Viktor Orban: Europa se îndreaptă spre o criză energetică gravă
„Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán, potrivit Magyar Hirlap. Prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe au transmis un mesaj în direct de la granița dintre Ungaria și Serbia. „Forțele de Apărare Maghiare sunt capabile să protejeze conducta de gaze”, a declarat premierul într-o conferință de presă după inspecția de la frontieră. Viktor Orban – Foto: Mediafax foto Premierul ungar îndeamnă la calm „Întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă. Securitatea energetică a țării nu este o problemă de campanie, ci o problemă de guvern, iar asta necesită calm, calm strategic, nu teatru, nu circ, ci o mână calmă, fermă și sigură”, a declarat premierul Viktor Orbán. „Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán. Acuzații de sabotaj „Nu se știe încă cine a pregătit o operațiune de sabotaj împotriva conductei de gaze Turkish Stream, sârbii anchetează, dar, în același timp, ceea ce s-a întâmplat se încadrează într-o serie de evenimente, iar ucrainenii au o astfel de capacitate și sunt dispuși și capabili să facă așa ceva”, a declarat premierul la conferința sa de presă extraordinară de luni. „Noi, maghiarii, nu putem răspunde cine anume a pregătit operațiunea de sabotaj.” , a spus Orban. Sârbii anchetează, iar cazul se află în faza de urmărire penală sub acuzația de sabotaj, a menționat el. „Cealaltă parte este de părere că acest lucru nu este necesar, că vor exista probleme de aprovizionare, dar că sancționarea energiei rusești ar trebui menținută în continuare și că aspectul războiului ruso-ucrainean ar trebui plasat înaintea aspectului aprovizionării cu energie europeană”, a adăugat el. Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, premierul a declarat că toate organizațiile de apărare care garantează securitatea Ungariei sunt în alertă. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban se declară un orator mai bun decât Nicolae Ceaușescu: „Nu sunt geniul Carpaților”
Tot mai mulți clujeni aleg să petreacă Paștele în Ungaria, dar revin și în vacanțe. Cât costă un sejur în stațiunile cu băi termale
Din ce mai mulți clujenii preferă să petreacă Paștele în Ungaria, mai ales în stațiunile cu băi termale, pentru cele mai accesibile opțiuni. Urmează o nouă minivcanță, se poate ajunge rapid cu mașina, apropierea de graniță și oferta variată de wellness sunt doar câteva dintre elementele care fac ca aceste destinații să fie printre cele mai comode alegeri pentru un concediu scurt. Iar interesul crește vizibil în perioada Paștelui, mai ales că diferențele din calendar dintre sărbătorile catolice și cele ortodoxe le-au permis turiștilor să găsească mai ușor disponibilitate și prețuri mai bune, notează Știri de Cluj. Așadar, pentru mulți clujeni, un sejur în Ungaria a devenit o alternativă mai relaxantă la vacanțele aglomerate din țara noastră, combinând astfel relaxarea cu costuri relativ accesibile, dar mai ales servicii de calitate. FOTO – Caracter ilustrativ: Envato Prețurile pentru un sejur de 4 nopți variază în funcție de destinație și nivelul unității de cazare, dar, în medie, pornesc de la aproximativ 120-150 euro/persoană pentru variantele de buget (apartamente sau hoteluri de 2-3 stele) și pot ajunge la 350-500 euro/persoană pentru hoteluri de 4 stele cu acces la SPA sau demipensiune inclusă. În stațiunile populare precum Hajdúszoboszló, tarifele pornesc de la aproximativ 30-60 euro/noapte pentru camerele standard, în timp ce hotelurile de 4 stele ajung frecvent la 80-150 euro/noapte, în funcție de facilități și perioadă. Pachetele care includ acces la SPA și servicii wellness pornesc, în general, de la 70-90 euro/persoană/noapte. Pentru stațiunile premium, precum Hévíz, cunoscută pentru lacul termal natural, pachetele de tip wellness ajung la aproximativ 100-130 euro/noapte/persoană pentru hoteluri de 4-5 stele, în funcție de servicii și sezonalitate. Inclusiv