Tőkés, ajunge! România nu este terenul de joacă al obsesiei dumneavoastră separatiste, a transmis AUR, preluat de Mediafax. Președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, a reiterat, sâmbătă, aspirațiile de autonomie ale comunății pe care o reprezintă, cu ocazia celei de-a 34-a ediții a Universității de Vară și Taberei Studențești „Bálványos” care se defășoară zilele acestea la Băile Tușnad. Președintele CNMT a amintit că tabăra și procesul de la Bálványos au fost inițiate, de asemenea, în spiritul Timișoarei, dar acum îl lipsește prezența partenerilor de dialog români, punctând că politica românească este „visceral anti-maghiară”. «Transilvania să rămână sub conducere românească, cu asigurarea autonomiei maghiarilor»”, a afirmat liderul maghiar. Poziția AUR a fost prezentată prin intermediul unui comunicat de presă. „Afirmația că Transilvania ar trebui să rămână sub stăpânire românească este o insultă la adresa statului român, a poporului român și a milioanelor de cetățeni care trăiesc în pace, respect și unitate națională. România nu este un stat de ocupanți. România este patria tuturor cetățenilor săi, iar Transilvania este parte a acestui stat unitar, suveran și indivizibil. Punct. László Tőkés încearcă din nou să ațâțe tensiuni, să resusciteze fantasmele autonomiste ale așa-zisului ținut secuiesc – un concept care nu are nici temei constituțional, nici sprijin popular real, nici loc într-o țară europeană democratică”, a transmis purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Dan Tanasă. Tanasă a respins acuzațiile făcute de László Tőkés. „Ca om care am luptat toată viața împotriva discriminării românilor din Covasna, Harghita și Mureș, ca om care cunoaște la firul ierbii realitatea din teren, dar și ca om care a câștigat sute de procese în instanțele de judecată din România, afirm foarte clar: românii din așa-zisul ținut secuiesc sunt discriminați în propria țară, în propriile instituții, în propriul sistem administrativ, unde maghiarimea radicală și UDMR au instaurat un monopol etnic de neacceptat. Și încă ceva: să spui că maghiarii nu au drepturi în România este o aberație de proporții. România oferă unul dintre cele mai largi regimuri de protecție pentru minorități din Europa: învățământ în limba maternă, administrație locală în limbile minorităților, reprezentare parlamentară garantată, acces la cultură, presă și sprijin financiar de la statul român. Ce alte drepturi mai cereți, domnule Tőkés? Sau vreți de fapt un stat în stat?”, a adăugat deputatul AUR. Tanasă a cerut ca declarația lui Tőkés să fie sancționată de statul român. „A venit vremea ca asemenea provocatori să înceteze să mai fie tratați cu blândețe. Declarațiile lui Tőkés nu sunt opinii, ci atacuri directe la adresa unității naționale a României. Ele trebuie sancționate ferm de instituțiile statului român. Transilvania nu e monedă de schimb. Este parte din România. Și așa va rămâne”, a precizat Dan Tanasă. Președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, a reiterat, sâmbătă, aspirațiile de autonomie ale comunității pe care o reprezintă. Declarația a fost făcută în timpul celei de-a 34-a ediții a Universității de Vară și Taberei Studențești „Bálványos” care se desfășoară zilele acestea la Băile Tușnad. La eveniment a participat și premierul Ungariei, Viktor Orbán. Autorul recomandă: László Tőkés, mesaj de la Băile Tușnad: „În schimbul teritoriilor transilvănene pierdute, revendicăm drepturi, mai exact – AUTONOMIE”
Directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria cere adoptarea euro și predictibilitate în politicile economice
Peter Csanyi, noul director executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a cerut adoptarea monedei euro și încetarea luării de decizii economice ad-hoc, care au subminat încrederea investitorilor și au afectat valoarea companiilor la bursă. Ungaria, a cărei economie a suferit o recesiune după pandemia de coronavirus, s-a „decuplat” deja de Europa de Est, a declarat Peter Csanyi, care a preluat conducerea OTP Bank în mai. Tatăl său, Sandor, continuă ca președinte al OTP, după ce a renunțat la funcția de director general în aprilie, după 33 de ani. Ar fi o „mică surpriză” dacă Guvernul va fi în stare să atingă ținta de creștere economică, deja revizuită în jos, de 0,8% pentru acest an, a spus Peter Csanyi. „Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a declarat Csanyi reporterilor joi la Budapesta. Este ceva rar în Ungaria ca un director de companie important să critice Guvernul în public, chiar și într-un mod moderat, de teamă că afacerile lor s-ar putea confrunta cu represalii, inclusiv impunerea de taxe speciale. În acest an, OTP se așteaptă să plătească taxe de 763 de milioane de dolari, cu 53% mai mult decât anul trecut. În timp ce starea de spirit „anti-sistem” este în ascensiune în