Etichetă: Uniunea Europeană

O capitală europeană nu a înregistrat niciun deces în urma accidentelor rutiere timp de un an

Cu aproximativ 1,4 milioane de locuitori, zona metropolitană a unei capitale din Europa a atins o performanță incontestabilă în domeniul siguranței rutiere, relatează Euronews. Timp de aproximativ 40 de ani, capitala Finlandei a început să conceapă noi soluții pentru a reduce accidentele rutiere mortale. În cele din urmă, a reușit să înregistreze 0 decese pe șoselele sale. 12 luni consecutive fără niciun deces rutier Între 2024 și 2025, au fost înregistrate 12 luni consecutive fără niciun deces rutier. Prin comparație, într-o perioadă similară, 31 de persoane au murit pe străzile Parisului. Printre persoanele decedate, se numără inclusiv șoferi, pietoni, bicicliști sau cicliști. Până la momentul reportajului realizar de sursa citată, trecuseră alte nouă luni consecutive fără niciun deces rutier la Helsinki. Planificarea urbană cuprinzătoare a fost un aspect cheie, printre multe altele. „Desigur, îmbunătățirea siguranței mediului nostru rutier este importantă. La fel de importante sunt și un comportament mai sigur al participanților la trafic, vehicule mai sigure, iar legislația sau aplicarea regulilor de circulație”, explică Roni Utriainen, inginer de trafic la Divizia de Mediu Urban a orașului Helsinki. „Orașul a redus limitele de viteză, a îmbunătățit facilitățile pentru pietoni și biciclete, a îngustat drumurile și a construit amplasamente pentru camere de supraveghere a vitezei. Transportul public este foarte bun. Lucrul acesta contribuie, de asemenea, la reducerea numărului de călătorii cu mașina și a coliziunilor”, a transmis inginerul. Investiții masive pentru îmbunătățirea siguranței rutiere În ultimii 20 de ani, capitala Finlandei a investit masiv în infrastructură menită să îmbunătățească siguranța rutieră. A investit inclusiv în tuneluri în centrele aglomerate și poduri care leagă districtele învecinate. Acestea sunt construite exclusiv pentru pietoni și bicicliști. „Sentimentul general de siguranță s-a îmbunătățit destul de semnificativ în ultimul deceniu”, transmite Martti Tulenheimo, specialist șef la Federația Cicliștilor Finlandezi. „Anul trecut, Helsinki a investit aproximativ 35 de milioane de euro în infrastructura pentru biciclete și pietoni. Poate părea o sumă mare, dar reprezintă totuși doar 13% din bugetul total de investiții în trafic”, confirmă Matti Hirvonen, un alt specialist din cadrul Rețelei Municipalităților Finlandeze pentru Ciclism, potrivit sursei citate. Orașul își propune acum să își îmbunătățească și mai mult performanța în materie de siguranță.  Mașinile personale vor fi interzise începând cu 2030 pe străzile aglomerate din apropierea Gării Centrale, explică Pasi Anteroinen, director general la Consiliul Finlandez pentru Siguranța Rutieră. „Locuitorii din Helsinki își doresc străzi mai sigure” „Problema mai mare este acceptarea publicului. Ce este acceptabil într-o țară sau într-un oraș? Care sunt așteptările noastre? Locuitorii din Helsinki au decis că își doresc străzi mai sigure”, a transmis acesta. În urmă cu aproximativ 20 de ani, orașul a adoptat viteza maximă de 30 km/h pe străzile sale. Aici există o cultură durabilă și răspândită de toleranță zero față de excesul de viteză sau conducerea sub influența drogurilor sau a alcoolului. „Orașul a sporit supravegherea automată. Avem 70 de camere de supraveghere automată a vitezei. Pe lângă acestea, avem controale de trafic. Limitele de viteză și nivelurile de alcool sunt supuse verificării. Desigur, toate modurile de transport sunt controlate”, explică Dennis Pasterstein, șeful operațiunilor de control al traficului din cadrul Departamentului de Poliție din Helsinki. „O altă acțiune importantă sunt campaniile de comunicare. Comunicăm cu diligență pe rețelele de socializare. Anul trecut, de exemplu, au existat 30 de milioane de vizualizări numai de pe conturile noastre de socializare. Aceste campanii multiplică de sute sau mii de ori vizibilitatea unei simple amenzi de circulație. Impactul asupra comportamentului la volan al oamenilor este uriaș”, a mai explicat acesta, potrivit sursei. UE vrea să se apropie de zero decese cauzate de accidentele rutiere până în 2050 Strategia „Viziunea Zero” a Uniunii Europene își propune să se apropie cât mai mult posibil de zero decese în transportul rutier până în 2050. Ideea fundamentală este că decesele și rănile grave în accidente rutiere pot fi prevenite.