capitala, Budapesta, permite combinața dintre city-break și experiențe wellness, turiștii având acces la unele dintre cele mai cunoscute complexe termale din Europa, precum Băile Széchenyi, unul dintre cele mai mari centre de acest tip, Băile Gellért, apreciate pentru arhitectura Art Nouveau, Băile Rudas, cu facilități moderne și piscină panoramică, sau Băile Lukács, preferate pentru atmosfera mai liniștită. Dar și destinații precum Hévíz sau Hajdúszoboszló completează oferta Ungariei, acoperind atât segmentul accesibil, cât și cel premium. Iar infrastructura turistică continuă să se dezvolte la nivel național, una dintre cele mai importante noutăți fiind redeschiderea băilor Galerius, situate pe malul sudic al Lacului Balaton, după mai mulți ani. Aici se regăsesc opțiuni suplimentare de relaxare într-una dintre cele mai populare regiuni de vacanță din Ungaria. Conform datelor oficiale, Ungaria a înregistrat aproape 20 de milioane de vizitatori și aproximativ 47 de milioane de înnoptări, anul trecut, iar piața din România a crescut cu 11,9% față de anul anterior, ajungând la aproximativ 713.000 de turiști români. Autorul mai recomandă: Românii pot călători, în 2026, într-o țară ieftină și atrăgătoare din Europa. Berea costă doar 1 euro, iar o masă completă nu trece de 15 euro Destinațiile de „micro-pensionare” care cuceresc generația Z în 2026. Unde aleg tinerii să se retragă din carieră pentru a-și găsi echilibrul personal Lovitură ANI în dosarul devalizării Băilor Herculane. Fostul primar a împiedicat Primăria să cumpere un imobil, cumpărat ulterior de părinții săi
Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece
Una din componentele cheie ale bogăției naționale, terenurile agricole, se înstrăinează pe zi ce trece. Străinii cumpără pe bandă rulantă teren agricol în România. Investiția în terenuri agricole, mai ales cele arabile, pare un activ profitabil. S-a ajuns ca cifre impresionate de sute de mii de hectare să ajungă în portofolii deținute de alte țări, și asta doar la nivel de persoane fizice. Datele despre terenurile deținute de persoane juridice străine sunt secrete. În același timp, țări vecine precum Polonia și Ungaria, dar și alte țări europene reglementează foarte strict accesul străinilor la terenurile agricole, considerându-le o resursă strategică națională. În doar 4 ani, suprafața agricolă deținută de străini a crescut cu 33% Chiar și în plină criză economică gobală, străinii continuă să cumpere teren agricol în România. Compania daneză FirstFarms A/S, de exemplu, își consolidează poziția pe piața agricolă din România. A anunțat, acum câteva zile, noi investiții pentru 2026. Danezii sunt interesați în mod special de achiziția de terenuri agricole dotate cu sisteme de irigații funcționale, notează economica.net. FOTO – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock În prezent, compania exploatează aproximativ 7.400 de hectare în România. Dintre acestea, peste 5.100 de hectare sunt în proprietate, plasând danezii printre investitorii străini majori din sectorul agricol local. Acest trend al achiziției de terenuri de către cetăţenii străini datează de mai mulți ani. De subliniat că, în doar 4 ani, suprafaţa de teren deţinută de persoane fizice din afara ţării a crescut cu 33%. Însă, datele privind investitorii persoane juridice nu sunt furnizate de autorități. Persoanele juridice străine care au cumpărat teren sunt un mister Instituția vizată, Agenţia Naţională de Cadastru, susține însă că nu are date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. În țara noastră, cetăţenii străini deţin pe persoană fizică peste 28.000 de hectare de teren, o suprafaţă echivalentă cu două oraşe mari precum Timişoara sau Cluj-Napoca, sau chiar Bucureştiul şi o comună de lângă el, arată o analiză ZF pe baza datelor Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Agenţia nu are însă date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. 