UNITER, despre regretata actriță Dana Tapalagă: O voce sinceră, puternică și discretă
Regretata artistă activa în cadrul Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. UNITER a caracterizat-o drept „o voce sinceră, pe cât de puternică, pe atât de discretă în spațiul teatral și cinematografic românesc”. „Devotată scenei botoșănene pe care a slujit-o cu sârg și pasiune, Dana Tapalagă nu s-a pierdut pe sine. A rămas un om bun, blând și recunoscător pentru frumosul pe care viața i l-a oferit”, afirmă sursa citată. „În ciuda piedicilor, Dana Tapalagă nu s-a plâns. A fost un om dârz care a trăit demn și asumat. Dumnezeu s-o odihnească!”, conchide UNITER. Încă din 2014, actrița purta o luptă grea cu cancerul, însă a continuat să urce pe scenă atunci când sănătatea i-o permitea. În afară de teatru și film, Dana Tapalagă a dublat documentare, personaje din filme, sau chiar desene animate. Ea a devenit cunoscută publicului larg pentru rolul său în filmul „După dealuri”, semnat de Cristian Mungiu, premiat la Cannes. Potrivit Cancan, în ultima perioadă, actrița a fost internată la Spitalul Universitar de Urgență București. De-a lungul timpului, colegii și prietenii au organizat campanii de strângeri de fonduri care să o ajute să urmeze tratamentele necesare împotriva cancerului. În cele din urmă, actrița a pierdut lupta cu cancerul. Anunțul decesului său a fost dat, duminică, de regizorul Adrian Roman. „«Să ții minte că și atunci când nu o să mai fiu, te voi iubi». Dana a plecat. În seara asta. Sfârșitul nu-i aici, nu-i așa, Dana?”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.
Au fost anunțate spectacolele selectate pentru Festivalul Național de Teatru 2026
Tema ediției din acest an este „[…]perfect uman”, iar selecția a fost realizată de criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-vlad Popa. Potrivit echipei curatoriale, ediția din 2026 pornește de la ideea de „(im)perfecțiune” ca trăsătură esențială a umanității. „Ediția 2026 a Festivalului Național de Teatru ne surprinde în plină reconsiderare de paradigmă a umanității. Ne aflăm într-un moment în care ne repoziționăm și negociem rolurile în relație cu noi înșine, cu ceilalți, cu societatea ca mecanism politic, economic, social și cultural, și, pentru prima oară ca partener cvasi-conștient, cu tehnologia”, se arată în argumentul echipei curatoriale. Selecția FNT 2026 include 36 de spectacole, alese din peste 150 de producții vizionate în stagiunea teatrală 2025-2026. Festivalul Național de Teatru 2026 va avea loc la București, în perioada 16-25 octombrie. Selecția oficială a Festivalului Național de Teatru 2026 1. 9 RUȘINI și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României de Cosmin Stănilă, Sașa Ceban, Ionuț Caras și Diana Buluga, regia Ionuț Caras, video Andrei Cozlac, Radu Marțin, muzica Magor Bocsárdi, consultant costume Mirela Grindean, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca 2. A douăsprezecea noapte de W.Shakespeare, traducerea Mihnea Gheorghiu, versiunea de scenă Adrian Nicolae, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, lighting designul Lucian Moga, mișcarea scenică Elena Anghel, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați 3. Arădeanca de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, video proiecția Dan Varga, muzica Paul Tonca, lighting designul Alex Dancu, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad 4. Cântăreața cheală de Eugène Ionesco, traducerea Vlad Russo și Vlad Zografi, regia Mihai Măniuțiu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, muzica Mihai Dobre, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara 5. Comedia erorilor de