UE cere statelor să reducă sărăcia fără fonduri noi. Strategia, criticată pentru lipsa finanțării
Comisia Europeană le va cere guvernelor să lucreze mai bine pe politicile sociale, să îi sprijine pe cei care trăiesc de la un salariu la altul, să îi implice pe tineri și să ofere mai multă protecție vârstnicilor și altor persoane vulnerabile. Potrivit Politico, strategia urmează să fie prezentată miercuri. Un oficial european a explicat că planul este „un punct de plecare” și că va „oferi statelor membre instrumente suplimentare pentru a-și face treaba”, urmând ca în următorul an să fie propuse măsuri mai concrete. Executivul european susține că problema nu este lipsa banilor, ci utilizarea lor. În proiectul pentru viitorul buget multianual sunt prevăzute aproximativ 100 de miliarde de euro pentru politici sociale, față de cei aproximativ 50 de miliarde disponibile anterior prin Fondul Social European Plus, principalul instrument al UE pentru finanțarea locurilor de muncă și a programelor sociale. „Progresul a fost lent și trebuie să recunoaștem acest lucru”, a declarat oficialul. Roxana Mînzatu: Societățile devin mai slabe când oamenii nu își permit o viață decentă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a atras atenția că efectele sărăciei depășesc sfera socială. „Când oamenii nu își permit locuința, hrana, îngrijirea, educația sau o viață stabilă, societățile noastre devin mai slabe, iar încrederea este afectată. Europa are nevoie de un răspuns mai puternic și mai coordonat”, a declarat aceasta. Strategia urmează să fie prezentată împreună cu alte inițiative privind sărăcia în rândul copiilor, excluziunea locativă și drepturile persoanelor cu dizabilități. Sărăcia ignorată, exploatată de extrema dreaptă Mai mulți europarlamentari și organizații neguvernamentale avertizează că planul riscă să rămână fără efect dacă nu este susținut financiar. Marie Toussaint, europarlamentar francez, a declarat că prioritatea UE „trebuie să fie livrarea de măsuri concrete și finanțare țintită” și a cerut un rol mai activ al Comisiei în aplicarea politicilor. „Nu există strategie fără bani. Cum vom implementa aceste măsuri dacă finanțarea nu este o prioritate?”, a spus Juliana Wahlgren, directoarea European Anti-Poverty Network. Nemulțumirile legate de costul vieții, locuințe și servicii publice se amplifică în mai multe state europene, iar aceste frustrări sunt tot mai des exploatate politic de partidele de extremă dreaptă. La rândul său, socialistul Marit Maij din Olanda a atras atenția că lipsa sprijinului pentru persoanele vulnerabile alimentează neîncrederea în politicile publice și în instituțiile statului: „Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt prea des ignorate, iar acest lucru erodează încrederea în politicile publice. Extrema dreaptă exploatează acest gol”. Ținta UE, departe de obiectiv Uniunea Europeană și-a propus să reducă numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu cel puțin 15 milioane până în 2030 și să elimine fenomenul până în 2050. Datele arată însă un progres modest. Până în 2025, numărul a scăzut cu doar 3,4 milioane, iar 20,9% din populația UE rămâne expusă riscului de sărăcie, față de 21,1% în 2019. România și Bulgaria, printre puținele cu progrese Situația diferă semnificativ între state. Potrivit sursei citate, Romania și Bulgaria au redus puternic rata sărăciei în ultimul deceniu, în timp ce țări precum Germania, Franța și Austria au înregistrat creșteri după pandemia de COVID-19. În Germania, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie a crescut de la 17,3% în 2019 la 21,2% în 2025. Problemele reale: birocrația și accesul la ajutoare Pentru cei afectați, dificultatea nu este doar existența sprijinului, ci accesul efectiv la acesta. Ema Popovici, asistent de proiect la Institutul Bucovina, a explicat că sistemul este greu de înțeles și de folosit: „Este foarte dificil să accesezi unele beneficii din cauza birocrației. Sistemul în sine este complicat”. Ea a subliniat că politicile ar trebui construite pornind de la realitatea din teren: „Pe hârtie se poate spune că strategia funcționează, dar în realitate nu. Este nevoie să vorbim direct cu oamenii”.
