Dan Dungaciu: Criza din Ungaria s-ar putea să apară după alegerile de duminică, după numărarea voturilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre posibilele tensiuni politice din Ungaria în context electoral. Invitatul a spus că adevărata criză ar putea apărea după anunțarea rezultatelor, nu înainte. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu a explicat că diferențele din sondaje se pot reduce în timpul procesului electoral, iar rezultatele strânse pot genera dispute majore. Contextul geopolitic complică și mai mult situația. Dan Dungaciu: „S-ar putea ca Uniunea Europeană să spună că alegerile au fost fraudate” Analistul a spus că există scenarii în care marile puteri ar putea avea poziții diferite față de rezultatul alegerilor. El consideră că acest lucru ar putea duce la un conflict diplomatic major. „Deci, acum nu vor fi revoluții oranj în Budapesta, că americanii sunt cu Orbán, dar s-ar putea ca oamenii să iasă în stradă. S-ar putea ca Uniunea Europeană să spună că alegerile au fost fraudate. S-ar putea ca americanii să-l recunoască pe Victor Orbán. Cum ar fi ca Uniunea Europeană să spună că s-au fraudat alegerile? Americanii să-l recunoască pe Victor Orbán, rușii să-l recunoască pe Victor Orbán și chinezii să-l recunoască pe Victor Orbán și avem, cum să spun, un scandal mare cât casă.”, spune el. Rezultatele strânse pot declanșa o criză Dungaciu a subliniat că momentul critic va fi după numărarea voturilor. O diferență mică între candidați poate genera contestări și instabilitate. „Deci, marea problemă pe care trebuie să o urmărim este că s-ar putea ca criza din Ungaria să înceapă după alegeri. Nu acum. Pentru că evident că tot ce vedem în sondaj, diferența mare, e evident că se va subția pentru că se duce pe circumscripții… După numărarea voturilor, dacă va fi strâns, s-ar putea să avem un scandal în Ungaria pe care sigur că nu știm cum îl vor gestiona pentru că alegerile, fiind geopolitice din multe puncte de vedere… Victor Orbán pe asta joacă, pe Ucraina și pe pace și pe război, încercând să acopere, cum să spun, mizeria din trecut pe care a produs-o foarte mulți ani.”, afirmă acesta.
Alegerile din Ungaria ar putea zdruncina Kremlinul lui Putin. Calul troian al Moscovei riscă să piardă puterea
După 16 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban riscă să piardă controlul, în contextul în care contracandidatul său este creditat cu un avans consistent în sondaje. Miza acestor alegeri depășește însă granițele Ungariei și este privită ca un posibil punct de cotitură în echilibrul de forțe dintre Uniunea Europeană și Rusia, scrie France24. Se pare că Moscova a depus eforturi considerabile pentru a-și consolida poziția la Budapesta. Un raport intern al serviciului rus de informații externe, SVR, dezvăluit în martie, descria o strategie numită „Schimbătorul de jocuri”, care ar fi inclus chiar și un scenariu extrem, o tentativă de asasinat împotriva lui Orban, menită să schimbe radical dinamica electorală. Campania electorală din Ungaria a fost marcată de o escaladare vizibilă a interferențelor. Au fost semnalate operațiuni de influență, campanii de dezinformare și activități asociate serviciilor de informații, potrivit analistei Edit Zgut-Przybylska, afiliată Institutului pentru Democrație al Universității Central Europene. Moscova este acuzată și că a trimis la Budapesta o echipă de „specialiști” electorali, cu legături în cadrul GRU, serviciul de informații militare rusesc, pentru a monitoriza și coordona aceste acțiuni. „Ceea ce vedem nu mai este doar interferență, ci o veritabilă coluziune între guvernul maghiar și Rusia”, afirmă Anton Șehovțov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria. Acesta a remarcat și apariția