Ungaria, Csanyi a spus că „știm foarte puține” despre modul în care s-ar schimba politica economică dacă Orban ar pierde puterea. Pentru a acoperi deficitul bugetar, Viktor Orban, care a tărăgănat procesul de adoptare a monedei euro, a introdus câteva taxe speciale pentru sectorul financiar. El a majorat, de asemenea, cheltuielile și a luat măsuri pentru a extinde scutirile de impozit pe venit pentru mame, înainte de alegerile de anul viitor. În sondaje, după 15 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban stă mai prost decât opozanții de la partidul Tisza. Liderul opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza deține un avans de două cifre în sondaje, a declarat că va relansa economia cu fonduri de la Uniunea Europeană care sunt înghețate acum din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Dobânda de referință din Ungaria și România, cea mai mare din UE OTP este activă în 11 state, majoritatea din Europa de Est și din Balcani. Croația, Slovenia și Bulgaria cumulează 39% din activele OTP. Croația și Slovenia sunt membre ale zonei euro, în timp ce Bulgaria urmează să adopte euro în 2026. Ungaria nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Viktor Orban a spus că țara nu este pregătită să adopte moneda comună. „Cred că euro este foarte dezirabil”, a spus Csanyi. „Ne-ar face bine dacă am intra în zona euro în următorii cinci-zece ani, de preferință în cinci ani”. Piețele maghiare au fost foarte volatile în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor politicii economice, inclusiv a unei crize valutare în urma unei campanii de cheltuieli înainte de alegerile generale din 2022. Banca centrală a Ungariei a stabilizat forintul prin menținerea ratelor dobânzilor ridicate. Dobânda de referință este 6,5%, egală cu cea din România și cea mai mare din UE, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Danemarca cere măsuri dure împotriva Ungariei pentru încălcarea valorilor europene. Copenhaga vrea aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Analiza Institutului Robert Lansing: Ce avem de reținut din discursul premierului ungar, Viktor Orban, în Transilvania – Budapesta revendică subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon
Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orban în Transilvania pe tema relației dintre România și Ungaria ar indica faptul că Budapesta revendică într-un mod subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon. Este ideea principală a unei analize amănunțite a Institutului Robert Lansing, care a caracterizat recentul discurs al lui Orban în România drept „controversat”. În discursul său, premierul ungar a reiterat sprijinul neclintit al Budapestei pentru etnicii maghiari din afara granițelor – un limbaj de tip „soft power”, dar care, în realitate, ascunde binecunoscutul narativ iredentist: glorificarea autonomiei, autodeterminării și a identității etnicilor maghiari din străinătate și, în același timp, critica tentativelor de „asimilare” a acestora în corpul identitar al țărilor vecine. Nu sunt noi aceste idei, însă experții Insitutului Robert Lansing spun că este necesară o analiză atentă a fiecărei idei din discursul lui Orban, în care se identifică „o politică paralelă de patronaj etnic informal și iredentism soft: Discursul lui Orbán întărește suspiciunea că Ungaria își reafirmă subtil pretențiile asupra fostelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Trianon din 1920, fără a recurge la revizionism oficial. Acesta reflectă o ambiguitate strategică menită să mențină mobilizată baza naționalistă de acasă, subminând în același timp suveranitatea statelor vecine din interior”. În analiză sunt identificate moduri prin care Ungaria ar putea opera în România, în acest sens: 1) informațional – amplificarea narativului discriminării minorității maghiare în presă și în forurile internaționale, 2) interferență politică – susținerea partidelor pro-maghiare (UDMR) cu scopul de a promova agende agresive privind autonomia, 3) penetrare economică – direcționarea de fonduri prin consulate maghiare, precum și prin alte entități, pentru loializare și încurajarea dependenței economice, 4) război cibernetic / propagandistic – promovarea de conținut iredentist și naționalist pe rețelele sociale, după exemplul tacticilor folosite de Rusia în Crimeea și Donbas, 5) educație și diplomație culturală – intensificarea influenței soft power prin instituții finanțate de Ungaria și revizionism istoric în școlile din Transilvania. Cine ar avea de câștigat de pe urma degradării relațiilor dintre România și Ungaria Experții Institului Robert Lansing descriu, în analiză, scenarii posibile în care relațiile diplomatice dintre România și Ungaria se degradează – un context din care Rusia ar avea și ea de câștigat. Astfel, posibilele scenarii ar presupune, potrivit