Meta, acuzată de UE că nu protejează suficient copiii pe Facebook și Instagram
Comisia Europeană a anunțat că platformele sociale nu fac suficiente eforturi pentru a împiedica accesul copiilor sub 13 ani la aceste servicii, scrie Reuters. Investigația desfășurată timp de doi ani de către autoritățile europene a fost realizată în baza Digital Services Act (DSA), regulamentul european care obligă marile companii de tehnologie să combată conținutul ilegal și riscurile pentru utilizatori. Potrivit concluziilor preliminare, Meta nu aplică măsuri suficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor și nici pentru eliminarea conturilor aparținând copiilor care nu îndeplinesc cerințele minime de vârstă. Comisia Europeană susține că Facebook și Instagram nu au implementat mecanisme eficiente pentru a detecta și elimina utilizatorii minori sub 13 ani. Oficialii europeni consideră că regulile stabilite în termenii și condițiile platformelor nu sunt susținute de măsuri reale de aplicare. Henna Virkkunen, responsabilă pentru politica tehnologică a Uniunii Europene, a declarat că rețelele sociale fac prea puțin pentru a preveni accesul copiilor mici la platforme. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, între 10% și 12% dintre copiii sub 13 ani din Europa utilizează Facebook și Instagram, în ciuda restricțiilor oficiale. Digital Services Act obligă platformele digitale să identifice și să reducă riscurile asociate utilizării serviciilor online, inclusiv expunerea minorilor la conținut neadecvat sau interacțiuni periculoase. Riscul unor amenzi uriașe Meta are posibilitatea să răspundă acuzațiilor formulate de Comisia Europeană și să adopte măsuri corective înainte de emiterea unei decizii finale. În cazul în care încălcările vor fi confirmate, compania riscă sancțiuni severe. Potrivit regulamentului european, amenzile pentru nerespectarea Digital Services Act pot ajunge la până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a unei companii. Autoritățile europene cer Meta să își modifice metodologia de evaluare a riscurilor și să îmbunătățească mecanismele de verificare a vârstei. De asemenea, platformele trebuie să implementeze soluții mai eficiente pentru detectarea și eliminarea conturilor aparținând copiilor. Presiunea asupra marilor platforme Acest caz reflectă intensificarea presiunii exercitate de Uniunea Europeană asupra marilor companii de tehnologie. În ultimii ani, Bruxelles-ul a adoptat reguli mai stricte pentru platformele digitale, în încercarea de a proteja utilizatorii și de a limita riscurile asociate rețelelor sociale. Uniunea Europeană urmărește să oblige companiile Big Tech să își asume responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor, în special a minorilor. Facebook și Instagram se află acum în centrul unei noi dispute privind respectarea regulilor digitale europene. Experții în tehnologie consideră că acest caz ar putea deveni un precedent important pentru alte platforme sociale care permit accesul minorilor fără controale eficiente.
Putin consideră că este cel mai bun moment pentru a destabiliza UE și NATO pentru a reduce sprijinul pentru Ucraina, anunță CCD
Rusia se pregătește să intensifice atacurile informaționale și hibride împotriva Uniunii Europene și NATO, pentru că Vladimir Putin este convins că acum este momentul potrivit pentru a le „destabiliza”, în vederea reducerii sprijinului pentru Ucraina. Potrivit Ukrinform, Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a relatat acest lucru pe Telegram. „În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei”, a transmis el. Potrivit acestuia, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-a convins pe Vladimir Putin că acesta este momentul potrivit pentru a presa Uniunea Europeană și NATO cu amenințări, pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina. „O altă idee a bătrânilor care nu va funcționa și demonstrează doar nepregătirea Rusiei pentru amenințările tehnologice tot mai mari dacă refuză să pună capăt războiului. Pentru că Rusia este acum ca o sită plină de ținte”, a explicat șeful CCD. Kremlinul analizează în prezent cel puțin trei scenarii pentru cursul ulterior al războiului împotriva Ucrainei, inclusiv un conflict prelungit, o încercare de înghețare a războiului sau o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO, scrie Ukrinform.