Țoiu: Aderarea Republicii Moldova la UE, un proces ireversibil și un rezultat al politicii externe a României

Ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu a fost invitată, vineri, la RFi Romania. Aceasta a fost întrebată despre negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „O decizie istorică” Țoiu a numit-o „o decizie istorică, pentru că va avea un impact uriaș pentru viitorul regiunii și pentru viitorul Republicii Moldova”. „Din acest moment, drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană în procesul de aderare este irreversibil”, a afirmat ministra. Ea a declarat că „această decizie istorică în care Uniunea Europeană formal a deschis negocierile cu Republica Moldova pentru capitolul drepturi fundamentale este deja realizată și este un rezultat al politicii externe a României din ultimul an, al politicii celorlalte state care au susținut Republica Moldova și evident, în primul rând, meritul lor”. „O Uniune Europeană mai puternică deranjează Rusia” De asemenea, Țoiu a transmis că „o Uniune Europeană mai puternică, cu o influență mai mare în regiune deranjează Rusia”. „Facem o tranziție treptată spre momentul în care înțelegem împreună că trebuie să fim mai coerenți în rolul geopolitic pe care-l avem. Nu doar fiecare țară separat, ci împreună, ca și continent”, a transmis ministra. Întrebată despre posibilitatea unei decuplări a Republicii Moldova de Ucraina, în procesul lor comun de aderare la UE, Țoiu a declarat că „fiecare țară trebuie evaluată în baza propriilor merite în procesul de reformă și de aliniere legislativă, instituțională, de valori cu Uniunea Europeană”. „Vorbim de țări cu dimensiuni diferite, cu un parcurs diferit de reforme, cu o dimensiune diferită a industriilor și a economiilor”, a explicat aceasta. „Este natural să existe diferențe de evaluare” „Este un proces natural să existe diferențe în evaluare. Și nu există o cuplare sau o decuplare dintr-o perspectivă formală, sau dintr-o perspectivă tehnică, ci au fost doar o abordare politică”, a conchis Țoiu.

De la Brexit la haos total: cum arată Marea Britanie la 10 ani de la ieșirea din UE

Prim-ministrul conservator David Cameron, care a convocat referendumul, dar a militat pentru rămânerea Marii Britanii în Uniune, și-a dat demisia a doua zi, arată AP. Toți succesorii săi s-au luptat, în mare parte fără succes, cu consecințele acelei rupturi. Cel mai recent este prim-ministrul laburist Keir Starmer, care a anunțat luni că demisionează după doi ani de economie stagnantă, guvern disfuncțional și un electorat divizat și dezamăgit. Toate acestea sunt moșteniri, cel puțin parțial, ale Brexitului. Campania pentru Brexit a canalizat nemulțumirea Susținătorii Brexitului au promis că părăsirea blocului politic și economic, care număra atunci 28 de state membre, va permite Regatului Unit să „recâștige controlul” asupra legilor, economiei și frontierelor sale. În timp ce campania pentru „rămânere” s-a concentrat în mare parte pe dezavantajele economice ale ieșirii, tabăra „ieșirii” a mizat pe emoții. „Putem vedea pajiștile însorite dincolo. Cred că am fi nebuni să nu profităm de această șansă unică în viață de a trece prin acea ușă”, a declarat Boris Johnson, unul dintre principalii susținători ai Brexitului, care a devenit ulterior prim-ministru, cu câteva săptămâni înainte de referendum. Încercarea de a face Brexitul să funcționeze i-a nemulțumit pe toți Realitatea dură s-a ciocnit curând cu promisiunile îndrăznețe ale susținătorilor Brexitului privind controlul imigrației, acordurile comerciale, mai mulți bani pentru serviciile publice și sfârșitul reglementărilor complexe provenite de la Bruxelles. Negocierile acide privind ieșirea din UE s-au prelungit ani de zile. Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, urmată de o perioadă de tranziție de 11 luni până la separarea definitivă. Prim-ministrul Theresa May, succesoarea lui Cameron, a demisionat în 2019 după ce nu a reușit să găsească condiții de ieșire acceptabile pentru un Parlament divizat. Johnson i-a succedat lui May și a promis să „ducă Brexit-ul la bun sfârșit”, reușind să obțină un acord comercial minimalist în urma unor negocieri care au înghețat relațiile dintre Marea Britanie și UE. El a fost demis de Partidul Conservator la jumătatea anului 2022, în urma unor scandaluri financiare și etice tot mai grave. Succesoarea sa, Liz Truss, a rezistat doar 49 de zile în funcție. Următorul său succesor, Rishi Sunak, a dezghețat relațiile reci cu UE fără a face schimbări majore. Starmer a promis o „resetare”, dar a refuzat să ia în considerare reintegrarea în piața unică a blocului, caracterizată de lipsa fricțiunilor, fără tarife și alte bariere comerciale. În momentul în care predă puterea, Brexit-ul rămâne o chestiune nerezolvată. Partidele politice s-au divizat În timpul negocierilor de ieșire, conservatorii care doreau un Brexit mai moderat și legături mai strânse cu UE au fost îndepărtați din partid de facțiunea triumfătoare a susținătorilor Brexitului. Partidul Laburist, deși mult mai pro-UE, se confruntă și el cu o diviziune internă între cei care doresc o apropiere de blocul comunitar sau chiar reintegrarea în acesta și liderii de vârf precum Starmer, care vor să evite redeschiderea vechilor răni. La un deceniu distanță, milioane de alegători au părăsit cele două mari partide în favoarea unor alternative, printre care Partidul Verde, de orientare de stânga, și Reform UK, de extremă dreaptă, condus de Nigel Farage. Farage a fost, fără îndoială, cel mai mare câștigător politic al Brexitului. A militat pentru ieșirea din UE, apoi s-a plâns că a fost trădat. Mesajul său anti-imigrație s-a schimbat, trecând de la a se concentra pe instalatorii polonezi la solicitanții de azil care sosesc cu bărci pneumatice. Partidul său conduce în mod constant sondajele de opinie. Cinismul și violența politică au luat amploare Economia s-a confruntat cu dificultăți în ultimul deceniu, întreprinderile întâmpinând noi bariere în comerțul cu vecinii cei mai apropiați ai Marii Britanii, deși Brexit-ul nu este singura cauză a creșterii economice scăzute. Pandemia de COVID-19, războiul dintre Rusia și Ucraina și conflictul cu Iranul au jucat, de asemenea, un rol important. Brexit-ul nu a reușit să calmeze dezbaterea privind imigrația, care a devenit din ce în ce mai aprinsă, indiferent de cifre. Migrația netă a crescut după Brexit la peste 900.000 în 2023, înainte de a scădea la 171.000 anul trecut. Cinismul a crescut, iar încrederea în politicieni a scăzut drastic. În ultimii ani, agitatorii au alimentat violențele stradale împotriva imigrației, în urma unor infracțiuni comise de imigranți sau despre care s-a raportat în mod fals că ar fi fost comise de aceștia.

Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime

„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.

