Sindicatele din Marea Britanie cer legături economice mai strânse cu Uniunea Europeană
Paul Nowak, secretar general al Congresului Sindicatelor din Marea Britanie (TUC), a declarat că premierul Keir Starmer ar trebui să construiască „cea mai strânsă relație economică și politică posibilă cu Europa”, atât din motive geopolitice, cât și pentru a face viața mai accesibilă din punct de vedere financiar pentru lucrători. Apel pentru o relație mai strânsă cu UE „Ultimele 12 luni au demonstrat că Administrația de la Casa Albă nu este aliatul de încredere despre care credeam întotdeauna că este, așa că trebuie să ai relația potrivită cu cel mai mare partener comercial al tău”, a declarat el pentru Financial Times. Nowak a spus că guvernul britanic ar trebui să „analizeze toate opțiunile pentru a îmbunătăți relația cu Uniunea Europeană, inclusiv o uniune vamală”. Un astfel de acord ar însemna că o parte sau toate bunurile ar putea fi comercializate între Regatul Unit și UE fără controale vamale, însă ar limita totodată capacitatea Marii Britanii de a încheia alte acorduri comerciale. Barierele comerciale, impact asupra investițiilor și costului vieții În prezent, barierele comerciale nu doar că descurajează investițiile în Marea Britanie, ci sporesc și presiunile legate de costul vieții, a afirmat Nowak. „Din punctul meu de vedere, este vorba despre protejarea locurilor de muncă de calitate din Regatul Unit și a lanțurilor de aprovizionare, dar și despre un impact practic asupra prețurilor din supermarketuri”, a spus el. El a mai spus că TUC, care reprezintă 47 de sindicate, pledează de mult timp pentru legături mai strânse cu UE. Declarațiile vin după comentariile ministrului britanic al Sănătății, Wes Streeting, care a spus săptămâna trecută că Marea Britanie a suferit o „lovitură economică masivă” din cauza Brexitului și că cea mai bună modalitate de a stimula creșterea economică ar fi „o relație comercială mai profundă cu UE”.
Surpriză de proporții în Europa. Liderul producției de lapte la nivelul întregii UE este din România
DN Agrar reprezintă în acest moment cel mai mare producător de lapte de vacă din Europa. Deține cinci ferme și un efectiv de 16.000 de capete de bovine în România și o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanților companiei, DN Agrar a devenit cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producție ajunge la gigantul francez Lactalis. Antreprenorii olandezi care dezvoltă afacerea şi-au propus să atingă până în 2030 între 150 şi 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare şi energie verde. DN Agrar a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de perioada similară din 2024, şi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (+80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei şi un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acţiunile companiei tranzacţionându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu. „Astăzi producem în jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar în câţiva ani vom ajunge la 600.000”, spune Peter de Boer, cu un amestec de mândrie şi pragmatism. Ceea ce impresionează însă cel mai mult nu sunt cifrele, ci felul în care acestea se îmbină cu ideea de sustenabilitate. La marginea uneia dintre fermele grupului, lângă câmpurile arse de secetă, vizitatorii pot vedea primul combinat de compost al DN Agrar, unde gunoiul de grajd este transformat în fertilizator organic. „Anual, doar din compost putem adăuga venituri de câteva milioane de euro şi, în acelaşi timp, reducem cu până la 90% emisiile de gaze”, explică CEO-ul. Recomandările autorului:
Uniunea Europeană va suporta anual costuri mari pentru împrumutul destinat sprijinirii Ucrainei
Uniunea Europeană va plăti aproximativ 3 miliarde de euro pe an doar sub formă de dobânzi pentru un împrumut comun destinat sprijinirii apărării Ucrainei în războiul cu Rusia. Potrivit unor oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, aceste costuri vor fi acoperite din bugetul Uniunii, alimentat de contribuțiile statelor membre, scrie POLITICO. În primele ore ale zilei de vineri, liderii europeni au ajuns la un acord pentru atragerea a 90 de miliarde de euro în următorii doi ani. Scopul este evitarea epuizării fondurilor Ucrainei încă din luna aprilie. Bugetul comunitar va garanta aceste sume. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro pentru anul viitor și are nevoie urgentă de sprijin financiar pentru a continua să funcționeze ca stat. Situația rămâne critică după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că va continua conflictul. Cehia, Ungaria și Slovacia nu vor contribui la datoria comună, însă au acceptat să nu blocheze finanțarea necesară Ucrainei. Pentru acest aranjament, Comisia Europeană va propune o formă de cooperare consolidată, care va permite celorlalte 24 de state să contracteze datoria în mod legal. Noul plan va prelua multe elemente din pachetul anterior de sprijin, în valoare de 210 miliarde de euro. Acestea includ plăți în tranșe și stabilirea exactă a sumelor alocate armatei ucrainene și cheltuielilor bugetare. Guvernele europene au ales această soluție după eșecul negocierilor privind folosirea activelor rusești înghețate. Lipsa unui consens a blocat această variantă. Prin noul mecanism, Ucraina ar urma să primească 45 de miliarde de euro anul viitor, ceea ce îi oferă un sprijin major în acest moment. Restul fondurilor vor ajunge la Kiev în anul 2027. Costurile acestui împrumut vor deveni semnificative începând cu 2028, când dobânzile vor ajunge la 3 miliarde de euro pe an. În 2027, suma va fi mai mică, de aproximativ 1 miliard de euro, conform oficialilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului va reveni Ucrainei doar după încheierea războiului și după plata despăgubirilor de către Rusia. În lipsa acestui scenariu, Uniunea ar putea prelungi datoria sau ar putea apela la activele rusești blocate, opțiune care necesită un nou acord politic.
Partidele de guvernământ din Italia îndeamnă la prudență în ceea ce privește utilizarea activelor rusești înghețate
Uniunea Europeană dorește să utilizeze o parte din activele Băncii Centrale ruse în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro (246,96 miliarde de dolari) înghețate în Europa după invadarea Ucrainei de către Moscova în 2022, pentru a susține un împrumut destinat nevoilor militare și civile ale Kievului. Unele state membre, printre care Belgia – unde se află depozitarul Euroclear care deține cea mai mare parte a activelor înghețate în Europa – și-au exprimat îngrijorarea față de acest plan, potrivit Reuters. Banca centrală a Rusiei a intentat un proces în care solicită despăgubiri. Aceasta a declarat că planurile UE de a utiliza activele sale sunt ilegale și își rezervă dreptul de a utiliza toate mijloacele pentru a-și proteja interesele. Rezoluția va fi supusă votului miercuri Documentul legislatorilor italieni exprimă îngrijorarea că Roma ar putea fi obligată să contribuie la despăgubirile solicitate de Moscova, în cazul în care acțiunea în justiție ar avea succes. Documentul italian – redactat de partidele aflate la guvernare, Fratelli d’Italia, Lega și Forza Italia – solicită guvernului „să ceară Comisiei Europene să efectueze o examinare aprofundată a aspectelor juridice și financiare ale tuturor opțiunilor de finanțare aflate în discuție”. Proiectul, care trebuie finalizat, urmează să fie votat în parlament miercuri, după un discurs al prim-ministrului Giorgia Meloni înaintea unei reuniuni a liderilor UE la Bruxelles. Documentul precizează că Roma „va acorda o atenție deosebită problemei impactului actual și viitor asupra finanțelor publice”. Țara dorește să evite punerea în pericol a ieșirii sale dintr-o procedură europeană de încălcare a dreptului comunitar pentru un deficit bugetar excesiv anul viitor. Italia a îndemnat omologii săi din Europa să exploreze opțiuni alternative pentru a satisface nevoile financiare ale Ucrainei, inclusiv un împrumut-punte garantat de fonduri UE, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. Cu toate acestea, documentul coaliției promite să ofere „sprijin multidimensional” Ucrainei și afirmă că este important să se mențină o presiune puternică asupra Rusiei pentru a accelera procesul de pace. Divergențele dintre aliați Au apărut divergențe între aliați cu privire la furnizarea de echipamente militare Ucrainei, partidul Liga – care a avut legături cu Kremlinul în trecut – afirmând că ajutorul acordat Kievului ar putea contribui la alimentarea corupției în această țară. Rezoluția prevede că Italia ar trebui să colaboreze cu partenerii săi pentru a evalua nevoile de asistență financiară ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027 și pentru a identifica cea mai viabilă modalitate din punct de vedere juridic și financiar de a le satisface, cu norme clare privind utilizarea fondurilor.
