SUA va anunța în curând noi tarife pentru 60 de țări. Ar putea viza și Uniunea Europeană
„În curând vor fi anunțate noi tarife care vizează aproximativ 60 de țări”, a declarat marți, într-un interviu reprezentantul pentru Comerț al Casei Albe, Jamieson Greer, potrivit AFP. Un rezultat este așteptat până la finalul săptămânii Rezultatul este așteptat până la sfârșitul săptămânii și „ar trebui să vedem în curând unele mișcări”. Totuși, a transmis că „nu pot specifica un calendar”. Tarifele ar putea viza principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, inclusiv Uniunea Europeană. Sunt destinate să înlocuiască tarifele temporare de 10% impuse de Donald Trump, în urma invalidării de către Curtea Supremă a celor implementate anul trecut. La sfârșitul lunii februarie, cea mai înaltă instanță judecătorească din SUA a anulat o parte semnificativă a tarifelor solicitate de președintele american. Aceasta a hotărât că Trump a interpretat greșit o lege pentru a le justifica. Tarifele specifice sectorului, care vizează industrii precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul, nu sunt afectate, potrivit sursei. Tarife vamale anunțate de Trump în februarie Donald Trump anunțase atunci implementarea unor noi tarife vamale. Ele erau bazatr pe un alt act legislativ, care îl autoriza să aplice aceste suprataxe doar pentru o perioadă maximă de 150 de zile. La începutul lunii iunie, în urma investigațiilor, Jamieson Greer a propus impunerea unui tarif vamal de 12,5% pentru aproximativ 45 de țăriî. Potrivit departamentului său, nu implementaseră o interdicție privind importul de bunuri produse prin muncă forțată. Pentru Canada, Ecuador, UE, Indonezia, Mexic și Pakistan, administrația Trump propune o rată redusă de 10%. Același lucru este valabil și pentru Regatul Unit, a cărui interdicție este considerată incompletă. Tarife anunțate pentru Brazilia și Canada Guvernul SUA a anunțat deja o serie de tarife vamale în ultimele zile. Joi, Brazilia a fost lovită de un tarif de 25% pentru o serie de produse. Washingtonul a acuzat Brazilia de politici nerezonabile „care au afectat în mod special comerțul american prin reducerea accesului la una dintre principalele sale piețe de export”, așa cum a explicat Jamieson Greer la acea vreme. Luni, Canada a fost la rândul ei vizată de un tarif suplimentar de 50%. Acesta urmează să intre în vigoare peste o lună.Tariful vine ca răspuns la tratamentul discriminatoriu aplicat de Canada produselor americane, arată sursa citată. „Acesta este un răspuns la măsurile de retorsiune luate de Ottawa în urma primelor tarife impuse de Washington în 2025. Cerem Canadei de un an să le retragă, să le modifice, să le ajusteze”, a explicat Jamieson Greer marți.
Inflația a scăzut cu 2,9% în Uniunea Europeană. Romania rămâne cu cea mai mare inflație din UE
România rămâne cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,9% în iunie 2026, în scădere față de 3,3% în mai. Chiar și așa, prețurile în România continuă să crească într-un ritm accelerat. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (1,0 %), Cehia (1,1 %) și Danemarca (1,8 %). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (9,2 %), Lituania (5,4 %) și Bulgaria (5,2 %). Față de luna mai 2026, inflația anuală a scăzut în douăzeci și două de state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în două. FOTO: Eurostat În iunie 2026, serviciile (+1,51 puncte procentuale, pp), energia (+0,77 puncte procentuale, pp), produsele alimentare, alcoolul și tutunul (+0,29 puncte procentuale, pp) și bunurile industriale neenergetice (+0,18 puncte procentuale, pp) au contribuit pozitiv la rata anuală a inflației din zona euro. În luna mai a acestui an, rata anuală a inflației a scăzut în 22 state membre UE, inclusiv în România, de la 9,7% la 9,2%. Conform ultimei analize INS, rata anuală a inflației a scăzut de la 10,9% în mai, până la 10,4% în iunie în România. „În iunie 2026, inflaţia anuală scade uşor şi atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia majorându-se cu 19,9%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 13,66%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Preţurile din grupa zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 9,44%”, se arată în analiza INS. Banca Naţională a României a revizuit în creştere, la 5,5% de la 3,9%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026. Totodată, BNR anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul anului 2027.
