Mișcarea este prea riscantă. Belgia respinge planul Uniunii Europene de a utiliza activele rusești înghețate pentru Ucraina
Bugetul și necesitățile militare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027 sunt estimate la aproximativ 130 de miliarde de euro. Uniunea Europeană s-a angajat să acopere acest deficit. De la începutul războiului, în 2022, a investit deja peste 170 de miliarde de euro. Cea mai mare sumă de fonduri disponibile provine din activele rusești înghețate, potrivit AP. Belgia deține cea mai mare parte a banilor Cea mai mare parte a banilor se află în Belgia – aproximativ 194 de miliarde de euro în iunie – și în afara UE, în Japonia, cu aproximativ 50 de miliarde de dolari, și în SUA, Marea Britanie și Canada, cu sume mai mici. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, urma să facă publice miercuri detaliile propunerii sale de a utiliza banii ruși ca garanție pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor considerabile ale Ucrainei printr-un „împrumut de reparații”. Însă ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a declarat că țara sa consideră „opțiunea împrumutului de reparații ca fiind cea mai proastă dintre toate, deoarece este riscantă. Nu s-a mai făcut niciodată până acum”. Rusia a descris acest plan ca fiind „furt”. Ministrul belgian de externe face altă propunere Citind cu ezitare declarațiile pregătite pentru jurnaliști la sediul NATO din Bruxelles, Prévot a îndemnat UE să împrumute banii pentru Ucraina de pe piețele internaționale. „Este o opțiune binecunoscută, solidă și bine stabilită, cu parametri previzibili”, a spus el. „Schema împrumuturilor pentru reparații implică riscuri economice, financiare și juridice importante”, a spus el, adăugând că propunerile comisiei nu răspund preocupărilor Belgiei. „Nu este acceptabil să se utilizeze banii și să ne lase singuri să facem față riscurilor”. Belgia se teme că casa de compensare financiară cu sediul la Bruxelles care deține activele înghețate, Euroclear, ar putea întreprinde acțiuni legale dacă Rusia contestă orice utilizare a fondurilor sau dacă această măsură îi afectează imaginea și interesele comerciale. Prévot a spus că Belgia consideră că preocupările sale nu sunt ascultate de partenerii săi din UE. „Nu încercăm să ne antagonizăm partenerii sau Ucraina. Încercăm pur și simplu să evităm consecințele potențial dezastruoase pentru un stat membru căruia i se cere să dea dovadă de solidaritate fără a i se oferi aceeași solidaritate în schimb”, a spus el.
Microsoft își intensifică investițiile în Europa. Nadella: suveranitatea digitală este o preocupare importantă
„Investim în Germania, în Uniunea Europeană, cu capitalul nostru, asumându-ne riscul”, a spus Satya Nadella la podcastul MD Meets, găzduit de Mathias Döpfner, președintele și directorul general al Axel Springer, grupul media german care deține Politico. Suveranitatea digitală, prioritate pentru Europa În discuție, Nadella a subliniat că suveranitatea digitală este un aspect esențial pentru orice stat. „Cred că pentru fiecare țară, fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivel național, ca în Germania, suveranitatea este o preocupare importantă”, a spus el. „Fiecare țară își dorește să se asigure că există continuitate în aprovizionare, reziliență în aprovizionare și capacitatea de a decide singură modul în care operează. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am făcut toate aceste angajamente”, a subliniat directorul Microsoft. Declarațiile lui Nadella vin în contextul în care liderii europeni avertizează tot mai frecvent că Europa nu își poate permite să cedeze „sfera digitală” superputerilor globale, Statele Unite și China, fără consecințe serioase. La Summitul privind Suveranitatea Digitală de la Berlin, din 18 noiembrie, Germania și Franța au prezentat o serie de inițiative menite să întărească independența tehnologică europeană, incluzând servicii cloud, inteligență artificială și achiziții publice. Europa, posibilă câștigătoare în cursa AI Nadella consideră că Europa ar putea deveni un mare câștigător în peisajul global al inteligenței artificiale dacă se concentrează pe implementarea și utilizarea efectivă a tehnologiei în industrie. „Țara care va câștiga cu adevărat va fi cea care va reuși să scaleze masiv AI-ul, să folosească AI pe scară largă în economie, în sectorul sănătății, în industrie, în educație și să își crească economia”, a spus el. „Germania sau Europa ar putea fi marii câștigători, atâta timp cât fac munca grea de a integra efectiv tehnologia, de a recalifica forța de muncă și de a utiliza această tehnologie”, a adăugat Nadella.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
Uniunea Europeană impune reguli noi pentru proprietarii animalelor de companie