W.Shakespeare, traducerea George Volceanov, regia Sânziana Stoican, scenografia Valentin Vârlan, Teatrul „Nottara” București 6. De profundis, după Oscar Wilde, regia, coregrafia, costumele și coloana sonoră Răzvan Mazilu, decorul Oana Micu, lighting designul Costi Baciu, Teatrul „Stela Popescu”, București 7. Familia Tót de Örkény István, dramaturgia Orbán Enikő, regia Hunor Horváth, decorul Golicza Előd, costumele Andreea Săndulescu, coregrafia Matilde J. Ciria, Baczó Tünde, muzica Cári Tibor, Kolozsi Tamás, mișcarea scenică Melles Endre, Ádám Julcsi, lighting designul Nichita Teodorescu, video designul și mapping Dan Basu, Ilinca Popescu, regia film Laura Brumă, soundscapes DJ K-Lu, sound designul Kupán Zsolt, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara 8. Femeia – câmp de luptă de Matei Vișniec, dramaturgia Diana Nechit, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, lighting designul Cristian Niculescu, scenografia sonoră Claudiu Urse, coregrafia Alice Veliche, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași 9. Funny Games, după filmul lui Michael Haneke, regia Botond Nagy, adaptarea de scenă și texte originale Diana Nechit și Andrei C. Șerban, scenografia Theodor Cristian Niculae, muzica orginală și sound designul Claudiu Urse, lighting designul Ruxandra Ilie și Botond Nagy, Teatrul Grivița 53 10. Iubitul meu dușman, textul și regia Gianina Cărbunariu, scenografia Adrian Ganea, muzica Oscar Ungvári, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 11. Ivanov de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia artistică și director de imagine Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, muzica Rémi Billardon, lighting designul Sabina Reus, video artist Ovidiu Zimcea, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 12. Lirda, textul și regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, muzica Csaba Boros, Teatrul de Comedie București 13. Livada de vișini de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, scenografia Oana Micu, coregrafia Andrea Gavriliu, sound designul Claudiu Urse, lighting designul Sabina Reus, Teatrul de Stat Constanța 14. Mai e vreun candidat?, spectacol concert după I.L. Caragiale, conceptul, adaptarea și muzica Ada Milea, cântecele Ada Milea și Anca Hanu, scenografia Maria Constantin, coregrafia Florin Fieroiu, sound designul Victor Pamfilov, lighting designul Daniel Tiuntiuc, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București. Proiect în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava” 15. Mein Kampf de George Tabori, traducerea Márk Cristopher Demeter, regia Marcel Bélai, scenografia Zsuzsi Szőke, costumele Kata Mihály, muzica László Bakk-Dávid, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe și Teatrul Masca, București 16. Metamorfoza de Franz Kafka, traducere colectivă, regia și adaptarea Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu lighting designul Cristian Șimon, Victor Pâslari, sound designul Andrei Doboș, Teatrul Excelsior București 17. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat, textul și regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, muzica originală Aida Šošić, Teatrul Mic București 18. Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți), regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoş Buhagiar, muzica originală Vasile Şirli, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu 19. Nora de Sivan Ben Yishai, traducerea Ciprian Marinescu, regia Bobi Pricop, decorul Raul Cioabă, ilustrația muzicală Eduard Gabia, coregrafia și mișcarea scenică Filip Stoica, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu” 20. Oameni și zei, textul, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, traducerea Mária Albert, scenografia Adrian Balcău, coregrafia Andrea Gavriliu, consultant muzical Katalin Incze G., sound design Adrian Piciorea, video designul Andrei Cozlac, lighting designul Samu Trucza, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” 21. O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, costumele Maria Miu, Teatrul ACT București 22. Ora Zero, textul și regia Iulia Grigoriu, scenografia Andrei Dinu, game designer Levent Crăcea, sound designul Adrian Piciorea, lighting designul Andrei Ignat, creart / Teatrelli, București 23. Orlando de Sarah Ruhl după Virginia Woolf, regia Florin Caracala, scenografia Ana Ienașcu, coregrafia George Pleșca, dramaturgia la scenă Daria Ancuța, lighting designul Lucian Prasti, video designul Silviu Luda, Teatrul de Stat Constanța 24. Răscoala, scenariul Alexa Băcanu după romanul lui Liviu Rebreanu, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, muzica Boros Csaba (Actul 1), Danaga (Actul 2) și Radu Dogaru („Cine-aș fi putut să fiu”), pregătirea muzicală Renata Burcă, pregătirea vocală Adonis Tanța, scenografia Mihai Păcurar, coregrafia Sergiu Diță, ilustrații diagrame Lucia Mărneanu, sunetul și luminile / proiecțiile video și subtitrarea Cătălin Filip și Alex Maftei / Călin Deneș, sonorizarea Radu Boancă, Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca 25. Rave de Ravel, conceptul, coregrafia și ilustrația muzicală Andrea Gavriliu, lighting designul Andrei Ignat, Teatrul Masca București 26. Regele Lear de William Shakespeare, traducerea textului George Volceanov, regia și adaptarea scenică Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, muzica originală Vasile Șirli, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 27. Regele moare de Eugène Ionesco,
Gala Premiilor UNITER 2026 aduce astăzi pe scenă cele mai importante nume ale teatrului românesc
Uniunea Teatrală din România organizează luni seară cea de-a 34-a ediție a Galei Premiilor UNITER, evenimentul anual care recompensează cele mai importante producții și performanțe teatrale ale anului 2025. Conform comunicatului de presă, gala a început la ora 20:00 și este găzduită de Sala Majestic a Teatrul Odeon din București. Evenimentul poate fi urmărit în direct pe site-ul UNITER, uniter.ro. Spectacolul din acest an este regizat de Răzvan Mazilu, iar decorul este semnat de Dragoș Buhagiar, doi dintre cei mai cunoscuți artiști ai scenei teatrale românești. Pentru ediția din acest an a Galei Premiilor UNITER, juriul responsabil de nominalizări a fost format din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici. În selecția lor au intrat spectacolele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025. Câștigătorii Galei UNITER 2026 vor fi desemnați de un juriu alcătuit din Cosmin Florea (scenograf), Iulian Postelnicu (actor), Bobi Pricop (regizor), Miruna Runcan (critic de teatru) și Andrea Tokai (actriță). În cadrul galei vor fi acordate premii în 16 categorii, de la cel mai bun actor, cea mai bună actriță, regie și spectacol, până la premii pentru lumini, muzică și coregrafie. Pe lângă premiile competiționale, UNITER va acorda și mai multe distincții speciale. Premiul de excelență merge anul acesta către Teatrul ACT. De asemenea, vor fi oferite patru premii speciale, Premiul Președintelui UNITER și un premiu omagial dedicat actorului Victor Rebengiuc. Vor fi premiate pentru întreaga activitate mai multe personalități ale teatrului românesc: regizorul Tompa Gabor, scenografa Marie-Jeanne Lecca, criticul de teatru Marina Constantinescu, actorul Marius Bodochi și actrița Catrinel Dumitrescu.