0,27% din terenul nostru agricol este deţinut de străini persoane fizice Acum 5 ani, în anul 2021, străinii dețineau în România 21.050 de hectare în total. Acum,cifrele arată o expansiune accelerată, datorată inclusiv accesului mai facil la resursele funciare, care conturează un fel de oraş „invizibil“, potrivit ZF. În total, în România sunt 13,4 milioane de imobile şi 10,6 milioane de hectare cu categoria de folosinţă „teren agricol“. Din această cifre, 33.940 de imobile sunt deţinute de cetăţeni străini, alături de 28.363 de hectare. Practic, 0,27% din terenul agricol românesc este deţinut de străini pe persoană fizică, mai arată datele de la ANCPI. Ungaria interzice prin Constituție cumpărarea de teren, văzut ca „avere națională” Ungaria este unul dintre cele mai ferme exemple din Uniunea Europeană referitoare la dreptul de proprietate asupra activelor sale. Constituția și legislația subsecventă din țara vecină definesc terenul agricol drept „avere națională”. În consecință, străinii nu pot cumpăra teren agricol. Inclusiv cetățenii UE pot achiziționa doar dacă îndeplinesc condiții stricte: rezidență, activitate agricolă reală, limite de suprafață și control administrativ sever. Scopul acestor restricții este evident: blocarea speculei și păstrarea pământului în proprietatea maghiară. Premierul ungar Viktor Orban. Foto: Marton Monus/-/dpa Polonia – control prin autorizații și drept de preempțiune Un alt caz relevant este Polonia. Proaspăt intrată în G20, țara cu un PIB care a depășit în 2025 un trilion de dolari permite achizițiile doar în cazuri excepționale, cu aprobări guvernamentale. Statul are drept de preempțiune, dând prioritate fermierilor locali. De notat că piața agricolă poloneză este atent monitorizată pentru a preveni concentrarea terenurilor în portofolii externe și intrarea masivă a capitalului străin. Președintele Karol Nawrocki este un mare susținător al prorprietății statului. Foto: Profimedia Germania și Austria pot bloca vânzările excesive În Germania, – mult timp cea mai bogată țară europeană -, autoritățile regionale au dreptul de a bloca vânzările care duc la speculă sau concentrare excesivă. Și Austria aplică un sistem similar nemților. Astfel, fiecare land are competența de a aproba sau refuza tranzacțiile, care implică criterii de interes public și echilibru rural, potrivit Revista-ferma. Elveția interzice aproape complet achizițiile de terenuri Alte țări din nordul Europei precum Danemarca sau Norvegia, dar și Elveția, care nu e membră UE, condiționează achizițiile de terenuri de statutul de rezidență al solicitantului în țara respectivă, precum și de cunoștințe de agricultură sau legături cu acest domeniu. Norvegia pune condiții stricte pentru achiziția de terenuri / sursa foto: Profimedia Elveția interzice aproape complet străinilor să cumpere teren agricol. Norvegia permite statului să blocheze vânzările considerate că ar pune în pericol interesul național. România vede terenurile ca pe o marfă, nu ca pe un bun strategic Prin simpla comparația a legislației, se poate observa imediat că țara noastră este una dintre cele mai permisive piețe de teren agricol la nivel european. Astfel, spre deosebire de Ungaria sau Polonia, România nu vede în terenul agricol o resursă strategică, ci pur și simplu o marfă inclusă în mecanismul pieței libere ca oricare alta. Sursa acestei situații paradoxale are legătură, în ceea ce privește România, cu aderarea la Uniunea Europeană. Însă, cu toate că și Ungaria și Polonia sunt membre depline UE, acestea au avut grijă să reglementeze strict accesul străinilor la resursa agricolă. De la aderarea la UE, țara noastră a dat acces neîngrădit la cumpărare După expirarea perioadelor de tranziție post-aderare la UE, România le-a permis cetățenilor străini și entităților juridice străine să cumpere teren agricol, mai scrie sursa citată anterior. Deși Legea nr. 17/2014 a introdus mecanisme precum dreptul de preempțiune, condiții de rezidență sau obligația de a desfășura activitate agricolă, aceste bariere sunt relativ ușor de ocolit prin firme, structuri juridice sau intermediari. În consecință, sute de mii de hectare de teren agricol sunt controlate de investitori străini sau fonduri internaționale. Ca efect direct, prețul pământului a crescut peste capacitatea fermierilor români. Concentrarea terenurilor a accelerat. Micii agricultori sunt tot mai