analizei: Presiune pentru autonomie – UDMR face presiuni legislative pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Bucureștiul reacționează ferm, rezultând tensiuni diplomatice între cele două țări Criza cetățeniei – Ungaria eliberează pașapoarte maghiare etnicilor maghiari din Transilvania, România protestează și invocă încălcarea suveranității naționale și riscul unei loialități duble Interferență electorală – Ungaria spriină pe ascuns politicieni români, care susțin agenda ungară – se subminează coeziunea națională a României Simbolism de frontieră – Politicieni maghiari care comemorează public Tratatul de la Trianon, fie la granița Ungariei cu România, fie chiar în Transilvania, stârnind proteste naționaliste în România Incident de securitate – arborarea de steaguri maghiare pe frontispiciile instituțiilor românești, presupuse cazuri de hărțuire a vorbitorilor de limbă maghiară, acțiuni care să justifice „protecția” maghiarilor în România Analiza face referire la implicațiile geostrategice în regiune ale degradării relațiilor dintre România și Ungaria. Un câștigător colateral ar fi Rusia, care ar putea să folosească tema iredentistă în stimularea unor sentimente separatiste similare în Moldova (Găgăuzia, Transnistria). Serbia ar putea, de asemenea, să urmeze acest exemplu cu Republica Srbska din Bosnia și chiar Slovacia. Rezultatul – o Europă Centrală și de Est destabilizată. De asemenea, tensiunile dintre România și Ungaria ar putea, potrivit analizei, duce la o divizare și la slăbirea NATO, rezultând într-o perturbare a planificării apărării comune și a coordonării militare în regiune. Un alt avantaj ar fi fragmentarea UE – prin provocarea României, Ungaria ar putea bloca acțiuni comune privind sancțiunile, coordonarea în domeniul apărării, politica energetică. Imitând războiul hibrid, Ungaria ar putea reproduce aspecte ale exemplului rusesc în Crimeea – distribuirea de cetățenii, manipulare media, exploatarea nemulțumirilor culturale, normalizând strategiile din „zona gri” în interiorul granițelor NATO, se specifică în analiză. Concluzii În concluzii se atrage atenția că discursul lui Orban în Transilvania este mai mult decât o afirmare a identității etnice, el poate fi începutul unei campanii pe termen lung. Se atrage atenția că România trebuie să știe să recunoască tiparul și să se pregătească în consecință. România trebuie să-și consolideze reziliența internă, să intensifice monitorizarea UE asupra politicilor Ungariei privind minoritățile, serviciile de informații ar trebui să urmărească finanțările din Ungaria, încurajarea evaluărilor comune, a României și a Ungariei, pentru a elimina orice suspiciune într-o eventuală criză. La finalul analizei, experții atrag atenția că declarațiile lui Orban în România indică o strategie în evoluție, care deși soft acum, este de natură să ridice semnale de alarmă în privința stabilității în regiune.
Atenționare de călătorie pentru Ungaria: Restricții de circulație pentru camioanele de mare tonaj
MAE a transmis o atenționare de călătorie pentru Ungaria, unde se impun restricții de circulație pentru camioanele de mare tonaj, adică peste 7,5tone. „Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Ungaria asupra faptului că Ministerul Construcțiilor și Transportului ungar (MCT) a modificat restricțiile de trafic aplicabile pe teritoriul Ungariei pentru camioanele de mare tonaj, prevăzute, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Decretul Guvernamental nr. 190/2008), pentru perioada 05.07.2025 (15:00, ora locală) – 06.07.2025 (22:00, ora locală). Astfel, din cauza temperaturilor ridicate și în vederea asigurării corespunzătoare a circulației bunurilor, MCT a decis reducerea perioadei inițiale a restricțiilor, acestea urmând să se aplice după cum urmează: în ziua de 05.07.2025 doar în intervalul 15:00-22:00, ora locală, și la data de 06.07.2025 doar în intervalul 06:00-22:00, ora locală”, transmite MAE în atenționare. Transportul umanitar sau de animale vii, bunuri perisabile, combustibil și alte bunuri de primă necesitate nu este supus acestor restricții. Mai multe informații referitoare la restricția circulației camioanelor de mare tonaj pot fi consultate la pagina de Internet: https://www.utinform.hu/en/static/kamionstop. nCetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Budapesta: +3613847689, Consulatului General al României la Szeged: +3662424431 și Consulatului General al României la Gyula: +3666464579, +3666477147, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de urgență ale Ambasadei României la Budapesta: +36305356912, Consulatului General al României la Szeged: +36306777980 și Consulatului General al României la Gyula: +36306357181. MAE recomandă consultarea paginilor de Internet: http://budapesta.mae.ro, http://szeged.mae.ro, http://gyula.mae.ro, www.mae.ro.