România, pe ultimul loc în UE la numărul angajaților din cultură. Bruxelles-ul promite măsuri pentru sprijinirea sectorului
În 2025, sectorul cultural din Uniunea Europeană a asigurat locuri de muncă pentru 8,9 milioane de persoane. Este echivalentul a 4,3% din totalul angajaților. Față de anul anterior, numărul celor care lucrează în domeniul cultural a continuat să crească, semn că acest sector își revine și își consolidează rolul în economia europeană, mai scrie Euronews. România, la coada clasamentului european Dacă în majoritatea statelor membre cultura reprezintă între 4% și 5% din totalul locurilor de muncă, România este o excepție. Potrivit Eurostat, doar 1,8% dintre angajații din România lucrează în domeniul cultural, cel mai redus procent din Uniunea Europeană. La polul opus se află: Țările de Jos – 5,7% Estonia – 5,3% Malta – 5,1% România este urmată de Slovacia (3,3%) și Irlanda (3,4%), însă diferența față de media europeană rămâne semnificativă. Joburi în cultură – Europa 2025. Sursa foto: Eurostat Aproape 9 milioane de europeni lucrează în cultură Sectorul cultural include o gamă largă de profesii, de la artiști, actori și muzicieni până la specialiști în patrimoniu, design, producție culturală sau industrii creative. Datele Eurostat arată că aproape jumătate dintre angajați au vârste între 30 și 49 de ani, iar majoritatea dețin studii universitare. UE adoptă pentru prima dată o declarație comună privind cultura Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană au semnat prima declarație comună privind cultura, intitulată „Europe for Culture – Culture for Europe”. Documentul stabilește direcțiile pe care Bruxelles-ul dorește să le urmeze în următorii ani. Totodată, recunoaște rolul culturii în fața unor provocări precum inteligența artificială, dezinformarea, schimbările climatice, transformarea digitală și chiar problemele de sănătate mintală. Printre principiile incluse se numără apărarea libertății artistice, îmbunătățirea condițiilor de muncă și o protecție socială mai bună pentru lucrătorii din domeniul cultural. Declarația nu obligă statele membre Deși reprezintă un semnal politic important, documentul nu are caracter obligatoriu. Fiecare stat membru va decide dacă și în ce măsură va transpune aceste principii în politici publice sau în finanțarea sectorului cultural. Pentru România, unde ponderea angajaților din cultură este de peste două ori mai mică decât media Uniunii Europene, datele Eurostat evidențiază discrepanța și problemele derioase cu care se confruntă unul dintre cele mai slab reprezentate sectoare culturale din UE.
Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina
Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.
Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate
„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.