Deputații europeni și reprezentanții Consiliului au ajuns la un acord care introduce, pentru prima dată, un cadru de reglementare comun pentru creșterea, gestionarea, importul și trasabilitatea câinilor și pisicilor în întreaga Uniune Europeană. Potrivit acordului, toți câinii și pisicile deținuți în UE, inclusiv cei aflați în proprietate privată, vor trebui identificați prin microcip și înregistrați în baze de date naționale. Proiectul legislativ a fost agreat informal marți, 25 noiembrie, și stabilește primele standarde la nivelul întregii Uniuni Europene privind reprorucerea, adăpostirea, importul și manipularea câinilor și pisicilor. Această mișcare este concepută pentru combaterea comerțului ilegal, abuzului și practicilor care pun în pericol sănătatea animalelor. Comercianții, crescătorii și adăposturile vor avea la dispoziție patru ani pentru a implementa noua măsură, în timp ce proprietarii care nu vând animale vor fi obligați să respecte noile reguli după 10 ani în cazul câinilor și după 15 ani în cazul pisicilor. Acordul va trebui aprobat oficial de Parlament și Consiliu în lunile următoare înainte de a intra în vigoare. Reguli noi pentru animalele de companie provenite din afara UE Animalele de companie aduse în Uniunea Europeană pentru a fi comercializate vor trebui înregistrate într-o bază de date națională în termen de 5 zile lucrătoare de la intrare, iar mișcările non-comerciale vor trebui raportate în noua bază de date europeană pentru călătoriile animalelor de companie. Bazele de date naționale deja existente vor deveni interoperabile și vor facilita schimbul de informații între statele membre UE. Președinta Comisiei pentru agricultură și raportoare pentru text spune că „Regulile mai stricte privind reproducerea și trasabilitatea vor îngreuna mult ascunderea operatorilor ilegali. Un animal de companie este un membru al familiei, nu o jucărie.” Textul convenit de Parlamentul European și Consiliu include și o serie de interdicții pentru practicile considerate riscante sau abuzive. Astfel, vor fi interzise încrucișările între animalele cu grad ridicat de rudenie, cum ar fi părinți și pui, frați sau bunici și nepoți. Acordul include și interdicția mutilărilor nejustificate, precum cuparea urechilor sau codotomia, cu excepția situațiilor în care aceste intervenții sunt realizate din motive medicale. Noile norme stabilesc clar și unele cerințe de îngrijire pentru animalele aflate în responsabilitatea crescătorilor, comercianților și adăposturilor. Câinii și pisicile trebuie să beneficieze de apă proaspătă, hrană adecvată și condiții de locuire corespunzătoare, iar câinii mai mari de două luni vor trebui să aibă acces zilnic la o zonă în aer liber sau să fie plimbați zilnic. RECOMANDAREA AUTORULUI: Premieră. Zile libere pentru DOLIUL celui mai bun prieten În atenția premierului Ilie Bolojan: 10 milioane de câini și pisici umblă netaxați prin România. Piața produselor pentru animalele de companie a ajuns la 1 miliard de euro
Euronews: Viktor Orban ar putea avea o întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova vineri
Deși informația a circulat deja în presa internațională, guvernul de la Budapesta nu a confirmat oficial deplasarea, anunțând că programul premierului va fi făcut public „la momentul oportun”, scrie Euronews. Sursele citate afirmă că oficiali din cadrul guvernului ungar, implicați direct în pregătirea vizitei, au confirmat faptul că o întâlnire Viktor Orban – Vladimir Putin este în lucru. Agenda discuțiilor nu este încă făcută publică, însă legăturile strânse dintre cei doi lideri sugerează că subiectul central va fi războiul din Ucraina și perspectivele de pace. Orban și Putin au menținut un dialog constant chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, întâlnindu-se în mod repetat din 2022 până în prezent. Premierul ungar se poziționează ca unul dintre cei mai vocali lideri europeni în favoarea unui armistițiu imediat și a unor negocieri directe cu Moscova. Implicațiile europene ale unei întâlniri În weekend, Viktor Orban a cerut public Uniunii Europene să susțină inițiativa de pace a Statelor Unite și să inițieze negocieri diplomatice „autonome și directe” cu Rusia. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, el a subliniat că „europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a președintelui Statelor Unite”. Ungaria continuă să fie una dintre puținele țări UE care importă masiv petrol și gaze din Rusia, în condițiile în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili proveniți de la Moscova. În plus, în timpul unei vizite recente la Washington, Orban a obținut scutiri de la tarifele secundare impuse companiilor rusești Rosneft și Lukoil. În dialog cu președintele american Donald Trump, premierul ungar a criticat din nou Bruxellesul, susținând că instituțiile europene „preferă să continue războiul” deoarece cred că „Ucraina poate câștiga pe front”. Rămâne de văzut dacă întâlnirea Viktor Orban – Vladimir Putin va fi confirmată oficial și ce impact va avea asupra poziționării UE în contextul războiului din Ucraina.