Zelenski: Europa are nevoie de Ucraina pentru a face față amenințărilor pe termen lung ale Rusiei

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare sâmbătă, Zelenski a afirmat că numeroși lideri europeni recunosc faptul că relația dintre Ucraina și Europa este una de dependență reciprocă. „Noi auzim de la mulți lideri că nu doar Ucraina are nevoie de Europa, ci și că Ucraina este utilă Europei, iar acest lucru este adevărat”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a susținut că Rusia își consolidează prezența militară în apropierea Europei și construiește baze în zone unde acestea nu existau nici măcar în perioada sovietică. „Ținând cont de intențiile pe termen lung ale Rusiei – faptul că acum baze rusești sunt construite în apropierea Europei chiar și în locuri unde nu existau baze militare în perioada sovietică – acest lucru demonstrează că fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europei i-ar putea fi extrem de dificil”, a afirmat el. Zelenski a avertizat că amenințările de securitate generate de Rusia nu sunt temporare „Provocările de securitate din partea Rusiei nu sunt pentru un an și nici pentru cinci ani. Rusia a ales o strategie anti-europeană și antidemocratică pe termen lung și își construiește politica în jurul acesteia”, a spus președintele ucrainean. Liderul de la Kiev a acuzat Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin diverse avantaje și beneficii. „Ei încearcă să cumpere unii politicieni cu diferite avantaje. Dar nu pentru pace, ci pentru ca acești politicieni să vândă Rusiei interesele propriilor națiuni și interesele comune ale Europei”, a declarat Zelenski. În acest context, președintele ucrainean l-a criticat pe fostul premier al Ungariei, Viktor Orban, afirmând că astfel de abordări sunt sortite eșecului. „În cele din urmă vor pierde, la fel ca Orban, dar mulți încearcă în continuare să se împrietenească cu portofelul lui Putin și închid ochii la ceea ce se întâmplă în realitate”, a spus Zelenski. Recunoaștere pentru susținerea Ucrainei în procesul de integrare în UE Totodată, liderul ucrainean a mulțumit oficialilor europeni care susțin Ucraina și procesul de integrare europeană. „Vreau să le mulțumesc tuturor celor care luptă pentru popoarele lor, pentru interesele Europei și pentru securitatea Europei, o securitate împreună cu Ucraina”, a transmis acesta. Zelenski a adresat mulțumiri speciale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, António Costa, pentru colaborarea în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Mesajul vine după ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat deschiderea primului cluster de negocieri de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova. În acest context, președintele ucrainean a felicitat și Republica Moldova pentru progresul înregistrat pe drumul european. „Ucraina și Moldova parcurg împreună acest drum până la aderarea deplină la Uniunea Europeană”, a concluzionat Zelenski.

Șase filme sprijinite de UE au fost premiate la Cannes, inclusiv Fjörd, câștigătorul premiului Palme dOr

Fjörd, filmul regizat de Cristian Mungiu, care a primit sprijin din partea UE pentru dezvoltare, a fost marele câștigător, primind prestigiosul premiu Palme d’Or. Alte două filme sprijinite de programul MEDIA au primit premii importante în cadrul concursului oficial: Das Geträumte Abenteuer („Aventura visată”) de Valeska Grisebach, care a beneficiat de sprijin pentru co-dezvoltare, a primit Premiul juriului, iar Notre salut (titlul în engleză: „A Man of His Time” – „Un om al timpurilor sale”) de Emmanuel Marre a câștigat Premiul pentru cel mai bun scenariu. Coward („Lașul”) de Lukas Dhont, sprijinit prin programul de distribuție a filmelor, a luat acasă premiul pentru cel mai bun actor, acordat celor doi actori principali ai săi, Emmanuel Macchia și Valentin Campagne. În secțiunea „Un Certain Regard”, Elephants in the Fog („Elefanți în ceață”) de Abinash Bikram Shah – un proiect sprijinit de MEDIA 360° – a câștigat Premiul juriului, iar Siempre soy tu animal materno („Sunt întotdeauna animalul tău matern”) de Valentina Maurel a câștigat Premiul pentru cea mai bună actriță, acordat celor trei actrițe principale ale sale. Mesajul transmis de Henna Virkkunen „Felicitări tuturor producțiilor europene care s-au aflat în lumina reflectoarelor la ediția din acest an a Festivalului de film de la Cannes! Munca cineaștilor europeni scoate în evidență creativitatea, colaborarea și talentul. Sărbătorim aceste valori și sprijinim în permanență industriile creative ale Europei prin actualul program „Europa Creativă” – MEDIA și prin viitorul program AgoraEU””, a spus Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. 19 filme finanțate, șapte premiate Anul acesta, 19 filme finanțate de UE au fost nominalizate la Festivalul de film de la Cannes, șapte dintre ele concurând pentru Palme d’Or. Programul „Europa Creativă” – MEDIA a sprijinit aceste filme și distribuirea lor cu o sumă totală de 1,17 milioane EUR. Programul MEDIA sprijină de 35 de ani conținutul audiovizual european, promovând diversitatea culturală a Europei și sporind competitivitatea industriei sale creative. Succesul programului MEDIA pregătește terenul pentru programul AgoraEU propus, care va continua să sprijine cineaștii și creatorii europeni și să contribuie la exprimarea diversității și a patrimoniului Europei.