Comisia Europeană pregătește amenzi pentru marile companii de tehnologie care nu protejează consumatorii
Comisia Europeană urmează să anunțe până la sfârșitul anului o propunere privind consolidarea protecției consumatorilor în mediul online. Inițiativa vine în contextul în care blocul comunitar dezbate și o posibilă interdicție privind accesul copiilor la rețelele sociale, scrie Financial Times. UE pregătește reguli mai stricte pentru protecția consumatorilor online „Trebuie să ne asigurăm, în următoarele săptămâni, că avem un răspuns general coerent la o problemă care a căpătat o amploare foarte mare, nu doar în cercurile politice, ci, cred eu, și în rândul publicului larg”, a declarat pentru FT comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Tot mai multe țări analizează modalități prin care copiii să fie protejați de efectele nocive ale internetului, inclusiv ale rețelelor sociale. Regatul Unit a anunțat că persoanele sub 16 ani nu vor mai putea folosi platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat. Franța și alte state membre ale UE pregătesc, la rândul lor, restricții la nivel național. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunțat și ea în favoarea unor astfel de măsuri. Noile reguli europene ar urma să combată designul care creează dependență, capcanele legate de abonamente și așa-numitele „modele înșelătoare”, prin care utilizatorii sunt determinați să cumpere sau să plătească pentru servicii fără să își dea seama pe deplin. „Nu există o singură soluție care să rezolve toate problemele. Va fi nevoie de mai multe măsuri care să funcționeze împreună”, a spus McGrath. „Copiii pot fi deosebit de influențabili și vulnerabili. Prin urmare, considerăm că protecția trebuie consolidată în acest domeniu, în special dacă există și o tranzacție comercială la mijloc”, a adăugat oficialul european. Comisia Europeană vrea să intervină direct în cazurile grave Comisia dorește, de asemenea, să își acorde competența de a aplica aceste norme în cazul unor „situații sistemice foarte ample, cu caracter transfrontalier”. În baza unei alte propuneri care urmează să fie prezentată, instituția ar putea amenda platformele care încalcă legislația privind protecția consumatorilor. Măsura ar urma să se aplice nu doar marilor companii de tehnologie, deja vizate de legislația digitală a blocului comunitar, ci și comercianților online mai mici sau producătorilor de jocuri video. În prezent, statele membre sunt responsabile de aplicarea acestor norme, iar Comisia are doar un rol de coordonare. McGrath a afirmat însă că „această coordonare nu a dus niciodată la aplicarea unei amenzi sau a unei sancțiuni și pur și simplu nu reprezintă un factor suficient de descurajare pentru companiile care vor să încalce legile noastre”. Propunerea provoacă însă și discuții în interiorul Comisiei. Unii oficiali europeni și unele state, printre care Polonia, consideră că noile reguli s-ar putea suprapune cu legislația deja existentă, inclusiv cu Regulamentul privind serviciile digitale. Interzicerea rețelelor sociale pentru copii rămâne controversată În același timp, interzicerea totală a accesului copiilor la rețelele sociale rămâne o măsură controversată. Australia a introdus deja o astfel de interdicție, însă criticii spun că metodele de verificare a vârstei pot fi ocolite și pot ridica probleme privind protecția datelor personale. McGrath a declarat că rezultatele unor astfel de interdicții sunt, deocamdată, „neconcludente”. Comisarul european a subliniat că tinerii trebuie educați și cu privire la riscurile din mediul online. „Rețelele sociale au și multe beneficii. Copiii comunică cu prietenii lor, iar mediul online va face parte din viața lor și la maturitate. Trebuie să îi pregătim și pentru acest lucru”, a declarat McGrath.
Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că raportul anual privind Republica Moldova a fost adoptat în plenul Parlamentului European cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 de abțineri. Mureșan a precizat că raportul include mai multe amendamente depuse de el, alături de alți eurodeputați, prin care se cere accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Arătăm, astfel, sprijinul total pe care Parlamentul European îl acordă parcursului european al Republicii Moldova”, a transmis Mureșan. Eurodeputatul a mai spus că Parlamentul European consideră Republica Moldova „fruntașă în procesul de aderare” și că progresele făcute de Chișinău trebuie răsplătite prin accelerarea negocierilor. Raportul condamnă și „încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza Republica Moldova”, inclusiv tentativele de influențare a rezultatelor alegerilor. „Ca atare, cerem creșterea sprijinului financiar și tehnic pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova, astfel încât aceasta să fie mai sigură, să combată amenințările externe și să continue pe drumul european”, a adăugat eurodeputatul. Siegfried Mureșan a subliniat că viitorul european al Republicii Moldova este „una dintre marile priorități ale Parlamentului European”, deoarece „o Moldovă sigură, stabilă și integrată în Uniunea Europeană este în beneficiul securității întregii Europe”.
Apple pierde contestația împotriva regulilor UE privind concurența digitală
O instanță a Uniunii Europene a respins, miercuri, contestația Apple împotriva regulilor UE privind concurența digitală, potrivit AFP. Apelul făcut împotriva deciziei UE Apple a făcut apel împotriva deciziei UE de a aplica reguli mai stricte. Acestea sunt cunoscute sub numele de Digital Markets Act (DMA), asupra sistemelor sale de operare iOS și App Store. „Tribunalul respinge toate acțiunile intentate de Apple”, a declarat instanța într-un comunicat. „Confirmă desemnarea Apple ca gatekeeper în ceea ce privește App Store și iOS”, a adăugat aceasta, conform sursei citate. Companii „gatekeeper” Companii precum Apple sunt desemnate așa-numiți „gatekeeper” în cadrul DMA. Aplicațiile lor sunt supuse unei examinări suplimentare ca „servicii de platformă de bază”. DMA vine cu o listă de lucruri de făcut și de evitat pentru cele mai mari platforme digitale din lume, în încercarea de a le ține sub control și de a crea un spațiu online deschis. Apple a fost unul dintre cei mai aprigi critici ai legii. Compania a solicitat UE să abroge DMA anul trecut. De asemenea, Apple și-a apărat poziția după pronunțarea hotărârii, mai arată sursa. Răspunsul Apple după decizia instanței „Credem cu tărie că mandatul DMA depășește ceea ce este legal și proporțional, amenințând să erodeze decenii de protecții ale confidențialității și securității pe care le-am construit și lăsându-i pe utilizatorii noștri vulnerabili la noi riscuri”, a declarat compania. „Vom continua să pledăm pentru inovație și confidențialitatea pe care clienții noștri europeni le merită”, a adăugat Apple într-un comunicat. Un caz separat intentat de Apple se referă la interoperabilitatea în cadrul DMA. Acesta obligă companiile să își facă produsele accesibile concurenților. Aceeași instanță a UE urmează să se pronunțe privind acest caz. O victorie pentru Comisia Europeană Decizia este o altă victorie pentru Comisia Europeană, organismul de supraveghere digitală al UE. TikTok și Meta au pierdut și ele contestațiile împotriva DMA, mai specifică sursa. Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a salutat decizia de miercuri. „Sunt vești bune”, a declarat directorul general al BEUC, Agustin Reyna. Acesta a adăugat că „orice mai puțin ar fi pus în pericol impactul pozitiv pe care Legea piețelor digitale îl are în crearea mai multor opțiuni pentru consumatorii online”. El a adăugat că „resursele Apple ar fi mai bine cheltuite pentru respectarea integrală și fără întârziere a legii”, potrivit aceleiași surse.
România, în picaj direct. Avem cea mai mare scădere în sectorul serviciilor la nivelul UE. Ce arată datele Eurostat
Ultimele date ale Eurostat relevă că România se află la coada clasamentului în privința cifrelor din sectorul serviciilor la nivelul Uniunii Europene. Avem cea mai mare scădere la acest capitol, în luna aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul anterior. România a înregistrat cea mai mare scădere a activității din sectorul serviciilor din Uniunea Europeană în aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025. În clasamentul declinului urmează Danemarca și Luxemburg. La polul opus, cele mai mari creșteri au fost raportate în Bulgaria, Estonia și Polonia, conform ultimelor date emise de Eurostat. Loading … România se află pe pantă descendentă în sectorul serviciilor la nivelul UE Potrivit Eurostat, Bulgaria, Estonia și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale producției de servicii în aprilie 2026. La polul opus s-au aflat România, Danemarca și Luxemburg, cu cele mai accentuate scăderi. Per ansamblu, producția de servicii a avansat cu 1,8% atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, comparativ cu aprilie 2025. Bulgaria: 9,3% (în rândul celor mai mari creșteri); Estonia: 6,4% (în rândul celor mai mari creșteri); Polonia: 6% (în rândul celor mai mari creșteri); România: -5,8% (cel mai mare declin); Danemarca: -5,3% (printre cele mai mari scăderi); Luxemburg: -2,9% (printre cele mai mari scăderi). Sursă foto: EUROSTAT În zona euro, transportul și depozitarea au înregistrat cea mai mare creștere a producției de servicii. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a avansat puternic. În schimb, activitățile de cazare și alimentație publică au scăzut. Tranzacțiile imobiliare au înregistrat un recul ușor (de 0,5%). Serviciile profesionale au crescut modest, iar sectorul administrativ a rămas la același nivel. Alte date emise de Eurostat – raportat la nivelul UE Activitatea de servicii a crescut cu 3% în sectorul de transport și depozitare; Creștere cu 5,6% în sectorul de informații și comunicații; Creștere cu 1,5% în sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice; Creștere cu 0,2% în sectorul serviciilor administrative și suport; Scădere cu 1,9% în sectorul de cazare și alimentație publică; Scădere cu 0,4% în sectorul tranzacțiilor imobiliare. În aprilie, comparativ cu luna precedentă, producția de servicii a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Belgia, Grecia și Bulgaria. La polul opus s-au aflat Ungaria, Danemarca și Țările de Jos. România a raportat o scădere de 1,4%, potrivit Eurostat. Ce se întâmplă în România la nivel economic? Anul 2025 a adus dificultăți economice pentru mulți români, pe fondul presiunilor asupra bugetului de stat. În același timp, Guvernul lui Ilie Bolojan a promis măsuri pentru redresarea economiei și a aplicat politici de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. El declarase recent că, în primele 5 luni din 2026, deficitul bugetar al țării „a scăzut cu peste 40%”. Măsurile de austeritate au avut efecte directe asupra bugetelor populației. Inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare i-au determinat pe români să fie mai prudenți cu cheltuielile, în timp ce majorarea unor taxe a accentuat presiunea financiară. Cele mai afectate au fost gospodăriile cu venituri reduse, pentru care acoperirea cheltuielilor de zi cu zi a devenit tot mai dificilă. În acest caz, totul a devenit o luptă pentru supraviețuire. Materialul GÂNDUL v-a expus AICI ce a însemnat un an de guvernare sub spectrul austerității în era Bolojan. Sursă foto: Eurostat, Shutterstock (rol ilustrativ)
UE are un nou Viktor Orbán și este tot vecin cu România. Bulgaria amenință să blocheze sancțiunile împotriva Rusiei
Radev și-a reiterat poziția în finalul acesta de săptămână în Parlamentul de la Sofia, unde a fost întrebat dacă este pregătit să se opună formal noului pachet european. „Nu doar că sunt pregătit – o voi face”, a răspuns premierul, susținând că are obligația să apere „interesul național” al Bulgariei. Cele două nume pe care Sofia le vrea eliminate Bulgaria condiționează sprijinul pentru sancțiuni de eliminarea Patriarhului Chiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse și unul dintre cei mai vocali susținători ai războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, precum și a lui Vagit Alekperov, miliardarul care a fondat grupul petrolier Lukoil. Radev susține că nu îl apără pe Chiril ca persoană, ci instituția pe care acesta o conduce. Premierul a invocat legăturile istorice și religioase dintre Bulgaria și Rusia și s-a opus extinderii conflictului politic în sfera religioasă. Chiril ar urma să fie vizat de interdicția de a intra în Uniunea Europeană și de înghețarea eventualelor active deținute în blocul comunitar. Patriarhul a justificat în mod repetat invazia Rusiei și a susținut discursul Kremlinului privind presupusul caracter „sfânt” al războiului. UE a încercat să îl sancționeze și în 2022, dar măsura a fost blocată atunci de guvernul condus de Viktor Orbán. Miza de trei miliarde de euro din jurul Lukoil În cazul lui Alekperov, argumentele Sofiei sunt în primul rând economice. Lukoil controlează rafinăria Neftochim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria și o infrastructură strategică pentru alimentarea țării cu carburanți. Statul bulgar a instalat un administrator special la rafinărie în noiembrie 2025, după ce sancțiunile americane împotriva Lukoil au pus sub semnul întrebării continuarea operațiunilor companiei. Potrivit Euronews, grupul rus ar fi formulat pretenții de aproximativ trei miliarde de euro în legătură cu preluarea controlului asupra activelor sale din Bulgaria. Radev susține că