UE nu se va opune acordului propus la COP30 – surse
„Este lipsit de ambiție, este lipsit de echilibru, dar nu ne vom opune”, a declarat un negociator al UE. „Pentru că va oferi fondurile atât de necesare pentru adaptarea celor mai săraci și mai vulnerabili”. Negocierile COP30 din Brazilia s-au prelungit sâmbătă într-o luptă nocturnă acerbă pentru finalizarea unui acord minim, după două săptămâni haotice de summit în Amazonia, conform AFP. Miza este de a încheia un acord pentru a recupera întârzierea înregistrată de umanitate în lupta împotriva poluării cu carbon și pentru a sprijini adaptarea țărilor sărace la schimbările climatice. De vineri dimineață, țările se ceartă la Belem pe un text al președinției braziliene care nu mai conține cuvântul „fosil”. Și cu atât mai puțin crearea unei foi de parcurs privind renunțarea la petrol, cărbune și gaz, solicitată de cel puțin 80 de țări europene, latino-americane sau insulare și susținută chiar de președintele brazilian Lula. Uniunea Europeană a evocat perspectiva de a pleca fără acord, ceea ce ar fi un eșec umilitor pentru Brazilia și pentru această primă conferință climatică a ONU în Amazonia, începută pe 10 noiembrie. Unele țări doresc să părăsească negocierile, iar altele se tem să își asume responsabilitatea pentru eșecul summitului, potrivit unei delegații a uneia dintre cele 27 de țări. India, Arabia Saudită și Rusia, alături de țările emergente, se opun eforturilor privind combustibilii fosili, a declarat Monique Barbut, ministrul francez al Tranziției ecologice.
Comisarul european pentru comerț vizează investiții în proiecte australiene din domeniul resurselor
Opțiunile sunt participații la capital, acorduri de achiziție pe termen lung sau investiții comune. Sefcovic a discutat cu King joi, în cadrul unei delegații comerciale în Australia, potrivit Reuters. Cele două țări încearcă să încheie un acord de liber schimb care ar putea include furnizarea de minerale esențiale. El a spus că a fost făcută o primă selecție a proiectelor pentru care UE și-a declarat interesul oficial. Lista ar trebui publicată foarte curând. Uniunea Europeană a învățat din modul în care Japonia a gestionat securitatea aprovizionării cu minerale critice. Japonia a investit strategic în mine și în uzine de prelucrare. Sefcovic a spus că Uniunea Europeană vrea să urmeze aceeași direcție. El a afirmat că Europa a plătit scump pentru dependențele sale din ultimii ani. Totul a început cu petrolul și gazul rusesc. Europa a plătit mai mult atunci când a trebuit să își diversifice rapid sursele. Acum se confruntă cu probleme legate de cipuri și de unele materii prime critice. În privința unui acord între Australia și UE, el a spus că există un impuls mai mare. Sefcovic le-a declarat reporterilor din Melbourne că se așteaptă la o nouă rundă de negocieri la începutul anului viitor. O încercare anterioară de a încheia un acord comercial a eșuat în 2023. Canberra vrea mai multă libertate pentru a vinde produse agricole în Europa. UE vrea acces mai mare la mineralele critice australiene și tarife mai mici pentru produsele manufacturate.