Uniunea Europeană anunță o aplicație oficială de verificare a vârstei. Ar putea fi obligatorie la accesarea conținutului pentru adulți
Uniunea Europeană a început să implementeze un mecanism de verificare a vârstei pentru utilizatorii europeni care doresc să acceseze conținut restricționat pe site-urile de internet sau să folosească anumite aplicații intenționate pentru adulți, cum ar fi cele care facilitează accesul la jocuri de noroc. În curând, cei care nu pot demonstra că au împlinit vârsta de 18 ani validând identitatea prin Aplicația Europeană de Verificare a Vârstei ar putea pierde accesul la jocurile și aplicațiile de Android neintenționate pentru respectiva categorie de vârstă. Și pentru că acesta nu e un sistem bazat pe încredere (ex. Se declară pe proprie răspundere că a întrunit vârsta minimă legală pentru accesarea conținuturilor respective), configurarea aplicației se face prin încărcarea copiei unui act de identitate național sau copie pașaport. Altfel spus, vizitarea „incognito” a site-urilor pentru adulți nu va mai fi posibilă, validarea vârstei folosind aplicația sus-menționată asigurând că fiecare accesare este înregistrată într-o bază de date, undeva. Totuși, modul în care aplicația va fi integrată de platformele online va asigura că utilizatorii își pot valida vârsta fără să dezvăluie datele personale pe fiecare site sau aplicație în parte. „Mergem cu viteză maximă și hotărâre în aplicarea normelor noastre europene. Tragem la răspundere platformele online”, a declarat von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bruxelles împreună cu Henna Virkkunen, comisarul UE pentru digitalizare, potrivit Reuters. „Această aplicație oferă părinților, profesorilor și îngrijitorilor un instrument puternic pentru protejarea copiilor. Vom avea o toleranță zero față de companiile care nu respectă drepturile copiilor noștri”, a adăugat ea. Acum că o astfel de aplicație este pregătită, următoarea etapă este implementarea unui mecanism european care să permită verificarea vârstei în cadrul fiecărui sistem național. Altfel spus, fiecare țară va putea adopta propriile legi care stabilesc limite de vârstă minimă – de obicei între 13 și 16 ani – pentru utilizarea rețelelor sociale, totodată ocupându-se de gestionarea datelor de identificare a propriilor cetățeni. Comisia Europeană (CE) precizează că aplicația este “ușor de utilizat” și trebuie configurată o singură dată, cu pașaportul sau cartea de identitate. Back to top button
Uniunea Europeană urmărește interzicerea clipurilor și imagini generate de AI
FOTO Freepik Folosind drept justificare actualul context geopolitic, Uniunea Europeană are în vedere măsuri concrete pentru combaterea dezinformării în mediul online. Iar prima astfel de măsură ar putea fi interzicerea folosirii imaginilor și videoclipurilor generate de inteligența artificială în comunicările oficiale. Conform informațiilor preluate în publicația Politico, autoritățile europene pregătesc măsuri concrete împotriva dezinformărilor propagate deocamdată la liber în spațiul online, în contextul creșterii tensiunilor geopolitice. Astfel, folosirea așa numitelor clipuri și imagini deepfake pentru a ilustra subiectul unei știri, sau ca atare, pentru a induce o anumită opinie folosind autoritatea canalelor de informare oficiale, ar putea deveni infracțiune pedepsibilă prin lege. Nu este clar dacă noile reguli vor interzice doar conținutul generat de inteligența artificială care imită persoane sau locuri oficiale, sau dacă interdicția se va aplica tuturor imaginilor și videoclipurilor din comunicările politice. Însă putem anticipa de pe acum implementarea unor verificări mult mai stricte a canalelor media în preajma campaniilor electorale și cu ocazia transmiterii mesajelor publice de larg interes. Dar în principal, accentul va fi pus pe protejarea încrederii în mesajele transmise de autorități și instituții guvernamentale, interzicând politicienilor și factorilor de decizie să folosească ajutorul inteligenței artificiale formularea sau ilustrarea comunicărilor oficiale. Doar că, în practică, o interdicție generală s-ar putea să nu fie cu adevărat eficientă. Din simplul motiv că internetul liber este prin definiție un mediu fără granițe sau o jurisdicție anume care să dețină controlul absolut. Deși interzicerea completă a deepfake-urilor sugerează că toate comunicările UE sunt legitime, măsura nu ar elimina deepfake-urile care apar pe platforme terțe (în special pe rețelele de socializare). Rămâne astfel doar opțiunea educării publicului pentru a folosi doar canale de informare oficiale, ceea ce știm deja că nu funcționează cu adepții teoriilor conspiraționiste și grupul foarte numeros de urmăritori ai canalelor de informare „alternative”. Back to top button
Călin Georgescu: Criza energetică va mătura Uniunea Europeană
Invitat miercuri seara la Metropola TV, fostul candidat la prezidențiale a afirmat că actuala criză energetică, generată de situația din Orientul Mijlociu, va avea un impact major asupra Uniunii Europene. El spune că blocul comunitar nu va fi capabil să gestioneze efectele acestei crize. „Uniunea Europeană a făcut foarte multe greșeli. Criza energetică va mătura Uniunea Europeană. 100% va fi foamete de alimente și foamete de energie. Nu este capabilă să mai gestioneze situația. Pentru că Europa astăzi este într-o stare foarte jalnică. Este la pământ”, a afirmat Călin Georgescu la Metropola TV. Afirmațiile sale vin în contextul în care situația din Orientul Mijlociu a generat o criză a petrolului. Prețul barilului de petrol a înregistrat creșteri semnificative de la atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, iar în ultimele zile s-a situat frecvent peste pragul de 100 de dolari barilul. În aceste condiții, unele țări din UE au adoptat unele măsuri pentru a atenua impactul generat de criza petrolului. Și România vrea să ia măsuri în privința prețurilor la carburanți. La începutul săptămânii, Ministerul Energiei a propus declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și limitarea adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic care produce, importă, distribuie și/sau comercializează astfel de produse. Marți după-amiază, Guvernul trebuia să adopte ordonanța într-o ședință extraordinară, însă aceasta a fost amânată după ce Consiliul Economic și Social a întârziat avizarea proiectului. Miercuri, Consiliul Economic și Social a avizat negativ ordonanța Guvernului privind prețurile la carburanți. Ordonanţa de urgenţă va fi adoptată în şedinţa ordinară de joi a Guvernului.