includerea lui Alekperov pe lista UE ar putea compromite negocierile cu grupul petrolier și ar echivala cu o decizie prin care Bulgaria „s-ar împușca singură în picior”. Premierul a avertizat și că rafinăria din Burgas se confruntă cu dificultăți în achiziționarea petrolului. Instalațiile fuseseră construite pentru procesarea țițeiului rusesc de tip Urals, iar folosirea unor sortimente mai grele a produs, potrivit acestuia, uzură accelerată, blocaje tehnice și creșterea costurilor. Guvernul bulgar încearcă în paralel să obțină o înțelegere extrajudiciară cu Litasco, companie din grupul Lukoil. Italia ridică și ea obiecții în cazul Patriarhului Chiril Bulgaria nu este singurul stat care are rezerve față de sancționarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse. Italia a transmis că dorește continuarea discuțiilor înainte de a accepta introducerea Patriarhului Chiril pe lista neagră. Poziția Romei ar reflecta preocupările Vaticanului privind precedentul creat prin sancționarea conducătorului unei importante Biserici creștine. Spre deosebire de Sofia, Italia a formulat însă o „rezervă” diplomatică și nu a amenințat explicit cu folosirea dreptului de veto. De ce trebuie ajuns la un acord până pe 15 iulie Comisia Europeană a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni pe 9 iunie. Măsurile vizează veniturile obținute de Rusia din energie, sectorul financiar și piața criptomonedelor, exporturile de tehnologii utilizate de industria militară, flota-fantomă rusească și, pentru prima dată, unele importuri de pește. Propunerea mai include restricții privind intrarea în UE a foștilor combatanți ruși care au participat la invadarea Ucrainei. Bruxelles-ul încearcă să ajungă la un acord până pe 15 iulie. În lipsa unei decizii, plafonul de preț aplicat petrolului rusesc transportat pe mare ar urma să fie recalculat automat. Creșterea recentă a prețului petrolului Urals ar putea determina majorarea plafonului, oferind Moscovei venituri suplimentare. Comisia a propus, pentru evitarea acestui scenariu, menținerea unui plafon fix de 44 de dolari pe baril până în ianuarie 2027. Rolul lui Orbán, preluat de Radev Timp de mai mulți ani, Viktor Orbán a fost liderul european care a întârziat sau a blocat cel mai frecvent sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul financiar pentru Ucraina. Situația s-a schimbat după ce Orbán a pierdut puterea, iar noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, a adoptat o poziție mai cooperantă față de Bruxelles. Inclusiv opoziția Ungariei față de sancționarea Patriarhului Chiril a fost retrasă, permițând introducerea numelui acestuia în noua propunere. Blocajul nu a dispărut însă, ci pare să se fi mutat în Bulgaria. Radev, fost președinte al Bulgariei, a demisionat din funcție la începutul anului pentru a intra în politica de partid. Formațiunea sa a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, iar el a devenit premier pe 8 mai. Reuters îl descrie drept un politician eurosceptic, cunoscut pentru pozițiile favorabile refacerii relațiilor cu Moscova, pentru opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei și pentru criticile la adresa sancțiunilor. Un singur stat poate bloca întreaga Uniune Sancțiunile externe ale UE au nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Astfel, chiar dacă celelalte 26 de guverne susțin un pachet, opoziția unui singur stat este suficientă pentru a împiedica adoptarea lui. Din 2011, statele membre au folosit veto-ul în 48 de dosare privind politica externă, bugetul sau extinderea Uniunii. Ungaria a fost responsabilă pentru 21 dintre aceste blocaje, iar Polonia pentru șapte. România, Bulgaria și Cipru au utilizat și ele regula unanimității cel puțin o dată. Disputa reaprinde dezbaterea privind eliminarea sau limitarea unanimității în politica externă. Experți ai Institutului Max Planck au argumentat că un veto folosit prin încălcarea gravă a principiului solidarității europene ar putea fi considerat juridic irelevant. Deocamdată însă, orice modificare amplă a regulilor s-ar lovi tot de opoziția statelor care văd dreptul de veto ca pe ultima garanție a influenței lor în interiorul Uniunii.