Ucraina cere o decizie rapidă a Uniunii Europene privind activele înghețate
Ucraina cere statelor membre ale Uniunii Europene o hotărâre politică în cursul lunii viitoare pentru eliberarea unui împrumut de 163 de miliarde de dolari. Această sumă ar fi bazată pe activele înghețate ale statului rus. Solicitarea a venit pe fondul temerilor legate de un deficit major în bugetul pentru 2026 și al efectelor unui scandal de corupție care a izbucnit în Ucraina. Luna trecută, liderii europeni nu au ajuns la un acord privind „Împrumutul pentru reparații” destinat Kievului. Subiectul va fi reluat pe agenda summitului ce va avea loc pe 18 decembrie, în timp ce Ucraina anticipează nevoia unor tranșe importante de sprijin financiar începând cu trimestrul al doilea al anului 2026. Un reprezentant din echipa președintelui Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că întâlnirea din decembrie pare singura ocazie din acest an pentru o decizie în favoarea împrumutului. Acest împrumut este considerat de Rusia drept un gest ce va provoca un „răspuns dureros”. „Nu ne așteptăm ca toate detaliile tehnice să fie finalizate până atunci, dar trebuie convenită arhitectura pentru acordarea împrumutului”, a declarat Iryna Mudra, consilier juridic în administrația Zelenski. Ea susține că Ucraina dorește din partea partenerilor europeni o definire a structurii și a mecanismului prin care banii vor ajunge la Kiev. Totodată, ea crede că este esențial să existe includerea Ucrainei în deciziile legate de modul de distribuire și de prioritizare a fondurilor. „Fără implicarea directă a Ucrainei, asistența riscă să devină ineficientă doar pentru că cunoaștem nevoile reale de pe teren, dar decizia ar trebui luată împreună cu partenerii noștri, cu siguranță”, a spus ea.
Negrescu anunță acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026. Unde sunt creșteri bugetare
Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, anunță, sâmbătă, că s-a ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026, „un acord rezultat după multe ore de negocieri, zile întregi de discuții tehnice și foarte multă determinare. Nu este doar un set de cifre. Este un angajament real pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai pregătită pentru provocările viitorului”. „Ca membru al echipei de negociere a Parlamentului European m-am luptat pentru prioritățile care ating direct viața oamenilor: educație, mobilitate, energie, cultură, cercetare, sprijin pentru IMM-uri, protecție civilă, siguranță și apărare, dar și valori democratice solide. Într-un context politic dificil, am demonstrat că, atunci când există voință, se pot obține rezultate concrete pentru Europa, pentru România și pentru fiecare cetățean”, spune Negrescu, pe Facebook. Printre creșterile bugetare pentru 2026 obținute, Negrescu precizează că se numără câteva amendamente pe care le-a susținut cu grupul social-democrat: Este vorba de infrastructuri moderne și sigure: Connecting Europe Facility – Transport: +8,5 milioane de euro, Connecting Europe Facility – Energie: +15 milioane de euro. La Competențe, educație și mobilitate: Erasmus+: +3 milioane de euro pentru mai multe burse și oportunități pentru tineri, Creative Europe: +1 milion de euro pentru cultură și industriile creative; CERV – Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori: +1 milion de euro pentru proiecte civice și democratice. La Economia europeană și IMM-uri: Single Market Programme: +2 milioane de euro suplimentare dedicate întreprinderilor mici și mijlocii. La Forță de muncă, dialog social și protecție civilă: Sprijin pentru organizațiile lucrătorilor: +1,5 milioane de euro pentru informare și formare; Union Civil Protection Mechanism: +10 milioane de europentru intervenții mai rapide în situații de urgență. La Securitate și politică externă: Mobilitate militară: +10 milioane de euro pentru un răspuns mai eficient la amenințări; Parteneriatul estic / Republica Moldova: +25 milioane de euro. La Cercetare, inovare și securitate cibernetică: Horizon Europe: +20 milioane de euro; Consolidarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice (ECCC), cu sediul la București, o investiție esențială pentru rolul României în arhitectura europeană de securitate digitală. „Acest acord arată că, indiferent de diferențele dintre instituții, putem construi compromisuri solide atunci când interesul cetățenilor este pe primul loc. Bugetul pentru anul 2026 înseamnă mai multe oportunități pentru tineri, condiții mai bune pentru muncitori, sprijin pentru IMM-uri, răspuns mai eficient în situații de urgență, investiții în securitate, mai multă inovație și un rol consolidat al României în domeniul securității cibernetice europene”, spune Victor Negrescu. Documentul va fi supus votului final în sesiunea plenară din noiembrie.
Italia, Spania, Grecia și Cipru vor primi sprijin pentru relocarea migranților
Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO. Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți. Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp. Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”. Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant. Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei. „Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat. „Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia. Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare. Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului