UE: Kaja Kallas avertizează că situația din Orientul Mijlociu este periculoasă și cere protejarea civililor
„Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de rachete balistice și nucleare, împreună cu sprijinul pentru grupări teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale”, a scris Kaja Kallas, într-un mesaj publicat pe platforma X. Ea a subliniat că Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni ferme împotriva Iranului și a susținut soluții diplomatice, inclusiv în dosarul nuclear. Oficialul european a precizat că a discutat cu ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, precum și cu alți miniștri din regiune. Iar UE „cooperează îndeaproape cu partenerii arabi pentru a explora căi diplomatice” la situația existentă. „Protecția civililor și respectarea dreptului internațional umanitar reprezintă o prioritate”, a mai afirmat Kaja Kallas. Ea a adăugat că rețeaua consulară a UE este „pe deplin mobilizată pentru a facilita plecările cetățenilor europeni”, iar personalul neesențial al Uniunii este retras din regiune. Totodată, ea a anunțat că misiunea navală europeană EUNAVFOR Aspides rămâne „în alertă maximă” în Marea Roșie și este pregătită să contribuie la menținerea deschisă a coridorului maritim.
Europa secretă de pe alte continente: teritoriile necunoscute ale Uniunii Europene
Vorbim despre teritoriile speciale ale Uniunii Europene, un grup eclectic de regiuni care, deși se află în afara continentului european (și adesea în afara radarului public), păstrează legături juridice, economice și culturale cu UE. Unele sunt departamente de peste mări, altele au statute unice, iar toate au ceva în comun: sunt adevărate bijuterii geografice, cu istorii mai complicate decât un tratat de liber schimb, scrie Serendippias.com. Pentru început, ce sunt RUP și PTU? În jargonul comunitar, ele sunt cunoscute drept RUP (Regiuni Ultraperiferice) și PTU (Țări și Teritorii de Peste Mări). RUP sunt regiuni care fac parte integrantă dintr-un stat membru (precum Guadelupa sau Insulele Canare), în timp ce PTU sunt teritorii asociate unui stat membru, dar care nu fac parte din spațiul comunitar și nici din piața unică, iar de aici lucrurile devin mai complicate. Pe scurt: există locuri în lume unde poți plăti în euro, poți vedea plăcuțe de înmatriculare franceze și poți beneficia de fonduri europene, chiar dacă te afli la mii de kilometri de Strasbourg. Bine ai venit în Europa fără continent. Polinezia Franceză: junglă și… croissante? Imaginează-ți un paradis tropical unde poți plăti cu franci CFP (o monedă rămasă din alte vremuri), poți vorbi franceza și ești, tehnic, legat de Uniunea Europeană. Așa este Polinezia Franceză, un ansamblu de arhipelaguri pierdute în mijlocul Pacificului, care include locuri celebre precum Bora Bora, Tahiti și Moorea. Deși nu face parte din teritoriul vamal comunitar, este un PTU aflat sub suveranitate franceză, ceea ce înseamnă că locuitorii săi sunt cetățeni europeni, însă legislația UE nu se aplică automat. O raritate administrativă aproape unică. Saint-Pierre și Miquelon: Franța din Canada La doar o aruncătură de băț de Newfoundland (Canada) se află acest mic arhipelag cu climat aspru și spirit francez: Saint-Pierre și Miquelon. Deși geografic pare decorul unui roman de Jack London, politic este o colectivitate teritorială franceză cu statut special. Aici, mașinile circulă cu plăcuțe franceze, cafenelele servesc espresso cu „pain au chocolat”, iar administrația funcționează după legile Parisului, chiar dacă ești înconjurat de ceață și ape reci nord-atlantice. Este unul dintre acele locuri unde Europa pare să fi ajuns din întâmplare și să fi rămas ancorată acolo. Guyana Franceză: UE în Amazon Da, Guyana Franceză face parte din Uniunea Europeană. Și nu este vorba despre Guyana sau Surinam, ci despre acel teritoriu de junglă amazoniană unde circulă euro și flutură drapelul francez, locul unde se află centrul spațial european de la Kourou. De aici sunt lansate sateliți europeni, pe fundalul unei vegetații tropicale spectaculoase. Din punct de vedere administrativ, este un departament de peste mări, ceea ce înseamnă că face parte pe deplin din UE. Dacă ai visat vreodată să explorezi jungla fără să ieși complet din spațiul european, acesta este locul potrivit. Azore, Madeira și Canare: Africa și Europa, împreună Aceste trei arhipelaguri sunt cunoscute și turistice, dar adesea trecute cu vederea în discuțiile despre „Europa neobișnuită”. Ele sunt, tehnic, Regiuni Ultraperiferice, ceea ce înseamnă că, deși aparțin UE, beneficiază de tratament fiscal și vamal diferit. De exemplu, Insulele Canare nu aplică TVA, ci propriul impozit numit IGIC. În Madeira există zone libere fiscale, iar în Azore se aplică reduceri de taxe din cauza izolării geografice. Viața într-un paradis vulcanic vine și cu avantaje juridice. Noua Caledonie: aproape europeană, aproape independentă Acest arhipelag din Pacificul de Sud este un caz fascinant. Deși aparține Franței, are un grad foarte ridicat de autonomie și a organizat mai multe referendumuri privind independența. Din punct de vedere tehnic este un PTU, însă statutul său evoluează odată cu fiecare vot. Paradoxul este că locuitorii votează la alegerile franceze, însă multe legi europene nu se aplică aici. Între timp, capitala Nouméa pare un amestec între Nisa și Tahiti, cu palmieri, plaje și administrație cu accent francez. Caraibele neerlandeze: olandezi, da; europeni, nu chiar Deși fac parte din Regatul Țărilor de Jos, insulele caraibiene Aruba, Curaçao, Sint Maarten, Bonaire, Saba și Sfântul Eustatiu nu sunt integrate propriu-zis în Uniunea Europeană. Ele sunt considerate Țări și Teritorii de Peste Mări sau, în cazul ultimelor trei, municipalități speciale cu statut particular. Ce înseamnă acest lucru? Cetățenii au pașapoarte europene, însă insulele nu aplică legislația comunitară și nu fac parte din spațiul Schengen sau din piața unică. Folosesc monede diferite, au controale de frontieră și sisteme vamale proprii și mențin o relație cu UE undeva între apartenență și asociere contractuală. Groenlanda: fost membru cu nostalgii europene Deși aparține Danemarcei, Groenlanda a părăsit Comunitatea Europeană în 1985, după un referendum surprinzător. Motivul principal a fost protejarea drepturilor de pescuit. Astăzi, Groenlanda are acorduri comerciale cu UE, dar nu face parte din aceasta. Totuși, cetățenii groenlandezi dețin pașapoarte europene și pot circula liber în spațiul Schengen. Este, într-un fel, un divorț amiabil, cu relații păstrate. Ce caută aceste teritorii în Uniunea Europeană? Întrebarea poate fi pusă și invers: ce caută Uniunea Europeană în aceste teritorii? Mult mai mult decât pare. Strategic, ele extind prezența globală a UE în toate oceanele lumii. Sunt importante pentru control maritim, prezență diplomatică, biodiversitate și, în multe cazuri, din motive istorice legate de trecutul colonial. În plus, Uniunea Europeană investește miliarde de euro prin fonduri de coeziune, dezvoltare rurală și programe de cooperare, încercând să reducă diferențele dintre Paris și Papeete sau dintre Bruxelles și Kourou. Teritoriile speciale ale Uniunii Europene reprezintă un amestec de moștenire colonială, logică juridică și realism geostrategic. Sunt colțurile exotice ale unei Europe care se întinde dincolo de continent, ajungând în locuri unde stelele de pe drapelul european par uneori mai degrabă simbolice decât geografice. Și totuși, ele există: jungla amazoniană unde se plătește în euro, Polinezia cu accent francez și insulele portugheze cu avantaje fiscale, amintindu-ne că identitatea europeană nu încape întotdeauna în limitele unui atlas. Așa că, data viitoare când crezi că Uniunea Europeană înseamnă doar funcționari la Bruxelles și eurodeputați care dezbat ora de vară, amintește-ți că înseamnă și un atol din Pacific unde steagul albastru flutură lângă un vulcan adormit. Iar asta este geopolitică în cea mai neașteptată formă.