vicepreședintelui american J. D. Vance alături de Orban la Budapesta, interpretată ca o altă tentativă de influențare externă. În același timp, fostul președinte american Donald Trump a promis sprijin economic pentru Ungaria în cazul realegerii lui Orban. Traducătoarea lui Putin și „Calul troian” al Moscovei Numirea Dariei Boyarskaya, fostă interpretă a lui Putin, în echipa de observatori electorali ai OSCE a stârnit reacții dure din partea parlamentarilor europeni și a organizațiilor pentru drepturile omului. O scrisoare deschisă semnată de 56 de eurodeputați a cerut demiterea acesteia, invocând legăturile sale directe cu Moscova. „Rusia are un interes clar în menținerea lui Orban la putere, deoarece Ungaria a acționat constant ca un Cal Troian al Kremlinului, blocând sau diluând deciziile Uniunii Europene privind Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei”, explică Zgut-Przybylska. Această apropiere este întărită și de informații apărute recent despre o discuție în care Orban și-ar fi exprimat disponibilitatea totală de a-l sprijini pe Putin. „Sunt la dispoziția dumneavoastră”, i-ar fi transmis liderul ungar președintelui rus. În paralel, Rusia ar fi încercat să transforme campania electorală într-o alegere existențială între „pace și stabilitate” sub Fidesz și „haos și război” în cazul unei victorii a opoziției. Totuși, acest mesaj nu pare să fi convins un electorat tot mai nemulțumit, mai ales din cauza problemelor interne, precum educația și sistemul de sănătate. În acest context, Peter Magyar, fost membru Fidesz, dar acum susținător al unei direcții pro-europene, conduce în sondaje cu aproximativ 10%. Schimbare lentă, nu ruptură bruscă Chiar dacă Tisza ar câștiga alegerile, nu este sigur că va putea guverna fără dificultăți. După 16 ani de putere, Orban și aliații săi au consolidat un control profund asupra instituțiilor și mediului politic din Ungaria. O eventuală schimbare ar putea marca începutul unei distanțări de Rusia, dar influența Moscovei nu ar dispărea imediat. Există chiar riscul ca Kremlinul să intensifice acțiunile de destabilizare. „Vor exista încercări serioase din partea Rusiei de a slăbi noua putere de la Budapesta”, avertizează Șehovțov. În același timp, Rusia mai are aliați în Europa, în special în Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, care ar putea continua să conteste politicile pro-Ucraina și pro-UE. Totuși, Slovacia este mai limitată ca influență, fiind mai integrată în structurile europene și în zona euro, ceea ce îi reduce marja de manevră. Potrivit specialistului Michael Toomey, de la Universitatea din Glasgow, o eventuală înfrângere a lui Orban nu ar reprezenta o catastrofă totală pentru Rusia, dar nici nu ar fi lipsită de consecințe. „Nu este un scenariu favorabil pentru Rusia, însă nici nu înseamnă o pierdere completă.” Ungaria, la fel ca Slovacia, are interese economice importante legate de energia rusească, în special petrol și gaze, ceea ce face improbabilă o ruptură totală de Moscova. De altfel, Budapesta a indicat deja că nu va putea renunța la energia rusească înainte de 2035, în ciuda obiectivului UE de eliminare până în 2027. Nimeni nu se așteaptă la o ruptură completă, dar există așteptarea ca Ungaria să devină un partener mai predictibil și mai aliniat cu politica Uniunii Europene. În final, totul depinde de rezultatul votului. Dacă Tisza obține o majoritate clară, ar putea evita compromisurile majore și ar avea șanse reale să schimbe direcția țării. În lipsa unei astfel de majorități, noul lider ar avea de dus o luptă politică dificilă și de durată. În acest context tensionat, rezultatul alegerilor din Ungaria este privit cu îngrijorare la Moscova, unde miza este mult mai mare decât o simplă schimbare de guvern.