Au fost anunțate nominalizările pentru cea de-a 34-a ediție a Galei Premiilor UNITER. Victor Rebengiuc, omagiat pentru cariera sa strălucită și longevivă
Potrivit UNITER, pe baza propunerilor primite din partea teatrelor și a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ședința din 23 februarie 2026 au fost decise premiile speciale și cele pentru întreaga activitate: Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: Teatrul ACT – primul teatru independent din România, „reper al valorii și demnității în cultura română de peste 25 de ani”. Premiul pentru întreaga activitate (actriță): Catrinel Dumitrescu. Premiul pentru întreaga activitate (actor): Marius Bodochi. Premiul pentru întreaga activitate (regie): Tompa Gábor. Premiul pentru întreaga activitate (scenografie): Marie-Jeanne Lecca. Premiul pentru întreaga activitate (critică și istorie teatrală): Marina Constantinescu. Victor Rebengiuc: omagiul UNITER pentru „cariera sa strălucită și longevivă”. Premii speciale ȘI Festival – Festivalul de Teatru și Film, ediția a V-a, realizat de Asociația Șerban Ionescu – pentru construirea unui spațiu de creație și identitate culturală în localitatea 2 Mai Teatrul de Artă București – pentru rezistență și vocație în cultura independentă – 15 ani în 2025 Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova – la împlinirea a 175 de ani de slujire a culturii românești Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași – 185 de ani de istorie – tradiție și continuitate Nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2026 Pentru a XXXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025. Cel mai bun debut Maria Elena Morar pentru rolurile din spectacolul „Lalele, păsări și beton”, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu, după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca Larisa Popa pentru regia spectacolului „Acest loc blestemat” de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, scenografia Ilinca Gavriliță, Centrul de Teatru Educațional Replika, București Ada-Maria Zaharia pentru scenografia spectacolului „Noi, lupii” de Joel Horwood, regia Horia Suru, Teatrul „Jean Bart”, Tulcea Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic 1984 de George Orwell, adaptarea și regia Alexandru Unguru, Voxa Fereastra care n-avea somn de Selma Dragoș, adaptarea radiofonică și regia Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune heteroSălăjan, dramaturgia Răzvan Omotă, regia Robert Kocsis, AUZIT.Teatru Radiofonic Oedip la Colonos de Sofocle, regia Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune Cea mai bună scenografie Gabi Albu pentru scenografia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO Gyopár Bocskai pentru scenografia spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj Oana Micu pentru scenografia spectacolului „Livada de vișini” de A.P. Cehov, regia Andrei Măjeri, Teatrul de Stat Constanța Irina Moscu pentru scenografia spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București Beáta V.Sós și Sára Katalin Mihály pentru scenografia spectacolului „Maestrul și Margareta” după Mihail Bulgakov, regia Sardar Tagirovski, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Cel mai bun actor în rol secundar George Albert Costea pentru rolul Evgheni Konstantinovici Lvov din spectacolul „Ivanov” de A.P. Cehov, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova Ștefan Iancu pentru rolul Arti din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București Sorin Leoveanu pentru rolurile Lady Margaret/Clarence din spectacolul „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara Csongor Zsolt Nagy pentru rolurile Dinis/Verșinin/Harpagon/Doctorul din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Tibor Pálffy pentru rolul Jean din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe Cea mai bună actriță în rol secundar Alexandra Caras pentru rolul Mica din spectacolul „Dealul florilor” de Calița Nantu, regia Mark Cristopher Demeter, scenografia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca Blanca Doba pentru rolul Jim Curry din spectacolul „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila Elena Emandi pentru rolurile Izabela, narator și îngerul din spectacolul „Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu” de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați Ioana Iacob pentru rolul Mariedl din spectacolul „Șefele” de Werner Schwab, regia Irisz Kovacs, decorul și costumele Réka Oláh, Teatrul German de Stat, Timișoara Blanka Moldován pentru rolurile Directoarea/Izabel/Olga/Antigona/Berenice din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Cel mai bun actor în rol principal Tudor Chirilă pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București Bence Kónya-Ütő pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe Csaba László pentru rolul Both Karola, mama lor din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Nicu Mihoc pentru rolul Edmund Tyrone din spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte”, după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu Marius Turdeanu pentru rolul Gregor din spectacolul „Metamorfoza” de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București Cea mai bună actriță în rol principal Katalin Berekméri pentru rolul Both Etelka din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Andreea Boboc pentru rolul Dorra din spectacolul „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vișniec, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași Cătălina Mihai pentru rolul Janis din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București Calița Nantu pentru rolurile Nadia, Tov.Ludmila, Aurora, Petra Punkista, turista din RDG, Bunica Viorica din „Arădeanca” de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad Alina Petrică pentru rolul Girafa din spectacolul „Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodrigues, regia Edda Coza și Dan Coza, decorul Andreea Tecla, costumele Maria Ștefănescu, Asociația Tangent, Teatrul Mic, București și Teatrul „Alexie
UNITER critică proiectul pilot al Ministerului Culturii privind normarea timpului de muncă în teatre: Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor 80
UNITER susține că măsurile propuse de Ministerul Culturii ar conduce la birocratizare și ar afecta specificul muncii artistice. „Considerăm că proiectul nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate, o formă de anulare a vitalității creației artistice. Problema Ministerului Culturii este aceea că vrea să măsoare nemăsurabilul: starea de grație, căutarea, cercetarea, îndoiala, emoția – stări care, alături de altele, toate la un loc sau separat, însoțesc și fundamentează actul creației și al interpretării artistice”, au transmis semnatarii scrisorii. În scrisoare, Senatul UNITER afirmă că măsurile vin într-un „context teatral vulnerabilizat de bugete substanțial reduse, de interimate prelungite și de instabilitate crescută” și că organizarea unitară și evidențierea timpului de lucru ar contribui la „decredibilizarea instituțiilor de spectacole” și la o înțelegere „lacunară a muncii artistice”. UNITER susține că demersul „dezbină intenționat” și reprezintă „un atac împotriva unor valori și principii inalienabile”. „Calitatea muncii artistice nu poate să depindă de o cuantificare pe modelul eficienței imediate tocmai pentru că are specificități și particularități neîncadrabile în paradigma de normare obișnuită”, au subliniat semnatarii. „Demersul este unul profund imoral” UNITER critică și cifrele folosite în proiect, arătând că acestea nu ar reflecta specificul muncii din teatru. „Cele 1800 de ore, dintre care 900 de repetiții, sunt cifre care demonstrează o necunoaștere specifică a muncii artistice, o muncă în care orele propriu-zise de lucru sunt, de cele mai multe ori, greu de calculat în cifre precis stabilite. Demersul este și unul profund imoral, cunoscută fiind reducerea substanțială a fondurilor în ultimii ani. A reglementa în aceste condiții o pondere minimă de activități de un anumit fel, în instituții adesea lipsite de mijloace suficiente pentru a realiza spectacole, reprezintă un act de cinism. Dincolo de asta, rolul administrației culturale ar trebui să fie acela de a asigura condițiile-cadru pentru dezvoltarea culturii din România și nicidecum de a interveni în micro-managementul instituțiilor culturale, prin impunerea de formulare-tip și programări săptămânale”, au precizat semnatarii scrisorii. „Ne mai aducem aminte câte ore am rezistat închiși în case în timpul pandemiei alături de artiști și artiste care atunci ne-au salvat sufletul? A contabilizat cineva rolul social major pe care arta l-a avut și în acele momente de cumpănă? Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor ’80, când politruci care nu aveau habar de fundamentele muncii artistice încercau să o reglementeze aberant. Ba chiar mai mult, am îndrăzni să reamintim: nici măcar în perioada comunistă reglementările nu erau atât de rigide birocratic. Nu există, de fapt, niciun precedent în cultura noastră instituțională pentru reglementarea fixă a orelor de muncă pontate pe zile pentru artiști”, au transmis semnatarii. UNITER cere lege a teatrelor UNITER susține că dezbaterea privind normarea timpului de muncă ar trebui mutată către o decizie mai amplă despre felul în care este reglementat teatrul în România și cere elaborarea unei legi a teatrelor, în acord cu sistemul actual și cu valorile europene. De asemenea, UNITER solicită o administrație care să recunoască faptul că arta nu poate fi redusă la tabele și unități orare. „Cerem urgent o administrație care să aibă încredere în artiști și în instituțiile culturale, care să respecte autonomia decizională a celor care conduc instituțiile de cultură și care să înțeleagă că actul artistic se întemeiază pe libertate, responsabilitate și vocație, nu pe suspiciune, control și constrângere administrativă. În lipsa acestei înțelegeri, orice reglementare riscă să devină nu un instrument de bună guvernare, ci un factor de descurajare, uniformizare și, în cele din urmă, de degradare a vieții culturale, a educației și a societății”, au mai spus semnatarii.