Plățile cu bani cash ar putea fi limitate. Uniunea Europeană pregătește o schimbare importantă privind utilizarea numerarului
Uniunea Europeană (UE) pregătește o schimbare importantă privind utilizarea numerarului, prin introducerea unei limite comune pentru plățile mari efectuate în bani cash, scrie Mediafax. Decizia face parte din Regulamentul (UE) 2024/1624 privind combaterea spălării banilor și va deveni obligatorie în toate statele membre cel târziu până în vara anului 2027. Această măsură vine într-un context în care plățile digitale sunt tot mai folosite, iar autoritățile europene încearcă să reducă tranzacțiile greu de urmărit, considerate un instrument frecvent pentru evaziune fiscală și spălare de bani, scrie 20minutos.es. Conform datelor analizate la nivel european, o mare parte dintre rețelele criminale folosesc mecanisme de spălare a banilor, iar numerarul rămâne una dintre metodele preferate pentru că permite tranzacții anonime. Tocmai de aceea, autoritățile de la Bruxelles au decis stabilirea unui plafon unic pentru întreaga UE. Astfel, începând cu 2027, plățile în numerar care depășesc 10.000 de euro vor fi interzise în toate statele membre ale Uniunii Europene. Ca urmare, orice tranzacție peste acest prag va trebui realizată prin metode de plată care pot fi urmărite oficial, precum transferurile bancare, plata cu cardul sau alte instrumente financiare care lasă o evidență clară. FOTO – Europol Totuși, reglementarea nu urmărește eliminarea numerarului, ci limitarea utilizării acestuia în tranzacțiile cu sume mari. Autoritățile europene susțin că obiectivul principal este reducerea fraudei, a evaziunii fiscale și a circuitelor financiare ilegale. Statele membre vor putea aplica reguli chiar mai stricte, dacă ele consideră necesar acest lucru. De exemplu, în Spania există deja o limită mai redusă pentru anumite tranzacții în care este implicat un profesionist sau o firmă. Dar noul pachet legislativ european prevede și consolidarea controalelor pentru plățile importante efectuate în numerar. Pentru sumele mai mari de 3.000 de euro, comercianții și operatorii economici vor trebui să identifice clar persoanele implicate în tranzacție, astfel încât operațiunile să nu mai poată rămâne anonime. Așadar, autoritățile de la Bruxelles subliniază că utilizarea obișnuită a numerarului nu va fi afectată, iar oamenii vor putea continua să plătească cu bani cash în magazine, restaurante sau pentru servicii curente, iar păstrarea economiilor în numerar nu va fi interzisă. În paralel, rămân valabile regulile actuale privind declararea sumelor de peste 10.000 de euro transportate la trecerea frontierelor Uniunii Europene, iar depunerile mari de numerar în bănci vor fi permise doar dacă poate fi justificată proveniența banilor. În concluzie, sancțiunile vor apărea doar în situațiile în care este depășită limita legală sau când există tentative de evitare a obligațiilor de identificare. Autorul mai recomandă: Cum au reușit românii să fraudeze sistemul de credite universitare din Marea Britanie. Metoda prin care „studenții” reușeau să obțină până la 12.000 de lire pe an Limită la retragerile de cash de la bancomat pentru români în SUA. Ce comisioane se percep și care este plafonul zilnic Vulnerabilitățile tranzacțiilor contactless. Cum poți fi „buzunărit” când plătești cu telefonul
Germania a activat evoluția companiilor private din zona euro. Producătorii au avut cel mai mare profit din 2022