Uniunea Europeană speră că alegerile din Ungaria vor pune capăt blocajelor lui Viktor Orban
Sondajele arată că partidul Fidesz, aflat la putere din 2010, ar putea pierde în fața formațiunii de centru-dreapta Tisza, condusă de Peter Magyar. Orban, apropiat de Vladimir Putin și aliat al lui Donald Trump, a provocat frecvent tensiuni în UE. Cel mai recent, a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Aceasta a fost picătura care a umplut paharul”, a declarat un diplomat al UE pentru Reuters. „Din partea noastră, speranța că îl putem convinge pe Orban a dispărut”. „Toată lumea speră că Orban va pierde” Diplomați din mai multe state spun că, dacă Orban pierde, se așteaptă la deblocarea unor decizii importante, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. Dacă însă Orban câștigă și își păstrează dreptul de veto, unele state iau în calcul marginalizarea Ungariei. „Dacă Orban rămâne, va trebui să schimbăm modul în care lucrăm”, a declarat un oficial european. Oficiali europeni spun că relațiile cu Budapesta s-au deteriorat în ultimii ani, pe fondul acuzațiilor privind slăbirea democrației, limitarea presei și atacurile la adresa UE. Orban respinge aceste acuzații și susține că apără valorile tradiționale ale Europei. „Cred că toată lumea speră că Orban va pierde”, a spus un diplomat UE. Relațiile apropiate ale guvernului de la Budapesta cu Rusia, inclusiv după invazia din 2022, au adâncit tensiunile cu statele occidentale. Fără „revoluție” dacă opoziția câștigă Chiar dacă opoziția câștigă, oficialii europeni nu se așteaptă la o schimbare majoră de politică. Vera Jourova, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat pentru Reuters că o victorie a opoziției ar „reînnoi șansele de unitate pe chestiuni de securitate de bază” în UE. Totuși, Peter Magyar ar rămâne sceptic în privința migrației și aderării Ucrainei la UE. „Am foarte puține iluzii despre viziunea lui Magyar. Ar trebui să fim atenți să nu așteptăm prea mult”, a spus un diplomat. „Diferența va fi mai mult de ton decât de substanță”. „Magyar este din aceeași familie politică (ca Orban – n.r.), nimeni nu se așteaptă la o revoluție”, a adăugat un alt diplomat. Magyar a spus că își propune să mențină Ungaria ferm în UE și NATO și să deblocheze fonduri europene de circa 17 miliarde de euro, înghețate de Bruxelles din cauza problemelor legate de statul de drept.
Viktor Orban anunță că Ungaria suspendă livrările de gaze către Ucraina
„Vom opri treptat livrările de gaze din Ungaria către Ucraina și vom stoca gazul rămas acasă”, a anunțat Viktor Orbán într-un videoclip postat pe pagina sa de socializare . Prim-ministrul maghiar a anunțat că va face o propunere în acest sens în ședința de guvern de astăzi. Viktor Orbán a reamintit că operarea conductei petroliere Barátság este blocată de Ucraina timp de treizeci de zile: „Până acum ne-am apărat cu succes împotriva șantajului ucrainean, datorită prețurilor protejate, maghiarii plătesc cele mai mici prețuri la benzinării, trebuie luate măsuri suplimentare pentru a rupe blocada petrolieră și a asigura aprovizionarea sigură cu energie a Ungariei” „Atâta timp cât Ucraina nu furnizează petrol, nu va primi gaze din Ungaria – a subliniat prim-ministrul, evidențiind: din moment ce Ucraina atacă și conducta de gaz sudică care aprovizionează Ungaria, trebuie să facem rezerve, așa că umplem rezervoarele de gaze maghiare în loc de cele ucrainene. „Vom proteja securitatea energetică a Ungariei, vom menține prețul protejat la benzină și prețul redus la gaze!” – a afirmat el.
„Ieșiți și votați pentru Viktor Orban!” Donald Trump, mesaj puternic de susținere pentru premierul Ungariei, înaintea alegerilor cruciale
„Foarte respectatul Prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, este un lider cu adevărat puternic și influent, cu o experiență dovedită în obținerea unor rezultate fenomenale. El luptă neobosit pentru și își iubește Marea Țară și Poporul, așa cum fac și eu pentru Statele Unite ale Americii. Viktor muncește din greu pentru a proteja Ungaria, a dezvolta economia, a crea locuri de muncă, a promova comerțul, a opri imigrația ilegală și a asigura ORDINEA LEGII! Relațiile dintre Ungaria și Statele Unite au atins noi culmi de cooperare și realizări spectaculoase sub administrația mea, în mare parte datorită Prim-ministrului Orbán. Aștept cu nerăbdare să continui să colaborez îndeaproape cu el, astfel încât ambele țări ale noastre să poată avansa în continuare pe această cale extraordinară către SUCCES și cooperare. Am fost mândru să-l SUSȚIN pe Viktor pentru realegere în 2022 și sunt onorat să o fac din nou. Ziua alegerilor este 12 aprilie 2026. Ungaria: IEȘIȚI ȘI VOTAȚI PENTRU VIKTOR ORBÁN. Este un prieten adevărat, un luptător și un CÂȘTIGĂTOR și are susținerea mea completă și totală pentru realegerea ca prim-ministru al Ungariei — VIKTOR ORBÁN NU VA DEZAMĂGI NICIODATĂ MARELE POPOR AL UNGARIEI. SUNT ALĂTURI DE EL PÂNĂ LA CAPĂT! PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP”, este mesajul transmis de Donald Trump. O cercetare a companiei 21 Research Centre (21 Kutatokozpont), realizată între 2 și 6 martie, a arătat că Tisza conduce cu 14 puncte procentuale față de Fidesz în rândul alegătorilor hotărâți, în scădere de la un avans de 16 puncte în ultimul sondaj din ianuarie. Partidul de centru-dreapta Tisza, condus de fostul membru al guvernului Peter Magyar, a avut sprijinul a 53% dintre alegătorii hotărâți, neschimbat față de ianuarie, potrivit Centrului de Cercetare 21, în timp ce 39% au susținut Fidesz, în creștere față de 37% în sondajul anterior.
Umbra lui Putin, acum observator electoral în Ungaria
Boyarskaya a lucrat ca interpretă rusă-engleză pentru Vladimir Putin la întâlniri de rang înalt. A fost prezentă la summit-ul G20 de la Osaka din 2019, la întâlnirea Putin-Obama și a fost fotografiată alături de Putin și premierul indian Narendra Modi. Din octombrie 2020 lucrează ca angajată a OSCE, iar din ianuarie 2021 activează la Secretariatul Internațional. Biografia sa oficială arată că a absolvit facultatea de traducere și interpretare la Sankt Petersburg și a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Semnale de alarmă ignorate de OSCE Polonia a sancționat-o și a declarat-o persoană nedorită în 2022. Lituania a reținut-o în 2023 când a încercat să treacă granița ruso-lituaniană. Ministerul de Interne polonez o descrie drept susținătoare a regimului Putin. OSCE Parliamentary Assembly sends Putin’s former interpreter Daria Boyarskaya – sanctioned by Poland, detained by Lithuania – on an election observation mission to Budapest. pic.twitter.com/kxEoXJW9vN — AlexandruC4 (@AlexandruC4) March 19, 2026 Comitetul Helsinki din Ungaria a cerut îndepărtarea ei din misiune. Copreședinta Márta Pardavi a avertizat că prezența ei ar putea descuraja jurnaliștii și opoziția să vorbească deschis cu observatorii. Potrivit acesteia, Boyarskaya nu se limitează la monitorizare – organizează întâlniri, participă la reuniuni și redactează procese-verbale. Kremlinul, suspectat că se infiltrează în OSCE O anchetă comună Der Spiegel, ZDF, Der Standard și Paper Trail Media a documentat modul în care Kremlinul plasează persoane în structurile OSCE. Cazul Boyarskaya apărea în anchetă sub formă anonimă. Potrivit surselor VSquare, Boyarskaya s-a întors regulat în Rusia după februarie 2022, are o adresă la Moscova și mai multe rude apropiate lucrează pentru agenții de stat ruse. Oricine se întâlnește cu ea în cadrul misiunii riscă să fie urmărit de serviciile secrete ruse. Reacția OSCE Roberto Montella, secretarul general al Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat că Boyarskaya a fost numită personal de el și că se bucură de „încrederea sa deplină”. OSCE va trimite peste 200 de experți și observatori în Ungaria pentru alegerile din 12 aprilie. Misiunea va monitoriza campania electorală, finanțarea, acoperirea mediatică și măsurile anti-dezinformare.