Finlanda avertizează că Rusia va muta forțele militare către flancul estic al NATO dacă se ajunge la un acord privind Ucraina
Rusia își va disloca forțele militare către flancul estic al NATO în cazul în care se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat premierul Finlandei, Petteri Orpo, care vrea ca Uniunea Europeană să aloce mai multe fonduri pentru apărare statelor aflate în prima linie. Summit al flancului estic, organizat la Helsinki Orpo va găzdui marți, la Helsinki, primul summit al flancului estic, la care participă opt țări care au graniță terestră sau maritimă cu Rusia și Belarus. Întâlnirea îi reunește pe liderii din Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Bulgaria și România. Aceștia vor da startul demersurilor privind dezvoltarea unor capabilități de apărare pentru care vor solicita finanțare din partea Uniunii Europene. Președintele României, Nicușor Dan, participă la acest summit. Petteri Orpo a îndemnat restul Uniunii Europene să dea dovadă de solidaritate față de țările de pe flancul estic, care își cresc semnificativ cheltuielile pentru apărare. „Rusia va rămâne o amenințare” „Știm că, atunci când va fi pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare aproape de granița noastră și de granița baltică. Este clar că avem nevoie de sprijin financiar”, a declarat Orpo pentru Financial Times. Orpo a spus că este esențial ca Europa să fie pregătită să se apere pe măsură ce Statele Unite încep să se retragă treptat de pe continent. „Știm că SUA își vor reduce sprijinul și implicarea în apărarea Europei, deoarece au multe alte preocupări de securitate”. El a precizat că statele de pe flancul estic sunt interesate nu doar de cele 1,5 miliarde de euro neutilizate din fonduri europene pentru proiecte militare, ci și de o mare parte din cele aproximativ 130 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le aloce apărării în următorul cadru bugetar.
Cancelarul Germaniei avertizează că Uniunea Europeană va fi grav afectată timp de ani de zile dacă nu sprijină financiar Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat luni că Uniunea Europeană va suferi consecințe serioase pe termen lung dacă cei 27 de lideri ai blocului nu ajung la un acord privind un împrumut de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, la summitul de la Bruxelles din această săptămână. Merz coordonează inițiativa pentru un împrumut esențial pentru Kiev, bazat pe activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei aflate în Europa, în principal în Belgia. La Bruxelles există temeri că Rusia și Statele Unite vor profita de neînțelegerile dintre statele membre pentru a bloca acordul la reuniunea Consiliului European de joi. „Să nu ne amăgim singuri. Dacă nu reușim acest lucru, capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile, dacă nu chiar pentru o perioadă mai lungă”, a declarat Merz luni, la Berlin, potrivit POLITICO. „Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial al istoriei noastre, suntem incapabili să fim uniți și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.”, a mai spus Merz. Zelenski, discuții la Berlin Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunilor de la Berlin dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanții președintelui american Donald Trump și lideri europeni. Aceștia au analizat opțiunile pentru încheierea războiului din Ucraina. Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt un punct central al discuțiilor. Diplomați europeni au transmis că Ucraina și Statele Unite înregistrează progrese în apropierea pozițiilor legate de negocierile de pace, fără a oferi detalii. Avertismentul lui Merz a venit după declarațiile șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Kallas a declarat că împrumutul bazat pe activele înghețate pare „din ce în ce mai dificil” înaintea summitului de joi. Friedrich Merz susține că folosirea activelor rusești reprezintă singura soluție realistă pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei anul viitor. Totuși, înaintea reuniunii de la Bruxelles, există temeri că opoziția unor state membre, sub presiuni din partea Rusiei și a Statelor Unite, va bloca planul. Potrivit unui proiect de plan de pace SUA-Rusia apărut online, Washingtonul intenționează să direcționeze o parte din active către reconstrucția coordonată de Statele Unite. Oficialii europeni susțin că opoziția americană față de folosirea activelor de către Europa nu a dispărut. Friedrich Merz a declarat, de altfel, că fondurile rusești nu trebuie să fie transferate în beneficiul economic al Statelor Unite.