UE reacționează după amenințările Rusiei la adresa diplomaților din Kiev

„Amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților de a părăsi Kievul reprezintă o escaladare inacceptabilă”, a scris Anitta Hipper pe X. UE l-a convocat pe diplomatul rus Potrivit acesteia, Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei și a cerut Moscovei „să înceteze atacurile asupra civililor” și „să se angajeze în negocieri de pace reale, începând cu o încetare completă și necondiționată a focului”. EEAS, serviciul diplomatic al Uniunii Europene, este responsabil de politica externă și de delegațiile UE din afara blocului comunitar. „Nicio misiune diplomatică nu poate fi vreodată ținta unor atacuri”, a transmis aceasta. Hipper a subliniat că reprezentanții Uniunii Europene vor rămâne în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. Moscova își justifică amenințările Luni, Rusia a avertizat diplomații și cetățenii străini aflați la Kiev să părăsească orașul, susținând că armata rusă pregătește lovituri asupra unor ținte militare și a unor „centre de decizie” din capitala ucraineană. Potrivit autorităților ruse, atacurile ar reprezenta un răspuns la „atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc din Lugansk”, zonă din estul Ucrainei ocupată de ruși din 2014. Kievul respinge acuzațiile și susține că ținta loviturii ar fi fost un centru de comandă pentru dronele rusești. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov l-a informat telefonic pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Rusiei de a lansa aceste atacuri, a anunțat Moscova. Diplomații UE rămân la Kiev În același timp, șefa delegației UE la Kiev, Katarina Mathernova, a transmis că Uniunea Europeană „nu pleacă nicăieri” și că diplomații europeni își vor continua activitatea în capitala ucraineană. Rusia a lansat în weekend unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului și a folosit din nou racheta balistică Oreșnik, cu capacitate nucleară, potrivit autorităților ucrainene și surselor occidentale.