În Ungaria crește îngrijorarea că rezultatul alegerilor ar putea fi contestat. Ce arată sondajele
Campania electorală este deja marcată de acuzații, tactici de denigrare și sondaje manipulate, însă în Ungaria crește îngrijorarea că rezultatele ar putea fi contestate de partea care pierde scrutinul: fie de Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Viktor Orbán, fie de Tisza, partidul în ascensiune al lui Péter Magyar. Discuții despre rezultate „ilegitime”, criză constituțională și stare de urgență Foto Péter Magyar/ Facebook Zsuzsanna Szelényi, fostă parlamentară Fidesz și una dintre cele mai vechi membre ale partidului, a declarat pentru POLITICO că este îngrijorată că, dacă Magyar va câștiga, Orbán ar putea fi tentat să perturbe sau chiar să blocheze transferul de putere. „Dacă opoziția câștigă doar o majoritate simplă, Orbán va avea o mulțime de instrumente pentru a face aproape imposibilă formarea unui nou guvern sau chiar convocarea unui nou parlament”, a spus ea. „Ar putea crea o criză constituțională și ar putea declara stare de urgență.” Susținătorii lui Orbán, la rândul lor, indică trecutul prim-ministrului ca dovadă că acesta este gata să accepte rezultatul alegerilor. Demis după primul său mandat în 2002, Orbán a așteptat momentul potrivit și a revenit în forță opt ani mai târziu. Dacă există pericolul ca cineva să nu accepte rezultatele, spun ei, este mai probabil ca acesta să vină din partea partidului maghiar Tisza. „Ei construiesc narațiunea că, dacă pierd alegerile, atunci acesta este un rezultat ilegitim”, a declarat János Bóka, ministrul UE al Ungariei. „Ar ieși Péter Magyar în fața unei camere de filmat și ar spune: „Bine, am auzit vocea poporului maghiar, își dorește ca acest guvern să rămână la putere?”, a adăugat el. „Este aceasta o posibilitate realistă după toată isteria politică pe care au creat-o?” Sondajele se bat cap în cap Foto Viktor Orban/ Facebook Indiferent de acuzațiile dintre părți, campania a devenit caustică, cu afirmații contradictorii despre legitimitatea procesului. În acest context, riscul unor tulburări post-electorale crește, susține Politico. Sondajele realizate de sociologi independenți dar prietenoși cu Tisza arată că mișcarea maghiară este în avantaj, în medie, cu 8 până la 10 puncte procentuale. Alte sondaje realizate de sociologi apropiați Fidesz – ca Institutul Nézőpont și Centrul pentru Drepturi Fundamentale – arată că partidul lui Orbán are un avans confortabil. Ambele tabere indică motive metodologice în spatele diferenței dintre rezultate și fiecare îl acuză pe celălalt că fabrică sondaje pentru a le folosi ca armă în modelarea opiniei publice. Vor fi contestate alegerile? Foto Peter Magyar Facebook „Indiferent cine câștigă, se va stârni zarvă despre alegeri furate”, a declarat Gábor Tóka, politolog la Universitatea Central Europeană. Orbán, a adăugat el, este de așteptat să conteste un rezultat nefavorabil. „Dacă nu există o victorie covârșitoare împotriva lui, nu-l văd primind cu ușurință rezultatul”, a spus el. „Cred că va contesta votul din districte și ar putea încuraja protestele stradale pentru a prezenta