Viktor Orbán susține că înghețarea activelor rusești de UE este un pas către intrarea în război
„Consecințele acestui pas ar fi mult mai grave decât par la prima vedere. Pare o chestiune economică, dar nu este. Este un pas direct către intrarea în război”, a declarat Viktor Orbán, duminică, într-un interviu pentru publicația Mandiner, din Ungaria. Premierul a precizat că „astfel de acțiuni nu s-au întâmplat nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”. „Înghețarea rezervelor valutare ale Rusiei și folosirea lor pentru a ajuta o parte aflată în război cu Rusia ar echivala cu o declarație de război. Confiscarea a sute de miliarde de la o țară nu a rămas niciodată fără răspuns în istorie”, a mai adăugat Viktor Orbán. Decizia Consiliului UE din 12 decembrie prevede înghețarea pe termen nelimitat a activelor rusești suverane. Comisia Europeană speră să obțină acordul statelor membre la summit-ul din 18-19 decembrie pentru exproprierea a 210 miliarde de euro, dintre care 185 miliarde sunt blocate în Belgia. În încheiere, Orbán a subliniat că Ungaria este pregătită pentru schimbările politice pe plan internațional. „Guvernul ungar era deja pregătit pentru schimbările care se desfășoară acum sub ochii noștri. Ungaria ar putea fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei transformări globale în Europa”, a spus el.
Românii și bulgarii, pe ultimele locuri în topul speranței de viață în UE. Cine sunt cei mai longevivi europeni
Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE), conform unui raport făcut public, joi, de Comisia Europeană (CE). Aceasta a rămas la pragul vârstei 76 de ani, foarte puţin în comparatie cu alte state europene. Consumul de alcool rămâne cel mai ridicat din UE, iar cei mai mulți adulți nu practică suficientă activitate fizică, în timp ce rata de fumat este mai apropiată de media UE, iar utilizarea țigărilor electronice în rândul adolescenților este în creștere. Conform raportului, 30% dintre toate decesele în 2021 au fost din cauza alimentației deficitare, fumatului, consumului de alcool și lipsei de activitate. Alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului. Raportul consemnează și „îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie”. Concluziile principale ale raportului: Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din UE Conform raportului, după scăderea abruptă din timpul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă şi-a revenit şi a atins un nou record de 76 ani în 2024, dar este în continuare cu peste cinci ani sub media UE. Sursă foto: Shutterstock Riscurile comportamentale – alimentaţie deficitară, fumat, alcool şi inactivitate fizică – au contribuit la aproape 30% dintre toate decesele în 2021, iar alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului De asemenea, potrivit raportului, în anul 2023, doar 1% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost alocate prevenţiei. Noua iniţiativă de îngrijire primară, „Riskogramme”, lansată în 2024, are ca scop depistarea timpurie a bolilor cronice şi a factorilor de risc comportamentali la adulţii peste 40 de ani. Bărbații trăiesc cu 7,6 ani mai puțin decât femeile Speranța de viață în România a scăzut drastic în timpul pandemiei, dar a început să crească din nou în 2022 și a atins un nou record istoric de 76 ani în 2024, potrivit Antena 3. Cu toate acestea, ea a rămas cu 5,1 ani sub media UE. În România există în continuare o diferență mare între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor, bărbații trăind în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Totodată, în anul 2024, speranța de viață la naștere a