Activitatea firmelor și companiilor private din zona euro au înregistrat o evoluție neașteptată, după ce producătorii au înregistrat cea mai bună performanță în 2022, în contextul unei creșteri în Germania, transmite Financial Times, citat de Ziarul Financiar. Indicele compozit al managerilor de achiziţii (PMI) calculat de S&P Global a urcat la 51,9 în februarie, de la 51,3 în luna precedentă, și s-a menținut peste pragul de 50 care separă expansiunea de contracţie. Previziunile analiștilor au fost ceva mai modeste, cu o creștere de maxim 51,5. Germania își menține statutul de țara cu cea mai dezvoltată economie din Uniunea Europeană și a reprezentat principalul motor din sectorul manufacturier. Economia din Germania revine pe un trend ascendent, pentru prima dată în peste trei ani şi jumătate, pe măsură ce guvernul majorează cheltuielile pentru apărare şi infrastructură. Și Franța și-a îmbunătățit indicatorul economic, însă acesta se află sub pragul de 50. „Poate fi prematur, dar acesta ar putea fi punctul de cotitură pentru sectorul manufacturier”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist la Hamburg Commercial Bank, într-un comunicat de vineri. Industria este „pe o bază mai stabilă şi ar putea contribui la creşterea economică generală în acest an, în loc să o frâneze”. Economia Europei evoluează, însă nu avut vârfuri spectaculoase, însă în urma tarifelor comerciale impus de Donald Trump. Creşterea economică din acest an, estimată la puţin peste 1%, ar urma să fie susţinută de expansiunea cheltuielilor din Germania, în timp ce dobânzile scăzute şi stabile au ridicat încrederea consumatorilor la cel mai înalt nivel de la finalul lui 2024. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță „revenirea pe traiectorie ascendentă” Exodul românilor, confirmat de INS. România a pierdut 4 milioane de români în 35 de ani, iar hemoragia populației lovește în societate și economie. Un sociolog și un economist explică efectele pentru Gândul Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028
Dan Dungaciu: România a primit mesajul de la Bruxelles că nu are voie să adere la Consiliul Păcii
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre motivul pentru care România nu acceptă invitația lui Donald Trump în Consiliul pentru Pace și care sunt riscurile pe care le presupun aceste decizii. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre alegerea președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace organizat în SUA, dar în calitate de observator, susținând că decizia a fost luată în urma unei directive a Bruxelles-ului. „După părerea mea, România merge acolo dintr-o poziție de vulnerabilitate. Nu merge acolo ca un partener care să negocieze ceva. Puterea de negociere este foarte redusă. Are în spate un mandat de la Bruxelles care i-a spus clar: Ești observator, nu te angaja, nu face nimic, că nu ieși din rând. Pentru că, după aceea, o să urmeze și alții, iar Bruxelles-ul totuși vrea să mențină aparența unui control. Să se ducă, să nu zică că nu se duce, dar nici nu poate să iasă din serie, pentru că vine Bruxelles-ul și îi spune: Stai mai ușor. Dar voi banii de unde îi luați? Banii nu-i primiți de la noi, de la Bruxelles? Păi nu v-am spus că banii vi-i dăm doar dacă pozițiile voastre de securitate și de politică externă sunt consonante? Pentru că de asta s-a refuzat prima ofertă, deoarece România a primit un mesaj clar de la Bruxelles că nu trebuie să accepte.” De asemenea, analistul politic a vorbit despre importanța, din punct de vedere militar și al securității, pe care o reprezintă Parteneriatul Strategic cu SUA, dar și despre resursele investite în apărare prin intermediul Uniunii Europene. „Am spus-o foarte clar. Parteneriatul strategic cu America