rezultatul ca fiind nelegitim”, a adăugat el. „Nu atât pentru că va crede că poate inversa rezultatul, cât pentru că, cu cât poate face mai multe daune noului guvern și îl poate submina, cu atât are mai multe șanse să revină mai târziu în forță politică.” Și în privința taberei Tisza sunt îngrijorări. Având în vedere așteptările generate de sondajele favorabile Tisza, „va exista o tensiune enormă în săptămânile de după alegeri dacă opoziția pierde”, a spus Tóka. Pentru Orbán, trecutul său conține indicii despre cum ar putea reacționa la o înfrângere, a spus Szelényi, fostul parlamentar Fidesz, care a părăsit partidul pe măsură ce ideologia acestuia s-a schimbat de la liberală la național-conservatoare în anii 1990. Szelényi a fost ulterior reales în parlament sub o nouă bandă de partid. Ce spune trecutul despre Orban Ultima dată când Fidesz a pierdut alegerile naționale, în 2006, Orbán și-a acceptat inițial înfrângerea în fața Partidului Socialist Maghiar. Acest lucru s-a schimbat șase luni mai târziu, din cauza unui discurs divulgat în care liderul socialist Ferenc Gyurcsány a recunoscut că a mințit pentru a câștiga alegerile, negând că va introduce măsuri de austeritate. După ce au izbucnit proteste antiguvernamentale spontane, parlamentarii Fidesz au luat măsuri pentru a le exploata, demontând barierele de securitate din jurul Adunării Naționale, astfel încât protestatarii să se poată apropia de parlament. „Fidesz a scos politica în stradă și a hărțuit guvernul cu tactici extrem de obstrucționiste în parlament”, și-a amintit Szelényi. Orbán, a prezis ea, va repeta probabil strategia. „Orbán îi poate face viața foarte dificilă lui Tisza ulterior, la guvernare”, a spus ea. „Fără o majoritate de două treimi, Tisza va fi blocată în adoptarea multor reforme. Acestea ar include măsurile cerute de Bruxelles pentru eliberarea a aproximativ 18 miliarde de euro din fondurile UE, care au fost înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept cu privire la Ungaria și pe care maghiarii au promis să le returneze acasă. Totuși, chiar și unii dintre cei mai înverșunați critici ai lui Orbán se îndoiesc că acesta ar merge atât de departe încât să susțină direct că alegerile au fost furate. „Prețul politic al nerespectării rezultatelor i-ar putea distruge șansele de a reveni în politică”, a spus Tóka, menționând că Orbán l-a felicitat pe Joe Biden în 2020, chiar dacă Donald Trump susținea că alegerile americane au fost furate. Întrebat anul trecut, într-un interviu cu Mathias Döpfner, directorul general al grupului media german Axel Springer, care deține POLITICO, dacă ar accepta rezultatul în cazul în care ar pierde, Orbán a spus că are „practică” în opoziție. „Nu dețin doar recordul de prim-ministru”, a spus Orbán. „Dețin și recordul de lider al opoziției.” „Partidul Fidesz este în politică din 1988”, a declarat Bóka, ministrul UE, pentru POLITICO. „Am câștigat împotriva opoziției și am câștigat împotriva guvernului. Am pierdut împotriva opoziției și am pierdut împotriva guvernului. Toate acestea s-au întâmplat deja și nu am pus niciodată la îndoială rezultatul alegerilor.”