Lui Trump îi place să aleagă câștigători în alegeri străine. Orbán, cel mai mare test de până acum
Vicepreședintele JD Vance a făcut o vizită de două zile la Budapesta. L-a pus pe Trump la difuzor în fața a peste 1.000 de susținători ai lui Orbán. Președintele american a postat joi seara pe Truth Social: „Ungaria: IEȘIȚI LA VOT ȘI VOTAȚI PENTRU VIKTOR ORBÁN”, notează AP. Vineri, a promis că SUA sunt „gata să folosească întreaga putere economică” pentru a sprijini economia Ungariei dacă Orbán câștigă. O relație construită din 2016 Orbán a fost primul lider european care l-a susținut pe Trump în 2016. A rămas aliat chiar și în perioada de exil politic a republicanului. L-a vizitat în sudul Floridei și l-a susținut din nou în 2024. „Iubesc Ungaria și îl iubesc pe Viktor”, a declarat președintele american săptămâna aceasta. Recompense și sancțiuni: modelul Trump Implicarea SUA în alegerile din Ungaria nu este un caz izolat. În Argentina, administrația a finalizat o linie de swap valutar de 20 de miliarde de dolari înainte de alegeri. Trump a avertizat direct: „Dacă pierde, nu vom fi generoși cu Argentina”. Milei a câștigat. În Honduras, Trump și-a exprimat preferința pentru candidatul conservator Nasry Asfura. A grațiat și un fost președinte condamnat pentru trafic de droguri, cu câteva zile înainte de scrutin. Asfura a câștigat. „Fără precedent” – ce spun criticii James Lindsay, de la Consiliul pentru Relații Externe, afirmă că implicarea lui Trump este „pur și simplu diferită” față de orice alt președinte american. David Pressman, fost ambasador al SUA la Budapesta, consideră că acest tip de relație „devalorizează cu adevărat” legăturile diplomatice. Casa Albă respinge criticile. „Președintele Trump nu ascunde pe cei pe care îi susține”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly. Orbán era în urmă în sondaje înaintea votului Scrutinul de duminică este cel mai important test al puterii politice externe a lui Trump. Orbán se afla în urmă în sondajele independente. Trump – ale cărui inițiative privind Groenlanda și Iranul l-au făcut nepopular în Europa – ar putea avea mai puțină influență decât a calculat.
România, dată din nou exemplu negativ în presa de la Budapesta. Ce spun maghiarii despre nivelul de trai al românilor
Publicația Világgazdaság analizează situația economică a României și susține că puterea de cumpărare a populației s-a redus considerabil, în timp ce Ungaria raportează creșteri semnificative și o inflație mult mai mică. Viktor Orbán | Foto – Mediafax Analiza maghiară arată că nivelul de trai din România a pierdut o zecime față de cel din Ungaria într-un singur an. Comerțul cu amănuntul scade constant de șapte luni, o situație care amintește de perioada de debut a pandemiei. În timp ce inflația României stagnează la peste 9%, Banca Națională avertizează că urmează noi scumpiri. Efectele crizei petroliere cauzate de conflictul din Iran nu a ajuns încă pe deplin la prețurile de la raft, ceea ce pune presiune suplimentară pe populație. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan Publicația identifică măsurile luate de Bolojan drept cauze principale ale degradării economice. După alegerile din 2025, autoritățile au introdus reforme dure pentru reducerea deficitului bugetar. Eliminarea plafonului la energia electrică, creșterea TVA și a accizelor au accelerat scăderea puterii de cumpărare. Jurnaliștii maghiari consideră că România plătește acum „pedeapsa” pentru faptul că a cheltuit mai mult decât a produs și a devenit astfel „codașa regiunii”. Presa maghiară pune față în față cele două țări vecine și evidențiază succesul modelului de la Budapesta. În martie 2026, Ungaria a raportat o inflație de doar 1,8%, cel mai scăzut din ultimii nouă ani. Ministerul Economiei de acolo atribuie aceste rezultate majorărilor salariale, reducerilor de impozite și plafonării marjelor de profit, măsuri care au dus la o creștere a consumului cu aproape 40%. AUTORUL RECOMANDĂ: Timpul devine noua monedă de schimb. Metoda revoluționară prin care românii pot să învețe gratuit unii de la alții. Cum funcționează „schimbul de creiere” ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii De ce nu mai citesc elevii? Un fost ministru al Educației și directoarea Bibliotecii Naționale explică declinul lecturii, iar tinerii recunosc: „Preferăm TikTok”
Donald Trump Jr. critică Uniunea Europeană și avertizează asupra unei rupturi majore EstVest