Seceta perturbă navigația pe Dunăre și în Ungaria
Transportul naval pe Dunăre este serios perturbat în Ungaria, din cauza nivelului extrem de scăzut al apei, rezultat al celei mai secetoase luni iunie din ultimii peste 120 de ani. Datele Institutului maghiar de Meteorologie arată că, luna trecută, cantitatea de precipitații a fost cu 83% mai mică decât media obișnuită, marcând cel mai secetos început de vară din 1901 încoace, potrivit Reuters. Consecințele sunt vizibile: navele de marfă sunt nevoite să transporte mult mai puțin decât capacitatea lor normală, doar 30-40%, ceea ce duce la creșteri semnificative ale costurilor de transport. „Suntem nevoiți să lăsăm mai mult de jumătate din încărcătură în urmă”, a explicat Attila Bencsik, vicepreședintele Asociației Ungare de Transport Naval. Din cauza suprataxelor aplicate navelor subîncărcate, tarifele de transport pot crește cu până la 100%. Vistula și Rinul, de asemenea afectate de secetă Deși astfel de niveluri scăzute ale Dunării nu sunt ieșite din comun, ele apar, de regulă, în august. „Acum vorbim de începutul verii”, sunt îngrijorați reprezentanții administrației apelor, așteaptă ploile anunțate în bazinul hidrografic al Dunării, care ar putea îmbunătăți situația. „Iunie este una dintre cele mai ploioase luni ale anului în climatul nostru, iar acum avem acest nivel atât de scăzut al apei”, a observat un vizitator oprit cu caiacul pe un banc de nisip la Szob, în nordul de Budapestei, precizând că „e frumos pentru că apa e limpede și se vâslește ușor, dar este îngrijorător.” Valul timpuriu de căldură și seceta afectează și alte râuri majore din Europa. Vistula, în Varșovia, a atins un nivel minim istoric, iar Rinul, în Germania, se confruntă cu un debit neobișnuit de scăzut pentru această perioadă a anului. Fenomenul pune presiune pe transportul fluvial și pe agricultură la scară continentală.
Bruxelles-ul avertizează că blocarea aderării Ucrainei la UE subminează credibilitatea procesului de extindere
„Când unui stat candidat i se frânează procesul de aderare la UE fără motive obiective, deși îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Guillaume Mercier, în cadrul conferinței de presă zilnice a instituției, scrie EFE. În acest sens, el și-a exprimat speranța că va fi posibilă deschiderea „foarte curând” a negocierilor cu Kievul privind aspectele fundamentale ale integrării în UE, cunoscute ca primul capitol al discuțiilor. Refuzul Ungariei Premierul Ungariei, ultranaționalistul Viktor Orbán, a declarat joia trecută, la sosirea sa la summitul european de la Bruxelles, că 95% dintre ungurii care au participat la o recentă „consultare publică” resping aderarea Ucrainei la UE. Orbán a susținut că, pe baza rezultatului consultării – la care au participat aproximativ 2 milioane de persoane (dintr-un total de 9,6 milioane de locuitori) – poate apăra în cadrul summitului poziția critică a Ungariei față de Ucraina. „Ungaria nu susține integrarea (europeană) a Ucrainei”, a reiterat liderul maghiar. „Consultările naționale sunt o chestiune care ține de autoritățile naționale, așadar acum revine Ungariei și Guvernului ungar să explice cum doresc să procedeze mai departe”, a declarat Mercier. Ucraina a îndeplinit criteriile În orice caz, el a subliniat că Ucraina implementează reforme „în cele mai dificile circumstanțe posibile” și că, potrivit evaluării Comisiei Europene, Kievul a îndeplinit criteriile necesare pentru deschiderea negocierilor privind primul capitol al aderării. „De asemenea, am evaluat pozitiv planul Ucrainei privind minoritățile, care răspunde preocupărilor exprimate de vecinii săi. Așadar, am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merite în procesul de aderare, iar în acest caz nu există motive obiective pentru a se opune deschiderii primului capitol”, a adăugat el. Moldova Referitor la posibilitatea de a separa procesele de integrare ale Ucrainei și Republicii Moldova, astfel încât cele două țări să nu avanseze în același ritm, purtătorul de cuvânt a afirmat că această decizie aparține statelor membre ale UE. Cu toate acestea, el a evidențiat sprijinul Comisiei Europene pentru Ucraina și Moldova în „agenda lor de reforme și în procesul în care s-au angajat”. „Atât Moldova, cât și Ucraina au înregistrat progrese constante”, a declarat el, adăugând că Bruxelles-ul va încerca să convingă toate statele membre să sprijine deschiderea primului capitol al procesului de aderare pentru ambele țări.