înseamnă asumarea explicită a acestui lucru, asumarea NATO explicită și, pe locul trei, alte tipuri de asocieri, inclusiv cu Uniunea Europeană, care nu are niciun rol relevant în probleme de securitate. Am mai spus-o, când e o problemă de securitate majoră, vorbești cu americanii. Păi dacă sunteți parteneri strategici și tu ți-l asumi ca partener, de ce nu îl întrebi despre Ucraina? De ce ești complet opus oricărei inițiative a Americii, apropo de ce se întâmplă în Ucraina? De ce populația spune în proporție de 70% «asumați-vă programul de pace» , și tu zici nu? Și toți românii trebuie să știe, noi plătim programul SAFE pentru o înarmare europeană. Aproape 17 miliarde ne-am împrumutat. Plătim pentru economiile Germaniei și Franței. Noi plătim 5% la NATO, că ne-am asumat. Dacă suntem slabi în negocierea cu America, vom plăti niște costuri pe parteneriatul strategic dacă nu suntem în stare să negociăm, și nu suntem. Vom plăti pentru Ucraina cât plătim, nu știm exact. Și vom fi parte la bugetul Bruxelles-ului pentru Ucraina. Pentru că noi avem cinci lucruri plătite pentru securitate. Dar ar fi bine să ieșiți în fața publicului și să ne spuneți cum vă asigurați voi securitatea, că noi aruncăm cu bani în toate părțile. Păi de ce? Dăm peste tot bani, plătim, dar nu spunem populației. Câtă lume știe că în bugetul Uniunii Europene există un fond alocat pentru Ucraina? Care fond alocat? Cel pe care îl plătim noi, europenii. Pe lângă banii pe care îi dăm sau sprijinul pe care îl oferim și despre care nu știm. Și problema nu este asta, Ucraina, să o plătești sau să nu o plătești. Problema este ecuația de securitate. Te ajută pe tine, în termeni de securitate, continuarea războiului? Ce se poate întâmpla dacă războiul continuă?”
Kaja Kallas: Statele UE nu sunt pregătite să ofere Ucrainei o dată pentru aderare la blocul comunitar
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus că guvernele statelor membre nu sunt pregătite să stabilească un termen pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Declarația a venit după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut o dată concretă ca parte a garanțiilor de securitate într-un eventual acord de pace cu Rusia, scrie Reuters. „Senzația mea este că statele membre nu sunt pregătite să ofere o dată concretă. Mai sunt multe de făcut.”, a declarat Kaja Kallas, duminică, în cadrul unui panel de la Conferința de Securitate de la München. Potrivit diplomaților, aderarea Ucrainei în 2027 a apărut într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între Statele Unite, Ucraina și Uniunea Europeană. Propunerea are rolul de a sprijini redresarea economică a Ucrainei după război. Totuși, mai multe state consideră că un termen fix nu este realist, fiindcă procesul de aderare depinde de îndeplinirea criteriilor și de îndeplinirea normelor europene privind legislația. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a susținut poziția exprimată de Kallas și a spus că nu vede șanse mari pentru un acord de pace rapid. „Da, înțelegem că avem nevoie de Ucraina în Uniunea Europeană și, da, când vorbesc cu mulți șefi de stat, am sentimentul că nu există nicio disponibilitate pentru a accepta o dată”, a spus el. Rinkēvičs a mai zis că UE a găsit soluții în multe momente, însă trebuie să țină cont și de statele din Balcanii de Vest și de Republica Moldova, care așteaptă de mult timp aderarea. „Fie că ne place sau nu, este foarte legat de acordul de pace. Va exista un acord de pace sau nu? Nu văd că Rusia va face mișcări, iar dacă Rusia nu face mișcări, atunci nu vom avea un acord”, a spus el.