Declarațiile au fost făcute marți, în timpul unei vizite în Banja Luka, principalul oraș din entitatea sârbă a Bosniei, Republika Srpska. Potrivit Associated Press, Trump Jr. a participat la o discuție de afaceri, unde a afirmat că „Europa este un dezastru”, dar unul care „trebuie reparat”. „Singura modalitate de a o repara este ca Europa să nu-și mai pună singură piedici”, a spus el, criticând ceea ce a numit „blocaje interne ale Uniunii”. Trump Jr. în Bosnia, JD Vance în Ungaria Vizita fiului lui Donald Trump a avut loc într-un context sensibil pentru Balcani. Ambasada SUA de la Sarajevo a transmis că Trump Jr. s-a aflat în Bosnia „în calitate privată”, însă prezența sa a fost interpretată drept un semnal de susținere pentru liderii politici sârbi cu discurs separatist. În paralel, vicepreședintele american JD Vance s-a aflat în Ungaria pentru a-l sprijini pe premierul naționalist Viktor Orbán, înaintea unor alegeri disputate, programate pentru weekendul viitor. Fostul lider al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, un aliat important al premierului Ungariei, consideră că aceste vizite ar indica „o schimbare importantă” în politica SUA față de Europa de Est și față de comunitățile creștine din regiune. Critici la adresa Europei de Vest Trump Jr. a lăudat țările din Europa de Est pentru „etica muncii”, afirmând că acestea au rezistat absurdităților „woke” (concept referitor la politici și atitudini progresiste accentuate, deseori criticate ca excesiv politice sau ideologice) din Europa de Vest. El a susținut că aceste diferențe de viziune creează tensiuni tot mai vizibile în interiorul Uniunii Europene, între statele estice și cele vestice. UE, principalul partener economic al Bosniei Bosnia rămâne fragilă politic, iar liderii sârbilor bosniaci au cerut în repetate rânduri separarea de restul țării – o temă care amintește de războiul din 1992–1995, soldat cu peste 100.000 de morți. Uniunea Europeană este în continuare principalul partener economic și cel mai mare investitor în Bosnia, care are statut de țară candidată la aderare. În paralel, administrația Trump a criticat constant UE, în special în domenii precum comerțul și reglementarea sectorului tehnologic.
Viktor Orban: Europa se îndreaptă spre o criză energetică gravă
„Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán, potrivit Magyar Hirlap. Prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe au transmis un mesaj în direct de la granița dintre Ungaria și Serbia. „Forțele de Apărare Maghiare sunt capabile să protejeze conducta de gaze”, a declarat premierul într-o conferință de presă după inspecția de la frontieră. Viktor Orban – Foto: Mediafax foto Premierul ungar îndeamnă la calm „Întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă. Securitatea energetică a țării nu este o problemă de campanie, ci o problemă de guvern, iar asta necesită calm, calm strategic, nu teatru, nu circ, ci o mână calmă, fermă și sigură”, a declarat premierul Viktor Orbán. „Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán. Acuzații de sabotaj „Nu se știe încă cine a pregătit o operațiune de sabotaj împotriva conductei de gaze Turkish Stream, sârbii anchetează, dar, în același timp, ceea ce s-a întâmplat se încadrează într-o serie de evenimente, iar ucrainenii au o astfel de capacitate și sunt dispuși și capabili să facă așa ceva”, a declarat premierul la conferința sa de presă extraordinară de luni. „Noi, maghiarii, nu putem răspunde cine anume a pregătit operațiunea de sabotaj.” , a spus Orban. Sârbii anchetează, iar cazul se află în faza de urmărire penală sub acuzația de sabotaj, a menționat el. „Cealaltă parte este de părere că acest lucru nu este necesar, că vor exista probleme de aprovizionare, dar că sancționarea energiei rusești ar trebui menținută în continuare și că aspectul războiului ruso-ucrainean ar trebui plasat înaintea aspectului aprovizionării cu energie europeană”, a adăugat el. Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, premierul a declarat că toate organizațiile de apărare care garantează securitatea Ungariei sunt în alertă. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban se declară un orator mai bun decât Nicolae Ceaușescu: „Nu sunt geniul Carpaților”
Tot mai mulți clujeni aleg să petreacă Paștele în Ungaria, dar revin și în vacanțe. Cât costă un sejur în stațiunile cu băi termale