Castelul de care n-ai auzit, dar este vechi de sute de ani
Fortărețele medievale din România, precum Castelul Corvinilor și Castelul Bran, sunt vizitate de un număr mare de turiști străini. Puțini au auzit însă de castelul Miko din Miercurea Ciuc. Pasionații de istoria medievală îl vor adora când îl vor vizita. Castelul Miko este considerat cel mai important muzeu și muzeu etnic dedicat patrimoniului secuiesc. Istoria castelului Miko: Construcția Construcția sa a debutat pe 26 aprilie 1623 și a fost finalizată în 1630. Castelul poartă numele lui Ferenc Miko (1585-1635), care a fost căpitanul scaunelor secuiești din Ciuc, Gheorgheni și a comunei Cașin. După moartea sa, castelul a devenit proprietatea lui Tamas Damokos, judecătorul suprem al Scaunului Ciucului. Pe 21 octombrie 1661, turcii și tătarii conduși de Ali, pașă otoman al provinciei Timișoara, a invadat, incendiat și ocupat Miercurea Ciuc și a incendiat castelul Miko. Reconstruirea sub ocupația habsburgică Castelul Miko a fost reconstruit între 1714 și 1716 de către generalul habsburgic Stephan Steinville, construindu-se bastioane în stil italian. În 1735, inginerul austriac și colonelul Johann Conrad Weiss a desenat planul castelului, fiind cel mai vechi care a supraviețuit. În partea de sud, un depozit de praf de pușcă a fost construit. Bastionul de sud al casteului a fost transformat într-o capelă decorată cu stucco, stil arhitectural specific Barocului târziu. Au fost amplasate și ferestre gotice. Până în 1764, castelul a fost folosit ca baracă de trupele habsburgice. Din 1764 până în 1848, a devenit reședința comandantului al primului regiment secuiesc de la Frontiera Militară Transilvăneană. Pe durata revoluțiilor din 1848, castelul a devenit sediu al comandantului forțelor revoluționare secuiești, Sandor Gal. În 1930, castelul a fost transformat într-un muzeu și a fost ulterior restaurat în 1970, potrivit FANATIK. Vizitatorii vor putea admira piese de mobilier, ateliere reconstituite, expoziții de unelte, războaie de țesut, tiparniță, costume populare, documente, arbalete, pistoale, archebuze și săbii și armuri de cavaleri, plus alte obiecte specifice epocii moderne timpurii. . Sursa Foto: Profimedia Citește și: Castelul Corvinilor în care ar fi fost întemnițat VLAD ȚEPEȘ, inclus în topul celor mai înfricoșătoare obiective turistice din lume Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Thriller cum nu s-a mai văzut în Ungaria! Maghiarii, în lacrimi! Au pierdut în ultima secundă meciul anului și sunt la pământ: Doi antrenori de clasă mondială, dar căderile au fost neașteptate!. EXCLUSIV
Nebunie în Liga Campionilor la handbal masculin! Veszprem a pierdut în ultima secundă calificarea în Final Four, după eșecul cu Magdeburg, scor 27-28. Vali Ghionea n-a putut rata un asemenea meci de gală, cunoscutul handbalist aflat acum în Ghencea fiind surprins de căderile formației din Ungaria, pregătită de Xavi Pascual, fostul antrenor al lui Dinamo. Thriller în Ungaria! Veszprem a pierdut calificarea în Final Four-ul Ligii Campionilor în ultima secundă După remiza din Germania, scor 26-26, returul dintre Veszprem și Magdeburg a adus un scenariu absolut incredibil, din moment ce nemții s-au calificat în Final Four cu un gol marcat la ultima fază a meciului. Pe parcursul partidei, Veszprem a condus și cu patru goluri diferență. Tipic unei echipe germane, Magdeburg a crezut în șansa ei până la final și nu a cedat în niciun moment. La scorul de 26-22 pentru gazde, Magdeburg a revenit