Polițiștii din România au confiscat baxuri din China cu 1,2 miliarde de euro falși. La operațiune au participat, în total, autoritățile din 18 țări
Autoritățile din 18 țări europene au împiedicat intrarea în circulație a aproximativ 1,2 miliarde euro în bancnote și monede false în cadrul operațiunii DECOY III, coordonată de Europol și condusă de Austria, Portugalia și Spania. Operațiunea a vizat rețelele criminale care distribuiau bani falși prin intermediul serviciilor poștale. „Majoritatea confiscărilor au legătură cu China: „Peste 90 % din moneda falsă confiscată avea legătură cu transporturi provenite din China, ceea ce evidențiază o sursă importantă de bani falși care intră în Europa. Numai autoritățile române au interceptat peste 4,8 milioane de bancnote euro cu design modificat și au demontat un depozit care deținea peste 223.000 de bancnote contrafăcute expediate din China.”, precizează Europol, potrivit Libertatea. Mai mult, autoritățile din Portugalia, Regatul Unit și Statele Unite au descoperit peste 220.000 de bancnote contrafăcute în euro, lire sterline și dolari americani, toate transporturile fiind urmărite până în China. Operațiunea a durat șase luni, între iunie și noiembrie 2025, perioadă în care autoritățile au confiscat 379 de colete care conțineau bani falși, declanșând 70 de noi anchete privind rețelele criminale. În total, au fost interceptate peste 7 milioane de articole contrafăcute, printre care: 4,8 milioane de bancnote și monede în euro; 2,3 milioane de articole în dolari americani; 23.302 articole în lire sterline britanice; 4.800 articole în franci elvețieni. La operațiune au participat autorități din Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Spania, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Europol și OLAF au sprijinit acțiunea prin facilitarea schimbului de informații și perfecționarea indicatorilor de risc. „Europol colaborează, de asemenea, cu Banca Centrală Europeană, sub coordonarea Comisiei Europene, pentru a consolida cooperarea cu autoritățile chineze în vederea combaterii falsificării de monedă la sursă.”, se mai precizează în comunicatul Europol.
Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Cristian Bușoi, secretarul de stat în ministerul Energiei și fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European avertizează că, deși România a făcut progrese în procesul de digitalizare, ritmul actual rămâne insuficient în contextul competiției globale tot mai intense din domeniul tehnologic. „În ultimii ani s-au făcut progrese importante, atât în ceea ce privește aplicarea, implementarea și transpunerea legislației europene, cât și în avansarea unor proiecte, mai ales cele finanțate din fonduri europene și PNRR”, a declarat Bușoi, în cadrul conferinței Europa Connect România Digitală, comunicată de Gândul. Acesta a subliniat că a fost implicat direct în elaborarea unor acte normative europene în perioada în care a condus Comisia pentru Industrie și Energie din Parlamentul European. Cu toate acestea, oficialul consideră că nivelul actual al digitalizării nu este suficient pentru a susține competitivitatea economică a României. „Viitorul competitivității globale europene este cel digital. Ne aflăm în fața unei transformări profunde. Inteligența artificială va schimba complet felul în care funcționează economia, joburile și societatea”, a afirmat acesta. Bușoi a atras atenția asupra competiției tot mai puternice dintre Uniunea Europeană și marile puteri tehnologice globale. „Uniunea Europeană are o problemă în competiția cu SUA și China, iar în interiorul Uniunii Europene România are o problemă, pentru că nu suntem suficient de focusați ca transformarea digitală să fie cu adevărat o prioritate”, a spus fostul europarlamentar. Conferința „România Digitală” În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii clasice rămâne esențială, dar trebuie dublată de investiții consistente în tehnologie. „Avem nevoie importante, trebuie să facem în continuare autostrăzi, șosele, spitale. Dar dincolo de aceste lucruri, un rol important trebuie să îl aibă investițiile în zona digitală, în telecomunicații și în inteligență artificială”, a explicat Bușoi. Acesta a evidențiat necesitatea unor politici care să stimuleze investițiile private în domeniul digital, nu doar finanțările publice. „Avem nevoie și de măsuri care să încurajeze investiții din bani privați, internaționali și naționali, în soluții digitale”, a precizat el. Cristian Bușoi a apreciat inițiativele de dialog public și colaborare între instituțiile statului și mediul privat, considerând că acestea pot contribui la conturarea unor strategii eficiente pentru perioada următoare. În contextul pregătirii pentru noul cadru financiar european de după 2028, Bușoi consideră că România trebuie să își definească mai clar prioritățile în domeniul transformării digitale, pentru a reduce decalajele față de alte state membre și pentru a valorifica oportunitățile economice generate de noile tehnologii. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Cum ajunge proprietatea ta în cartea funciară, după verificare