Din ce mai mulți clujenii preferă să petreacă Paștele în Ungaria, mai ales în stațiunile cu băi termale, pentru cele mai accesibile opțiuni. Urmează o nouă minivcanță, se poate ajunge rapid cu mașina, apropierea de graniță și oferta variată de wellness sunt doar câteva dintre elementele care fac ca aceste destinații să fie printre cele mai comode alegeri pentru un concediu scurt. Iar interesul crește vizibil în perioada Paștelui, mai ales că diferențele din calendar dintre sărbătorile catolice și cele ortodoxe le-au permis turiștilor să găsească mai ușor disponibilitate și prețuri mai bune, notează Știri de Cluj. Așadar, pentru mulți clujeni, un sejur în Ungaria a devenit o alternativă mai relaxantă la vacanțele aglomerate din țara noastră, combinând astfel relaxarea cu costuri relativ accesibile, dar mai ales servicii de calitate. FOTO – Caracter ilustrativ: Envato Prețurile pentru un sejur de 4 nopți variază în funcție de destinație și nivelul unității de cazare, dar, în medie, pornesc de la aproximativ 120-150 euro/persoană pentru variantele de buget (apartamente sau hoteluri de 2-3 stele) și pot ajunge la 350-500 euro/persoană pentru hoteluri de 4 stele cu acces la SPA sau demipensiune inclusă. În stațiunile populare precum Hajdúszoboszló, tarifele pornesc de la aproximativ 30-60 euro/noapte pentru camerele standard, în timp ce hotelurile de 4 stele ajung frecvent la 80-150 euro/noapte, în funcție de facilități și perioadă. Pachetele care includ acces la SPA și servicii wellness pornesc, în general, de la 70-90 euro/persoană/noapte. Pentru stațiunile premium, precum Hévíz, cunoscută pentru lacul termal natural, pachetele de tip wellness ajung la aproximativ 100-130 euro/noapte/persoană pentru hoteluri de 4-5 stele, în funcție de servicii și sezonalitate. Inclusiv capitala, Budapesta, permite combinața dintre city-break și experiențe wellness, turiștii având acces la unele dintre cele mai cunoscute complexe termale din Europa, precum Băile Széchenyi, unul dintre cele mai mari centre de acest tip, Băile Gellért, apreciate pentru arhitectura Art Nouveau, Băile Rudas, cu facilități moderne și piscină panoramică, sau Băile Lukács, preferate pentru atmosfera mai liniștită. Dar și destinații precum Hévíz sau Hajdúszoboszló completează oferta Ungariei, acoperind atât segmentul accesibil, cât și cel premium. Iar infrastructura turistică continuă să se dezvolte la nivel național, una dintre cele mai importante noutăți fiind redeschiderea băilor Galerius, situate pe malul sudic al Lacului Balaton, după mai mulți ani. Aici se regăsesc opțiuni suplimentare de relaxare într-una dintre cele mai populare regiuni de vacanță din Ungaria. Conform datelor oficiale, Ungaria a înregistrat aproape 20 de milioane de vizitatori și aproximativ 47 de milioane de înnoptări, anul trecut, iar piața din România a crescut cu 11,9% față de anul anterior, ajungând la aproximativ 713.000 de turiști români. Autorul mai recomandă: Românii pot călători, în 2026, într-o țară ieftină și atrăgătoare din Europa. Berea costă doar 1 euro, iar o masă completă nu trece de 15 euro Destinațiile de „micro-pensionare” care cuceresc generația Z în 2026. Unde aleg tinerii să se retragă din carieră pentru a-și găsi echilibrul personal Lovitură ANI în dosarul devalizării Băilor Herculane. Fostul primar a împiedicat Primăria să cumpere un imobil, cumpărat ulterior de părinții săi
Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece
Una din componentele cheie ale bogăției naționale, terenurile agricole, se înstrăinează pe zi ce trece. Străinii cumpără pe bandă rulantă teren agricol în România. Investiția în terenuri agricole, mai ales cele arabile, pare un activ profitabil. S-a ajuns ca cifre impresionate de sute de mii de hectare să ajungă în portofolii deținute de alte țări, și asta doar la nivel de persoane fizice. Datele despre terenurile deținute de persoane juridice străine sunt secrete. În același timp, țări vecine precum Polonia și Ungaria, dar și alte țări europene reglementează foarte strict accesul străinilor la terenurile agricole, considerându-le o resursă strategică națională. În doar 4 ani, suprafața agricolă deținută de străini a crescut cu 33% Chiar și în plină criză economică gobală, străinii continuă să cumpere teren agricol în România. Compania daneză FirstFarms A/S, de exemplu, își consolidează poziția pe piața agricolă din România. A anunțat, acum câteva zile, noi investiții pentru 2026. Danezii sunt interesați în mod special de achiziția de terenuri agricole dotate cu sisteme de irigații funcționale, notează economica.net. FOTO – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock În prezent, compania