miraculos, a marcat de cinci ori la rând și a intrat în avantaj: 27-26. Veszprem a egalat și a avut șansa să obțină „biletele” pentru Final Four, dar nemții au lovit în ultima secundă, declanșând imediat hora bucuriei în Ungaria. Dacă Veszprem a ajuns direct în sferturi după ce a fost la înălțime în faza grupelor, Magdeburg a eliminat-o pe Dinamo în dublă manșă din play-off, reușind să câștige fără mari emoții ambele meciuri. Le mulțumesc fanilor noștri pentru atmosfera fantastică. Ne-au ajutat mult și îmi pare rău că nu am reușit să ne calificăm. Nu pot să-mi critic jucătorii, pentru că au luptat până în ultimul moment” – Xavi Pascual, antrenor Veszprem 5.340 de spectatori au urmărit din tribune duelul Veszprem – MagdeburgProfimedia, 02.05 „Radiografia” lui Vali Ghionea după meciul nebun din Ungaria: „Au fost echipa mai lucidă și cu soluții eficiente!” Așa cum era de așteptat, antrenorii și jucătorii din România au trăit la intensitate maximă duelul dintre Veszprem și Magdeburg. Aflat acum la Steaua, Vali Ghionea a urmărit cu sufletul la gură desfășurarea incredibilă a meciului din Ungaria, fiind de părere că Magdeburg a fost mai lucidă în ultimele momente, care s-au dovedit în cele din urmă decisive. A fost un meci excelent, cu răsturnări de situație spectaculoase. Două echipe de valori apropiate, cu doi antrenori de clasă mondială. Neașteptate au fost cele două căderi ale lui Veszprem, care au scăpat prea ușor din mâna avantajele de patru goluri”, a punctat Vali Ghionea, pentru ProSport. „Pe final, echipa mai lucidă și cu soluții eficiente a fost Magdeburg. A reușit să refacă diferența și să câștige meciul prin jucătorii nordici care au avut mentalitate de fier și au jucat la capacitate maximă până în ultima secundă”, este convins handbalistul Stelei. Köln, wir kommen! 💚❤️ _____#SCMHUJA I 📷 Franzi Gora pic.twitter.com/ynm6HIofM1 — SC Magdeburg (@SCMagdeburg) May 1, 2025 Ce așteaptă Vali Ghionea în Final Four: „Favoritele sunt doar pe hârtie! Asta mi-aș dori!” Vali Ghionea este convins că nu putem vorbi de o favorită la cucerirea trofeului în Final Four-ul de la Koln. Acolo au ajuns Barcelona, Nantes, Fuchse Berlin și Magdeburg. Dacă Barcelona este deținătoarea trofeului, iar Magdeburg a produs surpriza acum doi ani, Nantes și Fuchse Berlin ar câștiga în premieră Liga Campionilor. Road to Cologne #ehffinal4 🏟️🇩🇪 is set. 📆 Friday 2 May, 14:00 CEST -> Draw ‼️ Which semi-final pairing do you want to see? 👀#ehfcl #CLM pic.twitter.com/gExM0gmlWb — EHF Champions League (@ehfcl) May 1, 2025 Final Four ne-a demonstrat de nenumărate ori ca nu există o favorită certă. Favoritele sunt doar pe hârtie, dar în teren se schimbă situația și forțele se echilibrează, astfel cred că trofeul va fi câștigat de echipa care își va dori mai mult și va da totul pe teren pe tot parcursul turneului. Totuși, mi-aș dori să câștige una dintre echipele care nu au mai câștigat trofeul până acum”, a completat Ghionea. Considerat cel mai puternic campionat din Europa, Germania trimite nu mai puțin de cinci echipe în lupta pentru cucerirea EHF Champions League și EHF European League. La Hamburg, acolo unde a fost și Dinamo anul trecut, chiar cu Xavi Pascual pe bancă, au ajuns de această dată Flensburg, Melsungen și Kiel. The 𝗠𝗮𝘀𝗰𝗵𝗶𝗻𝗲𝗻𝘀𝘂𝗰𝗵𝗲𝗿 𝗘𝗛𝗙 𝗙𝗶𝗻𝗮𝗹𝘀 𝟮𝟬𝟮𝟱 are 𝙎𝙀𝙏. 🤩🧡 Semi-final 1: 15:00 CEST Semi-final 2: 18:00 CEST#ehfel #elm #handball #allin #ehffinals @thw_handball @mthandball @mhbofficiel @SGFleHa pic.twitter.com/k3wNRKt3BG — EHF European League (@ehfel_official) May 1, 2025 Aventura lui Andrei Preotu a început încă din 1996, atunci când a fost invitatul lui Ovidiu Ioanițoaia la „Procesul Europenelor”. În 2006 a ajuns la Fanatik, primul loc de muncă. Apoi, a semnat cu NewsIn. După aventura de la OnlineSport, a urmat o perioadă de aproape zece ani în care … citește mai mult