fost de 72 ani pentru bărbați și 80 ani pentru femei, diferență mai mare decât media UE (7,6 ani față de 5,2 ani). Diferența este explicată parțial prin expunerea mai ridicată a bărbaților la factori de risc, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool. Și bulgarii stau prost la acest capitol, țară în care – potrivit raportului – speranța de viață este de 75 de ani. În schimb, italienii și suedezii au cea mai lungă speranță de viață, ocupând primele două locuri din top. Potrivit datelor din raport, în aceste două țări speranța de viață este de 84 ani. Bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de deces, reprezentând aproape trei sferturi din totalul deceselor. Bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme decât femeile Raportul arată că bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme, din cauza expunerii mai mari la factori de risc comportamentali, cum ar fi fumatul. Cu toate acestea, populația numeroasă de femei în vârstă din România – determinată de speranța de viață mai lungă a femeilor – duce la o incidență brută mai mare în rândul femeilor, deoarece riscul de boli cardiovasculare crește brusc odată cu vârsta. Odată diagnosticate, femeile tind să aibă rezultate mai proaste și o mortalitate mai mare din cauza bolilor cardiovasculare. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici din UE Conform aceluiași raport, în anul 2023, cheltuielile pentru sănătate au fost sub jumătate din media UE. Nevoile medicale şi stomatologice nesatisfăcute sunt printre cele mai mari din UE, cu rate deosebit de ridicate în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie. Internările evitabile pentru multe boli cronice sunt ridicate, reflectând deficienţe istorice în capacitatea şi coordonarea îngrijirii primare. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi alte fonduri europene, România investeşte în dezvoltarea infrastructurii de îngrijire primară, promovarea integrării serviciilor şi oferirea de stimulente financiare pentru prevenţie. Ratele de vaccinare în rândul copiilor sunt foarte scăzute, în ciuda măsurilor recente de politică publică Rata vaccinării împotriva rujeolei a fost cea mai scăzută din UE în 2024, iar România a reprezentat 67% din toate cazurile de rujeolă din UE între august 2024 şi august 2025. Vaccinarea antigripală la vârstnici şi vaccinarea HPV rămân, de asemenea, mult sub mediile UE, pe fondul reticenţei faţă de vaccinuri şi al barierelor sistemice. Rezistenţa antimicrobiană (AMR) este o problemă majoră Între anii 2022-2023, România a raportat cel mai ridicat nivel de rezistenţă bacteriană din UE. Consumul de antibiotice a crescut din nou, îndepărtând ţara de obiectivul de reducere pentru 2030. Anul trecut, au fost introduse noi reguli de monitorizare, care obligă farmaciştii să înregistreze şi să raporteze eliberarea antibioticelor pentru a limita utilizarea acestora. Problemele de retenţie continuă să contribuie la deficitul de medici şi asistente, existând îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie. Regiunile mai sărace au cea mai mică densitate de medici de familie, ceea ce agravează nevoile de îngrijire primară Teleconsultaţiile şi alte instrumente de sănătate digitală ar putea îmbunătăţi accesul, dar utilizarea lor este limitată de nivelul scăzut de alfabetizare digitală şi de infrastructura deficitară. Fondurile UE, inclusiv Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, oferă sprijin financiar României pentru modernizarea spitalelor şi a cabinetelor de medicină primară, accelerarea transformării digitale, formarea personalului şi înfiinţarea de centre comunitare integrate.