Buy European pentru medicamente. UE va favoriza producția europeană

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns marți la un acord provizoriu privind noul Act european pentru medicamente critice, care urmărește să stimuleze producția în interiorul UE și să ofere statelor membre mai multe instrumente pentru achiziții comune și gestionarea crizelor de aprovizionare. Avantaj pentru producătorii care fabrică în Europa Potrivit Parlamentului European, noile reguli introduc o abordare de tip „Buy European” în achizițiile publice pentru medicamentele esențiale. Astfel, autoritățile statelor membre vor trebui să țină cont nu doar de preț, ci și de capacitatea companiilor de a produce în Uniunea Europeană și de siguranța lanțurilor de aprovizionare. Pentru medicamentele considerate critice și dependente de furnizori din afara UE, autoritățile vor putea favoriza companiile care fabrică în Europa o parte semnificativă din tratamente și din substanțele active utilizate în producție. Prioritate pentru piața europeană „Companiile care produc medicamente în Europa vor fi favorizate în procedurile de achiziție”, a declarat eurodeputatul croat Tomislav Sokol, membru al grupului PPE și raportor al dosarului în Parlamentul European. Acordul prevede și dezvoltarea unor „proiecte strategice” industriale în UE, destinate creării, modernizării sau extinderii capacităților de producție farmaceutică. Companiile care primesc finanțare europeană sau națională vor avea obligația de a prioritiza livrările către piața europeană. Sokol spune că acordul transmite „un semnal clar” privind intenția Europei de a-și consolida industria farmaceutică și capacitatea de producție din interiorul Uniunii. Europarlamentarul croat susține că noul mecanism de achiziții comune la nivel european ar trebui să contribuie la reducerea penuriei și la creșterea securității aprovizionării cu medicamente. „Luăm măsuri concrete pentru a combate lipsurile și pentru a asigura securitatea aprovizionării”, a declarat acesta. CE va putea cumpăra medicamente pentru statele membre Noile reguli permit organizarea unor achiziții comune de medicamente la nivel european atunci când cel puțin cinci state membre solicită acest lucru. Practic, Comisia Europeană va putea cumpăra în numele mai multor țări, pentru a negocia mai ușor prețurile și pentru a evita problemele de aprovizionare în perioade de criză. Executivul european va putea, de asemenea, să propună din proprie inițiativă astfel de proceduri comune de achiziție. „Piesa lipsă” din strategia UE Președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, Adam Jarubas, a descris regulamentul drept „piesa lipsă” din răspunsul UE la crizele de aprovizionare cu medicamente și un sprijin pentru „reindustrializarea și competitivitatea” Uniunii. Regulamentul privind medicamentele critice a fost propus în martie 2025 de Comisia Europeană, după ce Bruxelles-ul a avertizat că peste jumătate dintre situațiile în care medicamentele lipsesc de pe piața europeană sunt cauzate de probleme de producție, inclusiv de deficitul de substanțe active farmaceutice. Înainte ca noile reguli să intre în vigoare, acordul trebuie aprobat atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

Pesticide peste limită în tot mai multe alimente din Uniunea Europeană

Aproximativ 99% dintre probele analizate au respectat limitele stabilite la nivel european, arată raportul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, instituția responsabilă cu evaluarea riscurilor alimentare în UE. Cu toate acestea, diferențele dintre produsele din UE și cele importate continuă să atragă atenția autorităților și alimentează discuțiile despre controalele la frontieră. Mai multe produse de bază depășesc limitele Potrivit Politico, printre alimentele la care apar tot mai des astfel de depășiri se numără ardeii dulci, unde numărul cazurilor aproape s-a dublat față de 2018. Tendința este similară și pentru strugurii de masă și uleiul de măsline extravirgin. În plus, ouăle, care nu înregistrau probleme în urmă cu câțiva ani, încep să apară în statistici cu depășiri ale limitelor admise de pesticide. Importurile, respinse mai des Produsele considerate cu risc ridicat la granițele UE sunt respinse mai frecvent decât cele produse în interiorul blocului comunitar, chiar dacă procentul total rămâne redus. Din peste 39.000 de probe analizate în 2024, 3,6% au fost respinse și nu au ajuns pe piață. Cele mai multe probleme au fost identificate la produse precum chimenul din India, rodiile și roșiile din Turcia, dar și în cazul ceaiului verde din China și Vietnam. Substanțele care creează probleme O parte importantă a depășirilor identificate în produsele cultivate în UE este legată de etefon, un regulator de creștere folosit pentru grăbirea coacerii. Substanța a fost depistată frecvent în ardei dulci și banane, deși nu este autorizată pentru utilizare la aceste culturi, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea regulilor în anumite cazuri. Alte depășiri sunt asociate cu substanțe care sunt, în principiu, permise în Uniunea Europeană, dar doar în limite stricte. Insecticidul flonicamid, utilizat pentru combaterea dăunătorilor, și erbicidul glufosinat, folosit împotriva buruienilor, au fost găsite în concentrații peste pragurile legale. Asta sugerează fie utilizarea unor doze mai mari decât cele autorizate, fie nerespectarea perioadelor de pauză dintre tratamente și recoltare. Raportul indică faptul că astfel de situații nu sunt generalizate, dar apar recurent în anumite culturi și regiuni, ceea ce le transformă într-un punct de atenție pentru autorități. În practică, depășirea limitelor nu înseamnă automat un risc imediat pentru consumatori, însă semnalează probleme de conformare și poate duce la retragerea produselor de pe piață sau la sancțiuni pentru producători. Riscul pentru consumatori Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară subliniază că depășirea limitelor nu înseamnă automat un pericol pentru sănătate. Pragurile sunt stabilite mult sub nivelurile considerate riscante, iar, per ansamblu, riscul pentru consumatori este evaluat ca fiind redus. Raportul a fost publicat într-un moment în care fermierii europeni reclamă concurența importurilor și cer reguli mai stricte, iar Comisia Europeană pregătește măsuri pentru întărirea controalelor la frontieră.