Nicușor Dan: Firmele vor funcționa pe o reglementare identică în toate cele 27 de state
Președintele a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, procesul pentru simplificarea legislației aplicabile companiilor. „Comisia s-a angajat să vină cu 10 așa-numite omnibusuri de pachete legislative care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 omnibusuri, toate au fost redactate de Comisie. Trei au trecut și de Consiliu și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu și celelalte sunt în negocierea Consiliului și celelalte cinci”, a precizat Dan. Șeful statului a subliniat că noile propuneri vizează un regim juridic uniform la nivelul întregii Uniuni, dar și un document normativ menit să protejeze sectoarele economice strategice. „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene, și de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act”. Referitor la stimularea industriei europene, președintele a arătat că noul act normativ are ca scop accelerarea procedurilor administrative și a producției în zone specifice. „Industrial Accelerator Act, un document care are o propunere normativă, care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și care de asemenea să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene”, a conchis Dan.
Nicușor Dan, despre certificatele ETS: Componenta de emisii de carbon din prețul de energie să scadă
„Cum am spus, va continua și discuția pe emisiile de carbon, pe certificatele de emisii de carbon, așa-numitul ETS, pe de o parte disponibilitatea ca excepțiile, zonele industriale care să fie exceptate de la necesitatea de a cumpăra certificate de emisii să fie lărgite, din nou, o disponibilitate din partea Comisiei în procesul de revizuire a acestui mecanism ETS”, a precizat Nicușor Dan, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles. Această revizuire a regulilor vine în sprijinul propunerilor formulate de un grup de 10 țări. „Comisia să emită un număr de certificate și, astfel, prețul certificatului să scadă și, astfel, componenta de emisii de carbon din prețul de energie să scadă, fie ca momentul în timp la care noi ne asumăm niște ținte de emisii de carbon să fie prelungite și, in felul ăsta, din nou, valoarea certificatului să scadă. fie ca momentul în timp la care noi ne asumăm niște ținte de emisii de carbon să fie prelungite și, în felul ăsta, din nou, valoarea certificatului să scade. Deci, toată această discuție pe mecanismul de preț în energie va fi reluată la Consiliul viitor din iunie”, a concluzionat președintele.
Nicușor Dan merge la Bruxelles: energia, Ucraina și securitatea UE, pe agenda Consiliului European
Președintele României, Nicușor Dan, va participa la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, programate în perioada 19-20 martie, la Bruxelles. Pe agenda liderilor europeni se află teme majore pentru Uniunea Europeană: competitivitatea economică, conflictul din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget european, dar și securitatea și apărarea UE. Șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene vor avea și o discuție cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre situația geopolitică și cooperarea între state pentru gestionarea crizelor internaționale. Soluții pentru scăderea prețurilor la energie Pentru România, una dintre principalele priorități este reducerea prețurilor la energie, care afectează atât populația, cât și industria. Președintele va susține necesitatea unor soluții rapide, dar și a unei strategii pe termen lung, care să includă interconectarea energetică la nivel european și utilizarea resurselor interne de energie curată, a transmis Administrația Prezidențială. Situația din Orientul Mijlociu și impactul asupra economiei globale vor fi, de asemenea, analizate, precum și situația din Gaza. România va susține protejarea cetățenilor europeni din regiune și limitarea efectelor conflictului asupra inflației, prețurilor la energie și comerțului. Continuarea sprijinului pentru Ucraina Un alt subiect al reuniunii de la Bruxelles este continuarea sprijinului pentru Ucraina. Este analizată inclusiv deblocarea primei tranșe de plăți din pachetul financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit în decembrie 2025. România va susține menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. Bugetul UE 2028–2034 În domeniul securității și apărării, România va pleda pentru coordonarea investițiilor în industria europeană de apărare și pentru îmbunătățirea mobilității militare, cu accent pe consolidarea flancului estic al Europei, în complementaritate cu NATO. De asemenea, discuțiile vor viza și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, unde România cere o finanțare adecvată pentru susținerea competitivității economice și a obiectivelor naționale.