Dan Dungaciu: Niciun stat nu vrea să plece din Uniune, ci se vrea reformarea Uniunii Europene
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum Uniunea Europeană are nevoie de o reformare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Energia europeană este doar la statele naționale astăzi. Ia energia și folosește-o. Nimeni, niciun stat național nu vrea să plece din Uniunea Europeană. Vrea să reformeze Uniunea Europeană.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum Uniunea Europeană ar trebui reformată. Acesta a început prin a spune că fanariotismul ideologic se bazează pe încadrarea tuturor părerilor sub o singură idee dictată. „România are politica externă pe care alții au desenat-o. Fanariotism ideologic înseamnă că unii nu-ți mai trimit oameni de la Constantinopol, ci îți așează o carcasă ideologică deasupra ta și tu pui oamenii care se pot înșuruba la carcasă ideologică. Asta suntem noi acuma. Și carcasa ideologică înseamnă că tu îți pui oamenii înșurubați acolo, care sunt săraci și au capul ca să potrivească cu ideologia aceea. Deci noi suntem acum într-o politică externă în care am pus toate ouăle în coșul european… Nu, în coșul Bruxelles-ului. Că nu aș vrea să facem confuzie între Europa…”, susține Dungaciu. Sociologul susține că Uniunea Europeană are nevoie de o reformă. Acesta susține că suveraniștii, și chiar americanii, nu au ceva împotriva Europei. Aceștia ar fi împotriva Uniunii Europene și a modului în care se manifestă în ultimii ani. „Pentru că americanii nu sunt împotriva Europei. Suveraniștii nu sunt împotriva Europei. Suveraniștii, și chiar americanii, sunt împotriva acestei Europe care vrea să se centralizeze, să suveranizeze, să se federalizeze, fără să ne întrebe și pe noi. Eu am mai spus asta, domnule, dacă vreți federalizare, faceți, dar întrebați oamenii înainte. Asta este! Energia europeană este doar la statele naționale astăzi. Ia energia și folosește-o. Nimeni, niciun stat național nu vrea să plece din Uniunea Europeană. Vrea să reformeze Uniunea Europeană. Deci, toată nebunia asta că ar exista un sediu de gândire europeană… Legitimat de cine? Care aruncă cu decizii și cine se opune este anti-european. Să fim serioși. Păi, sunt cetățean european și am drepturi, cum zice o reclamă, dar n-am dreptul doar să fie bobul de mazăre la fel de mare cum e în Spania. Da, am dreptul să am și o poziție în această conversație. Ori, ce spun americanii este că sursa vitalității și energiei europene, în acest moment, rămâne statul național, democrația, libertatea cuvântului, anti-cenzura și jocul democratic liber.”, a explicat sociologul.
Elon Musk susține că UE ar trebui desființată, poziție pe care Dmitri Medvedev o sprijină
Elon Musk a cerut ca Uniunea Europeană să fie „desființată”, după ce blocul comunitar a amendat platforma sa de socializare, X, cu 120 de milioane de euro. „UE ar trebui desființată, iar suveranitatea returnată la statele individuale, astfel încât guvernele să își poată reprezenta mai bine cetățenii”, a scris Elon Musk pe platforma X. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA). Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a susținut apelul lui Elon Musk. „Exact”, a comentat oficialul rus la postarea miliardarului. Reacții din Uniunea Europeană Câteva ore mai târziu, premierul polonez Donald Tusk a apărat blocul comunitar, insistând că Europa rămâne cel mai apropiat aliat al Americii. „Dragi prieteni americani, Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, nu problema voastră. Și avem dușmani comuni. Cel puțin așa a fost în ultimii 80 de ani. Trebuie să rămânem pe această linie; este singura strategie rezonabilă pentru securitatea noastră comună. Dacă nu cumva ceva s-a schimbat”, a scris Tusk pe X. „Du-te pe Marte. Acolo nu există cenzură pentru saluturile naziste”, i-a comentat lui Musk ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski. De asemenea, Sikorski a reacționat după comentariul lui Medvedev la postarea lui Musk. „Dacă cineva mai avea îndoieli cui folosește toată această retorică anti-UE despre suveranitate. Celor care vor să câștige bani din răspândirea urii și celor care vor să cucerească Europa”, a scris Sikorski.