Verificarea de către cetățeni a documentelor tehnice ale cadastrului, afișate timp de 60 de zile la primărie și pe site-ul ANCPI, este una dintre cele mai importante etape ale procesului de înregistrare sistematică. Timp de 60 de zile cetățenii pot depune cereri de rectificare, în cazul în care consideră că datele afișate nu sunt corecte. După această perioadă, în etapa de soluționare a cererilor de rectificare, datele sunt corectate sau actualizate, dacă este cazul, și, după recepția lucrărilor, sunt înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin deschiderea noilor cărți funciare. Ce se întâmplă după încheierea perioadei de afișare a documentelor tehnice După încheierea perioadei de afișare și soluționarea cererilor de rectificare, prestatorul lucrărilor de înregistrare sistematică actualizează documentele tehnice cadastrale conform deciziilor comisiilor de soluționare, prevăzute în procesele verbale de soluționare a cererilor de rectificare. Sunt corectate informațiile privind descrierea imobilelor, suprafețele, limitele, amplasamentul sau datele de identificare ale proprietarilor și posesorilor, acolo unde au fost semnalate neconcordanțe, sarcinile imobilelor etc. Documentele tehnice finale conțin datele validate în urma acestui proces. Integrarea informațiilor în sistemul oficial Pe baza documentelor cadastrale finale, se realizează înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Pentru fiecare imobil este deschisă o carte funciară, care reflectă situația juridică rezultată în urma măsurătorilor efectuate, actelor juridice colectate și verificărilor efectuate. Extrasul noii cărți funciare și cel al planului cadastral sunt puse, gratuit, la dispoziția proprietarilor sau posesorilor prin intermediul primăriei. De ce este importantă verificarea datelor Verificarea documentelor tehnice ale cadastrului de cetățeni este esențială deoarece: datele despre proprietate pot fi corectate, dacă este cazul, prin depunerea unei cereri de rectificare; sunt eliminate erorile sau neclaritățile semnalate de proprietari; informațiile din cărțile funciare care se deschid după finalizarea lucrărilor, devin opozabile tuturor, inclusiv instituțiilor statului. Practic, aceasta este faza în care cetățenii se pot asigura că nu există erori în documentele proprietății lor. Înregistrarea sistematică a imobilelor este gratuită pentru cetățeni și se desfășoară în 660 de comune rurale, în cadrul Fazei II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, derulat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Află mai multe informații pe: www.ancpi.ro/pnccf/ FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE! PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).
UE aprobă detaliile împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei
Inițiativa, convenită de liderii UE în luna decembrie, este menită să acopere cea mai mare parte a nevoilor financiare ale Kievului în perioada 2026–2027 și să sprijine continuarea luptei împotriva invaziei Rusiei, scrie Reuters. Textul acordului nu a fost disponibil imediat, însă Consiliul UE a precizat într-un comunicat că două treimi din fonduri vor fi alocate ajutorului militar, iar o treime va merge către sprijin bugetar general. În ceea ce privește ajutorul militar, acordul stipulează că Ucraina ar trebui să folosească împrumutul în principal pentru a achiziționa armament din Ucraina sau din Uniunea Europeană, însă poate cumpăra și din alte state, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. „Produsele de apărare ar trebui, în principiu, să fie achiziționate doar de la companii din UE, Ucraina sau din țările SEE-EFTA. În cazul în care nevoile militare ale Ucrainei impun livrarea urgentă a unui produs de apărare care nu este disponibil în UE, Ucraina sau într-o țară SEE-EFTA, se vor aplica o serie de derogări specifice”, a transmis Consiliul UE. Acordul necesită, de asemenea, aprobarea Parlamentului European. Diplomații au declarat că speră ca aceasta să fie acordată rapid, pentru a permite Comisiei Europene să înceapă împrumuturile de pe piețe și să efectueze o primă plată către Ucraina la începutul lunii aprilie. Liderii UE au convenit în decembrie să finanțeze acest împrumut prin împrumuturi comune ale Uniunii, renunțând la un plan care prevedea utilizarea activelor rusești înghețate în blocul comunitar.