exploatează aproximativ 7.400 de hectare în România. Dintre acestea, peste 5.100 de hectare sunt în proprietate, plasând danezii printre investitorii străini majori din sectorul agricol local. Acest trend al achiziției de terenuri de către cetăţenii străini datează de mai mulți ani. De subliniat că, în doar 4 ani, suprafaţa de teren deţinută de persoane fizice din afara ţării a crescut cu 33%. Însă, datele privind investitorii persoane juridice nu sunt furnizate de autorități. Persoanele juridice străine care au cumpărat teren sunt un mister Instituția vizată, Agenţia Naţională de Cadastru, susține însă că nu are date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. În țara noastră, cetăţenii străini deţin pe persoană fizică peste 28.000 de hectare de teren, o suprafaţă echivalentă cu două oraşe mari precum Timişoara sau Cluj-Napoca, sau chiar Bucureştiul şi o comună de lângă el, arată o analiză ZF pe baza datelor Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Agenţia nu are însă date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. 0,27% din terenul nostru agricol este deţinut de străini persoane fizice Acum 5 ani, în anul 2021, străinii dețineau în România 21.050 de hectare în total. Acum,cifrele arată o expansiune accelerată, datorată inclusiv accesului mai facil la resursele funciare, care conturează un fel de oraş „invizibil“, potrivit ZF. În total, în România sunt 13,4 milioane de imobile şi 10,6 milioane de hectare cu categoria de folosinţă „teren agricol“. Din această cifre, 33.940 de imobile sunt deţinute de cetăţeni străini, alături de 28.363 de hectare. Practic, 0,27% din terenul agricol românesc este deţinut de străini pe persoană fizică, mai arată datele de la ANCPI. Ungaria interzice prin Constituție cumpărarea de teren, văzut ca „avere națională” Ungaria este unul dintre cele mai ferme exemple din Uniunea Europeană referitoare la dreptul de proprietate asupra activelor sale. Constituția și legislația subsecventă din țara vecină definesc terenul agricol drept „avere națională”. În consecință, străinii nu pot cumpăra teren agricol. Inclusiv cetățenii UE pot achiziționa doar dacă îndeplinesc condiții stricte: rezidență, activitate agricolă reală, limite de suprafață și control administrativ sever. Scopul acestor restricții este evident: blocarea speculei și păstrarea pământului în proprietatea maghiară. Premierul ungar Viktor Orban. Foto: Marton Monus/-/dpa Polonia – control prin autorizații și drept de preempțiune Un alt caz relevant este Polonia. Proaspăt intrată în G20, țara cu un PIB care a depășit în 2025 un trilion de dolari permite achizițiile doar în cazuri excepționale, cu aprobări guvernamentale. Statul are drept de preempțiune, dând prioritate fermierilor locali. De notat că piața agricolă poloneză este atent monitorizată pentru a preveni concentrarea terenurilor în portofolii externe și intrarea masivă a capitalului străin. Președintele Karol Nawrocki este un mare susținător al prorprietății statului. Foto: Profimedia Germania și Austria pot bloca vânzările excesive În Germania, – mult timp cea mai bogată țară europeană -, autoritățile regionale au dreptul de a bloca vânzările care duc la speculă sau concentrare excesivă. Și Austria aplică un sistem similar nemților. Astfel, fiecare land are competența de a aproba sau refuza tranzacțiile, care implică criterii de interes public și echilibru rural, potrivit Revista-ferma. Elveția interzice aproape complet achizițiile de terenuri Alte țări din nordul Europei precum Danemarca sau Norvegia, dar și Elveția, care nu e membră UE, condiționează achizițiile de terenuri de statutul de rezidență al solicitantului în țara respectivă, precum și de cunoștințe de agricultură sau legături cu acest domeniu. Norvegia pune condiții stricte pentru achiziția de terenuri / sursa foto: Profimedia Elveția interzice aproape complet străinilor să cumpere teren agricol. Norvegia permite statului să blocheze vânzările considerate că ar pune în pericol interesul național. România vede terenurile ca pe o marfă, nu ca pe un bun strategic Prin simpla comparația a legislației, se poate observa imediat că țara noastră este una dintre cele mai permisive piețe de teren agricol la nivel european. Astfel, spre deosebire de Ungaria sau Polonia, România nu vede în terenul agricol o resursă strategică, ci pur și simplu o marfă inclusă în mecanismul pieței libere ca oricare alta. Sursa acestei situații paradoxale are legătură, în ceea ce privește România, cu aderarea