Polițiștii din România au confiscat baxuri din China cu 1,2 miliarde de euro falși. La operațiune au participat, în total, autoritățile din 18 țări
Autoritățile din 18 țări europene au împiedicat intrarea în circulație a aproximativ 1,2 miliarde euro în bancnote și monede false în cadrul operațiunii DECOY III, coordonată de Europol și condusă de Austria, Portugalia și Spania. Operațiunea a vizat rețelele criminale care distribuiau bani falși prin intermediul serviciilor poștale. „Majoritatea confiscărilor au legătură cu China: „Peste 90 % din moneda falsă confiscată avea legătură cu transporturi provenite din China, ceea ce evidențiază o sursă importantă de bani falși care intră în Europa. Numai autoritățile române au interceptat peste 4,8 milioane de bancnote euro cu design modificat și au demontat un depozit care deținea peste 223.000 de bancnote contrafăcute expediate din China.”, precizează Europol, potrivit Libertatea. Mai mult, autoritățile din Portugalia, Regatul Unit și Statele Unite au descoperit peste 220.000 de bancnote contrafăcute în euro, lire sterline și dolari americani, toate transporturile fiind urmărite până în China. Operațiunea a durat șase luni, între iunie și noiembrie 2025, perioadă în care autoritățile au confiscat 379 de colete care conțineau bani falși, declanșând 70 de noi anchete privind rețelele criminale. În total, au fost interceptate peste 7 milioane de articole contrafăcute, printre care: 4,8 milioane de bancnote și monede în euro; 2,3 milioane de articole în dolari americani; 23.302 articole în lire sterline britanice; 4.800 articole în franci elvețieni. La operațiune au participat autorități din Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Spania, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Europol și OLAF au sprijinit acțiunea prin facilitarea schimbului de informații și perfecționarea indicatorilor de risc. „Europol colaborează, de asemenea, cu Banca Centrală Europeană, sub coordonarea Comisiei Europene, pentru a consolida cooperarea cu autoritățile chineze în vederea combaterii falsificării de monedă la sursă.”, se mai precizează în comunicatul Europol.
Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Cristian Bușoi, secretarul de stat în ministerul Energiei și fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European avertizează că, deși România a făcut progrese în procesul de digitalizare, ritmul actual rămâne insuficient în contextul competiției globale tot mai intense din domeniul tehnologic. „În ultimii ani s-au făcut progrese importante, atât în ceea ce privește aplicarea, implementarea și transpunerea legislației europene, cât și în avansarea unor proiecte, mai ales cele finanțate din fonduri europene și PNRR”, a declarat Bușoi, în cadrul conferinței Europa Connect România Digitală, comunicată de Gândul. Acesta a subliniat că a fost implicat direct în elaborarea unor acte normative europene în perioada în care a condus Comisia pentru Industrie și Energie din Parlamentul European. Cu toate acestea, oficialul consideră că nivelul actual al digitalizării nu este suficient pentru a susține competitivitatea economică a României. „Viitorul competitivității globale europene este cel digital. Ne aflăm în fața unei transformări profunde. Inteligența artificială va schimba complet felul în care funcționează economia, joburile și societatea”, a afirmat acesta. Bușoi a atras atenția asupra competiției tot mai puternice dintre Uniunea Europeană și marile puteri tehnologice globale. „Uniunea Europeană are o problemă în competiția cu SUA și China, iar în interiorul Uniunii Europene România are o problemă, pentru că nu suntem suficient de focusați ca transformarea digitală să fie cu adevărat o prioritate”, a spus fostul europarlamentar. Conferința „România Digitală” În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii clasice rămâne esențială, dar trebuie dublată de investiții consistente în tehnologie. „Avem nevoie importante, trebuie să facem în continuare autostrăzi, șosele, spitale. Dar dincolo de aceste lucruri, un rol important trebuie să îl aibă investițiile în zona digitală, în telecomunicații și în inteligență artificială”, a explicat Bușoi. Acesta a evidențiat necesitatea unor politici care să stimuleze investițiile private în domeniul digital, nu doar finanțările publice. „Avem nevoie și de măsuri care să încurajeze investiții din bani privați, internaționali și naționali, în soluții digitale”, a precizat el. Cristian Bușoi a apreciat inițiativele de dialog public și colaborare între instituțiile statului și mediul privat, considerând că acestea pot contribui la conturarea unor strategii eficiente pentru perioada următoare. În contextul pregătirii pentru noul cadru financiar european de după 2028, Bușoi consideră că România trebuie să își definească mai clar prioritățile în domeniul transformării digitale, pentru a reduce decalajele față de alte state membre și pentru a valorifica oportunitățile economice generate de noile tehnologii. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Cum ajunge proprietatea ta în cartea funciară, după verificare
Verificarea de către cetățeni a documentelor tehnice ale cadastrului, afișate timp de 60 de zile la primărie și pe site-ul ANCPI, este una dintre cele mai importante etape ale procesului de înregistrare sistematică. Timp de 60 de zile cetățenii pot depune cereri de rectificare, în cazul în care consideră că datele afișate nu sunt corecte. După această perioadă, în etapa de soluționare a cererilor de rectificare, datele sunt corectate sau actualizate, dacă este cazul, și, după recepția lucrărilor, sunt înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin deschiderea noilor cărți funciare. Ce se întâmplă după încheierea perioadei de afișare a documentelor tehnice După încheierea perioadei de afișare și soluționarea cererilor de rectificare, prestatorul lucrărilor de înregistrare sistematică actualizează documentele tehnice cadastrale conform deciziilor comisiilor de soluționare, prevăzute în procesele verbale de soluționare a cererilor de rectificare. Sunt corectate informațiile privind descrierea imobilelor, suprafețele, limitele, amplasamentul sau datele de identificare ale proprietarilor și posesorilor, acolo unde au fost semnalate neconcordanțe, sarcinile imobilelor etc. Documentele tehnice finale conțin datele validate în urma acestui proces. Integrarea informațiilor în sistemul oficial Pe baza documentelor cadastrale finale, se realizează înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Pentru fiecare imobil este deschisă o carte funciară, care reflectă situația juridică rezultată în urma măsurătorilor efectuate, actelor juridice colectate și verificărilor efectuate. Extrasul noii cărți funciare și cel al planului cadastral sunt puse, gratuit, la dispoziția proprietarilor sau posesorilor prin intermediul primăriei. De ce este importantă verificarea datelor Verificarea documentelor tehnice ale cadastrului de cetățeni este esențială deoarece: datele despre proprietate pot fi corectate, dacă este cazul, prin depunerea unei cereri de rectificare; sunt eliminate erorile sau neclaritățile semnalate de proprietari; informațiile din cărțile funciare care se deschid după finalizarea lucrărilor, devin opozabile tuturor, inclusiv instituțiilor statului. Practic, aceasta este faza în care cetățenii se pot asigura că nu există erori în documentele proprietății lor. Înregistrarea sistematică a imobilelor este gratuită pentru cetățeni și se desfășoară în 660 de comune rurale, în cadrul Fazei II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, derulat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Află mai multe informații pe: www.ancpi.ro/pnccf/ FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE! PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).