UE susține apelurile pentru repararea conductei Drujba, în timp ce Ucraina acceptă oferta de sprijin
Uniunea Europeană a susținut cererile Ungariei și Slovaciei ca Ucraina să repare conducta Drujba, scrie Kyiv Post. Kievul, în paralel, a acceptat oferta de sprijin tehnic și financiar pentru a restabili legătura construită în perioada sovietică. Un oficial de rang înalt de la Bruxelles a declarat marți că UE sprijină menținerea funcționării conductei, care transportă țiței rusesc către Europa Centrală, conform reglementărilor existente. Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a încercat să calmeze tensiunile acceptând ajutorul UE, deși a spus că reluarea aprovizionării va fi posibilă abia peste câteva săptămâni. Între timp, problemele dintre Kiev și vecinii săi, Ungaria și Slovacia, au crescut după întreruperea conductei, singura care mai livrează petrol rusesc celor două state membre. Conflictul i-a pus pe oficialii de la Bruxelles într-o situație complicată, pentru că sunt nevoiți să apere folosirea temporară a conductei, în timp ce pledează pentru eliminarea treptată a importurilor rusești. Problema a fost extrem de sensibilă în Ungaria, unde premierul Viktor Orbán, apropiat de Moscova, a folosit retorica anti-ucraineană în campania electorală din aprilie. UE: „Normal” că instituțiile vor apăra funcționarea conductei Reprezentantul din partea UE a spus că, deși Uniunea are conflicte frecvente cu Ungaria și Slovacia, importurile prin conductă rămân legale și este firesc ca instituțiile să susțină reparațiile acesteia. „Este normal ca instituțiile Uniunii Europene să apere faptul că această conductă ar trebui să continue să funcționeze. Înțelegem că, în cadrul nostru juridic, acest lucru este permis, deoarece statele membre au solicitat acest lucru.”, a spus oficialul. El a adăugat că Zelenski a transmis un „mesaj foarte clar” privind reparațiile, despre care a spus că au fost încetinite de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene. „Înțelegem că aceasta nu ar fi probabil prima prioritate pentru Ucraina în alocarea resurselor sale pentru reparații”, a completat el. „Nu vă lăsați păcăliți” Budapesta a fost, totuși, rezervată în a răspunde deciziei președintelui Volodimir Zelenski. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a descris decizia drept un „joc politic”, făcând aluzie la coordonarea dintre conducerea ucraineană și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Nu vă lăsați păcăliți. Acesta este un joc politic. Fiecare pas a fost coordonat între Kiev și Bruxelles. Să nu ne prefacem că [Von der Leyen] rezolvă o problemă de care nu era conștientă anterior.”, a scris Péter Szijjártó pe X. Premierul ungar Viktor Orbán și omologul său slovac Robert Fico, ambii apropiați Kremlinului, acuză Ucraina că amână reluarea fluxului de petrol din motive politice. Kievul a respins acuzația, spunând că reparațiile sunt important de executat după daunele provocate conductei de un atac cu drone rusești la sfârșitul lunii ianuarie.
Viktor Orban: Ungaria nu va deveni colonie ucraineană. Europa nu poate depăși criza petrolului fără petrolul rusesc ieftin
Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană și Ucraina pentru complot împotriva Ungariei. Premierul de la Budapesta susține că Bruxelles și Kiev blochează blochează tranzitul petrolier rusesc prin conducta Drujba din Ucraina. Atacurile premierului maghiar vin după ce președintele american Donald Trump a decis să ridice temporar sancțiunile impuse din octombrie asupra petrolului rusesc. Pe fondul creșterii prețurilor la petrol după ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz, Viktor Orban a propus o soluție. Premierul consideră că numai „petrolul rusesc ieftin” poate opri criza energetică globală. „Ungaria nu a deveni o colonie ucraineană. Zelenski nu comandă aici!”, a spus premierul într-o postare de pe Facebook. „Astăzi este a 19-a zi de blocadă petrolieră ucraineană. Președintele Zelenski continuă să închidă conducta de petrol, chiar dacă știe că este vitală pentru Ungaria și Slovacia. Experții noștri sunt la Kiev de zile întregi, dar încă nu au oie să acceseze conducta. Aceasta este echivalentă cu o recunoaștere. Lumea și Europa nu pot depăși criza petrolului fără ajutorul petrolului rusesc ieftin. Americanii au luat deja măsuri și au început să ridice sancțiunile. Dar presiunea de la Bruxelles încă nu s-a diminuat. Comisia și cancelarul german mențin sancțiunile impuse petrolului rusesc. Consecințele se văd și aici: în Austria, benzina costă 700 de forinți, în Germania 800, iar în Olanda aproape 1.000 de fornți pe litru. Aici, în Ungaria, garantăm siguranța familiilor, antreprenorilor și fermierilor cu prețuri protejate. Ne reaprovizionăm constant rezervele strategice, așa că nu există și nu va exista nicio problemă de aprovizionare la sonde”, a spus premierul. Premierul Ungariei a anunțat organizarea „Marșului pentru Pace” duminică, pe 15 martie 2026. „Îi rog pe toți să ni se alăture. Haideți să im împreună împotriva șantajului ucrainean. Ungaria nu va deveni colonie ucraineană, Zelenski nu comandă aici”, a spus premierul.