Huse de telefon anti-spionaj pentru europarlamentarii aflați în vizită în Ungaria. Semnal clar că Bruxelles-ul nu are încredere în Budapesta
Fricile legate de supravegherea digitală ating un nou nivel în Europa. Europarlamentarii care au vizitat săptămâna aceasta Ungaria au primit huse speciale anti-spionaj pentru telefoane mobile, într-un gest rar și semnificativ din partea Parlamentului European. Husele de tip Faraday, care blochează toate semnalele electromagnetice, au fost distribuite de serviciile interne ale Parlamentului ca măsură de precauție pentru protejarea echipamentelor electronice personale, scrie Politico. Inițiativa vine în contextul unei vizite de trei zile a unei delegații a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), formată din cinci eurodeputați, care a mers în Ungaria pentru a evalua situația statului de drept, a democrației și a respectării drepturilor fundamentale. Printre membrii delegației se numără Tineke Strik (Verzii – Olanda), Sophie Wilmès (liberali – Belgia) și Krzysztof Śmiszek (social-democrați – Polonia). Temeri justificate de un trecut controversat Distribuirea Huse de telefon anti-spionaj pentru europarlamentarii aflați în vizită în Ungaria. Semnal clar că Bruxelles-ul nu are încredere în Budapesta nu este o practică obișnuită în cadrul misiunilor oficiale ale Parlamentului European, ceea ce subliniază gravitatea percepută a riscurilor de supraveghere în Ungaria. Recomandările au inclus și evitarea folosirii rețelelor Wi-Fi publice sau a stațiilor de încărcare nesecurizate, semnalând un grad ridicat de neîncredere în infrastructura digitală locală. Temerile nu sunt nefondate. Ungaria s-a aflat în ultimii ani în centrul unor scandaluri internaționale legate de utilizarea softurilor de spionaj împotriva jurnaliștilor, activiștilor și opoziției politice. În 2023, comisia specială a Parlamentului European privind utilizarea programelor spion (PEGA) a efectuat o investigație în acest sens, iar în anii anteriori au existat dezvăluiri conform cărora serviciile secrete ungare ar fi spionat oficiali ai UE cazați în hoteluri din Budapesta, în perioada 2015–2017. Relația tensionată dintre Budapesta și Bruxelles Acest nou episod adâncește ruptura tot mai vizibilă dintre Bruxelles și guvernul condus de Viktor Orban. Deja supusă unei proceduri de infringement în baza Articolului 7 din Tratatul UE pentru încălcări ale statului de drept, Ungaria este percepută ca un caz problematic în cadrul Uniunii. Faptul că europarlamentarii sunt nevoiți să ia măsuri specifice de protecție împotriva posibilelor interceptări, într-un stat membru UE, este un semnal îngrijorător pentru sănătatea democrației europene. În mod obișnuit, asemenea protocoale de securitate digitală — inclusiv telefoane temporare sau laptopuri de unică folosință — sunt aplicate în misiuni diplomatice în state percepute ca adversare, precum China sau Rusia. Parlamentul European a evitat să ofere detalii suplimentare despre măsurile concrete luate în această vizită, invocând proceduri interne și necesitatea de a proteja membrii delegației. Totuși, mesajul transmis este clar: chiar și în inima Uniunii, încrederea nu mai este un dat.