la Uniunea Europeană. Însă, cu toate că și Ungaria și Polonia sunt membre depline UE, acestea au avut grijă să reglementeze strict accesul străinilor la resursa agricolă. De la aderarea la UE, țara noastră a dat acces neîngrădit la cumpărare După expirarea perioadelor de tranziție post-aderare la UE, România le-a permis cetățenilor străini și entităților juridice străine să cumpere teren agricol, mai scrie sursa citată anterior. Deși Legea nr. 17/2014 a introdus mecanisme precum dreptul de preempțiune, condiții de rezidență sau obligația de a desfășura activitate agricolă, aceste bariere sunt relativ ușor de ocolit prin firme, structuri juridice sau intermediari. În consecință, sute de mii de hectare de teren agricol sunt controlate de investitori străini sau fonduri internaționale. Ca efect direct, prețul pământului a crescut peste capacitatea fermierilor români. Concentrarea terenurilor a accelerat. Micii agricultori sunt tot mai
Uniunea Europeană speră că alegerile din Ungaria vor pune capăt blocajelor lui Viktor Orban
Sondajele arată că partidul Fidesz, aflat la putere din 2010, ar putea pierde în fața formațiunii de centru-dreapta Tisza, condusă de Peter Magyar. Orban, apropiat de Vladimir Putin și aliat al lui Donald Trump, a provocat frecvent tensiuni în UE. Cel mai recent, a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Aceasta a fost picătura care a umplut paharul”, a declarat un diplomat al UE pentru Reuters. „Din partea noastră, speranța că îl putem convinge pe Orban a dispărut”. „Toată lumea speră că Orban va pierde” Diplomați din mai multe state spun că, dacă Orban pierde, se așteaptă la deblocarea unor decizii importante, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. Dacă însă Orban câștigă și își păstrează dreptul de veto, unele state iau în calcul marginalizarea Ungariei. „Dacă Orban rămâne, va trebui să schimbăm modul în care lucrăm”, a declarat un oficial european. Oficiali europeni spun că relațiile cu Budapesta s-au deteriorat în ultimii ani, pe fondul acuzațiilor privind slăbirea democrației, limitarea presei și atacurile la adresa UE. Orban respinge aceste acuzații și susține că apără valorile tradiționale ale Europei. „Cred că toată lumea speră că Orban va pierde”, a spus un diplomat UE. Relațiile apropiate ale guvernului de la Budapesta cu Rusia, inclusiv după invazia din 2022, au adâncit tensiunile cu statele occidentale. Fără „revoluție” dacă opoziția câștigă Chiar dacă opoziția câștigă, oficialii europeni nu se așteaptă la o schimbare majoră de politică. Vera Jourova, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat pentru Reuters că o victorie a opoziției ar „reînnoi șansele de unitate pe chestiuni de securitate de bază” în UE. Totuși, Peter Magyar ar rămâne sceptic în privința migrației și aderării Ucrainei la UE. „Am foarte puține iluzii despre viziunea lui Magyar. Ar trebui să fim atenți să nu așteptăm prea mult”, a spus un diplomat. „Diferența va fi mai mult de ton decât de substanță”. „Magyar este din aceeași familie politică (ca Orban – n.r.), nimeni nu se așteaptă la o revoluție”, a adăugat un alt diplomat. Magyar a spus că își propune să mențină Ungaria ferm în UE și NATO și să deblocheze fonduri europene de circa 17 miliarde de euro, înghețate de Bruxelles din cauza problemelor legate de statul de drept.
Viktor Orban anunță că Ungaria suspendă livrările de gaze către Ucraina
„Vom opri treptat livrările de gaze din Ungaria către Ucraina și vom stoca gazul rămas acasă”, a anunțat Viktor Orbán într-un videoclip postat pe pagina sa de socializare . Prim-ministrul maghiar a anunțat că va face o propunere în acest sens în ședința de guvern de astăzi. Viktor Orbán a reamintit că operarea conductei petroliere Barátság este blocată de Ucraina timp de treizeci de zile: „Până acum ne-am apărat cu succes împotriva șantajului ucrainean, datorită prețurilor protejate, maghiarii plătesc cele mai mici prețuri la benzinării, trebuie luate măsuri suplimentare pentru a rupe blocada petrolieră și a asigura aprovizionarea sigură cu energie a Ungariei” „Atâta timp cât Ucraina nu furnizează petrol, nu va primi gaze din Ungaria – a subliniat prim-ministrul, evidențiind: din moment ce Ucraina atacă și conducta de gaz sudică care aprovizionează Ungaria, trebuie să facem rezerve, așa că umplem rezervoarele de gaze maghiare în loc de cele ucrainene. „Vom proteja securitatea energetică a Ungariei, vom menține prețul protejat la benzină și prețul redus la gaze!” – a afirmat el.