Statul din UE dă 25.000 de euro fiecărui șofer care renunță la permis timp de 5 ani
Malta, statul din UE pe care românii se îngrămădesc să îl viziteze pentru o vacanță pe litoral, dă 25.000 de euro fiecărui șofer care renunță la permisul de conducere pentru o perioadă determinată de 5 ani! Pentru a fi eligibili, doritorii trebuie să îndeplinească o serie de condiții, însă acestea nu sunt imposibile, ci din contră! Mai jos toate detaliile. Șoferii din Malta care renunță la permis timp de 5 ani pot primi 25.000 de euro din partea statului! Care sunt condițiile Străzile din statele europene încep să fie tot mai aglomerate de la an la an, iar guvernele înceară să găsească soluții pentru a-i încuraja pe cetățeni să opteze și pentru alte metode de deplasare, mai puțin invazive. Sunt bine-cunoscute metodele aplicate de țările din nordul continentului, unde taxele pentru deținerea în proprietate a unui autoturism sunt imense, iar guvernele au făcut efourturi, spre exemplu, pentru a le pune la dispoziție cetățenilor mii de kilometri de piste de bicilete. De asemenea, transportul în comun este și el foarte bine pus la punct în aceste țări. Spre deosebire de Norvegia, Danemarca sau Suedia, o țară din sudul UE, Malta mai precis, a ales să nu îi taxeze suplimentar pe cetățeni pentru a-i determina să renunțe la mașini, ci din contră. Malta este o destinație turistică tot mai populară, pe care inclusiv românii se îngrămădesc să o viziteze pentru o vacanță pe litoral, iar străzile din micuțul stat UE au început să își arate limitele. Astfel, guvernul maltez a decis să ia măsuri și, conform portalului Sportal.blic.rs, va oferi 25.000 de euro șoferilor care vor renunța la permisul de conducere pentru o perioadă determinată de 5 ani. Care sunt criteriile de eligibilitate Așa cum era de așteptat, la mijloc sunt și câteva condiții, deoarece nimeni nu oferă 25.000 de euro din senin. Însă, criteriile nu sunt de speriat și este posibil ca măsura implementată în Malta să aibă parte de mare succes. Conform aceleiași surse menționate mai sus, toți cei care vor să beneficieze de bonusul de 25.000 de euro trebuie să aibă cel mult 30 de ani împliniți. O altă condiție, care va face un triaj mai mare printre doritori, impune ca șoferii să locuiască în Malta de cel puțin 7 ani. În ceea ce privește permisul de conducere, bonusul se acordă doar pentru categoria B, respectiv pentru cel care permite conducerea de autoturisme, autoutilitare și microbuze cu maximum 8 pasageri și cu o greutate totală maximă de până la 3.500 kg. Însă, vestea bună este că la nivel de vechime al permisului de conducere, condițiile nu sunt drastice. Pe scurt, șoferii eligibili trebuie să fi obținut documentul care le atestă capabilitățile de a fi șoferi de cel puțin 12 luni. Iar o altă veste bună este că această campanie nu se aplică doar pentru cetățenii maltezi, ci pentru toți rezidenții care locuiesc de cel puțin 7 ani în Malta și au un permis de conducere categoria B emis într-un stat din Uniunea Europeană. Și, nu în ultimul rând, doritorii trebuie să demonstreze la depunerea documentelor și faptul că sunt proprietari de autoturisme. Ce se întâmplă dacă șoferii iau bonusul de 25.000 de euro și continuă să conducă Pe de altă parte, sursa citată susține că șoferii care vor pune mâna pe bonusul de 25.000 de euro, dar vor continua să conducă, vor fi amendați cu 5.000 de euro în cazul în care vor fi opriți de poliție. Totodată, suma de 20.000 de euro rămasă din bonusul total va fi restituită statului maltez. În schimb, cei care respectă criteriile și își vor agăța permisul de conducere în cui pentru o perioadă de 5 ani, atunci când vor dori să revină la volan vor trebui să urmeze un curs de șofat de 15 ore. În urma acestuia, ei își vor putea recupera permisul. Conform sursei menționate, doar în ianuarie 2026, la programul implementat în Malta s-au înscris peste 100 de tineri cu vârstele cuprinse între 18 și 30 de ani. Programul va continua să funcționeze în baza acestor criterii până cel puțin la data de 30 iunie 2026.