Au început înscrierile în competiția europeană de jurnalism de investigație. Premiul: 20.000 de euro

Parlamentul European a dat startul înscrierilor pentru premiul de jurnalism de investigație acordat anual în memoria jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Termenul-limită pentru depunerea materialelor este 31 iulie 2026. Cine poate participa Competiția este deschisă jurnaliștilor profesioniști și echipelor jurnalistice, indiferent de naționalitate. Pot fi înscrise materiale de investigație publicate sau difuzate de instituții media din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Scopul premiului este să susțină jurnalismul profesionist și să evidențieze rolul acestuia în protejarea unor valori precum libertatea, egalitatea sau demnitatea umană. Cum este ales câștigătorul Câștigătorul este desemnat de un juriu independent format din reprezentanți ai presei și ai societății civile din toate statele membre ale UE, precum și din membri ai organizațiilor europene de jurnaliști. Premiul, în valoare de 20.000 de euro, este acordat anual în jurul datei de 16 octombrie, zi care marchează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Aceasta a fost ucisă într-un atentat cu bombă în Malta, în 2017, după ce a publicat mai multe anchete despre corupție și crimă organizată. PE: Presa liberă, esențială pentru democrație Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a atras atenția că jurnaliștii continuă să fie ținta amenințărilor la nivel global. „La nouă ani de la uciderea brutală a lui Daphne Caruana Galizia, jurnaliștii din întreaga lume sunt în continuare hărțuiți, amenințați și chiar uciși. Parlamentul European este alături de ei în lupta pentru dreptate. Premiul care îi poartă numele rămâne un simbol puternic al acestui angajament”, a declarat Metsola. Ea a subliniat că libertatea de exprimare și libertatea presei sunt esențiale pentru funcționarea democrației. Protecția presei la nivel european Parlamentul European atrage atenția că pluralismul media este supus unor presiuni tot mai mari, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene. Instituția a condamnat în repetate rânduri atacurile la adresa jurnaliștilor și încercările de limitare a libertății presei. În acest context, UE a adoptat o serie de reguli menite să protejeze independența mass-media și siguranța jurnaliștilor. Printre acestea se numără actul european privind libertatea mass-media, intrat în vigoare în mai 2024, precum și directiva împotriva proceselor abuzive, care trebuie transpusă de statele membre până la 7 mai 2026. Aceasta vizează așa-numitele procese abuzive (SLAPP), prin care jurnaliștii sau organizațiile civice sunt acționați în instanță pentru a fi intimidați și descurajați să publice informații de interes public, și introduce mecanisme de respingere rapidă a acestor acțiuni, precum și măsuri de protecție, inclusiv posibilitatea de a solicita despăgubiri. Câștigători anteriori În ultimii ani, premiul a fost acordat unor investigații jurnalistice cu impact internațional, axate pe teme sensibile și de interes public major. Printre acestea se numără proiectul „Pegasus”, o anchetă amplă despre utilizarea programelor de spionaj împotriva jurnaliștilor și activiștilor, investigații privind influența Rusiei în Africa sau anchete despre naufragii și migranți dispăruți în Europa. Au fost premiate și proiecte transfrontaliere, realizate de consorții de jurnaliști din mai multe țări, axate pe corupție, rețele economice opace sau încălcări ale drepturilor omului. Temele recurente includ supravegherea ilegală, migrația, securitatea, precum și activități economice ascunse, ceea ce arată că sunt apreciate investigațiile solide, bine documentate și cu impact la nivel european.