UE aprobă detaliile împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei
Inițiativa, convenită de liderii UE în luna decembrie, este menită să acopere cea mai mare parte a nevoilor financiare ale Kievului în perioada 2026–2027 și să sprijine continuarea luptei împotriva invaziei Rusiei, scrie Reuters. Textul acordului nu a fost disponibil imediat, însă Consiliul UE a precizat într-un comunicat că două treimi din fonduri vor fi alocate ajutorului militar, iar o treime va merge către sprijin bugetar general. În ceea ce privește ajutorul militar, acordul stipulează că Ucraina ar trebui să folosească împrumutul în principal pentru a achiziționa armament din Ucraina sau din Uniunea Europeană, însă poate cumpăra și din alte state, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. „Produsele de apărare ar trebui, în principiu, să fie achiziționate doar de la companii din UE, Ucraina sau din țările SEE-EFTA. În cazul în care nevoile militare ale Ucrainei impun livrarea urgentă a unui produs de apărare care nu este disponibil în UE, Ucraina sau într-o țară SEE-EFTA, se vor aplica o serie de derogări specifice”, a transmis Consiliul UE. Acordul necesită, de asemenea, aprobarea Parlamentului European. Diplomații au declarat că speră ca aceasta să fie acordată rapid, pentru a permite Comisiei Europene să înceapă împrumuturile de pe piețe și să efectueze o primă plată către Ucraina la începutul lunii aprilie. Liderii UE au convenit în decembrie să finanțeze acest împrumut prin împrumuturi comune ale Uniunii, renunțând la un plan care prevedea utilizarea activelor rusești înghețate în blocul comunitar.
Mario Draghi avertizează: Europa riscă subordonarea și dezindustrializarea fără o federație europeană puternică
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui discurs susținut la Universitatea KU Leuven din Belgia, cu ocazia acordării unui titlu onorific, scrie Euronews. Draghi a subliniat că ordinea globală actuală este „defunctă”, iar Europa nu mai poate conta pe un sistem internațional bazat pe reguli stabile și comerț liber. În acest context, fostul oficial european a spus că puterea reală presupune trecerea de la o confederație la o federație europeană puternică, capabilă să acționeze unitar pe scena globală. Federație europeană puternică versus fragmentare politică „O lume cu mai puțin comerț și reguli mai slabe va fi una dureroasă”, a declarat Draghi, atrăgând atenția asupra vulnerabilităților economice ale Europei. Potrivit acestuia, simpla asociere a statelor mici nu garantează automat influență geopolitică sau economică. Draghi a oferit exemple concrete din domeniile în care Uniunea Europeană este deja „federată” – politica comercială, concurența, piața unică și politica monetară – arătând că, în aceste sectoare, UE este respectată și poate negocia ca un actor global unic. El a menționat acordurile comerciale recente cu India și America Latină drept dovezi ale eficienței unei federații europene puternice în domeniul economic. Federație europeană puternică pentru apărare și politică externă În schimb, în domenii-cheie precum apărarea, politica industrială și afacerile externe, lipsa unei abordări comune transformă Uniunea într-o „adunare laxă de state de mărime medie”, ușor de divizat și influențat de marile puteri globale. „Dintre toți cei prinși între Statele Unite și China, europenii sunt singurii care au opțiunea de a deveni o putere reală”, a afirmat Draghi. El a punctat că Europa trebuie să aleagă între a rămâne doar o piață mare, supusă intereselor altora, sau a deveni o federație europeană puternică, capabilă să-și apere interesele și valorile. „O Europă care nu își poate apăra interesele nu își va putea păstra valorile pentru mult timp”, a concluzionat Mario Draghi.
Străinii ajung pe drumurile morții din România. Țara noastră, campioană la morți din accidente rutiere și codașă la numărul de kilometri de autostradă
România rămâne una dintre cele mai periculoase țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește siguranța rutieră, iar tragedia produsă în județul Timiș, în care șapte cetățeni greci și-au pierdut viața, a readus în prim-plan vulnerabilitățile majore ale infrastructurii rutiere. Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat, pentru Gândul, că principala cauză a acestor tragedii este lipsa educației și prudenței șoferilor. Acesta a vorbit și despre insuficineța autostrăzilor din România. Accidentul s-a produs pe DN6 / E70, în județul Timiș, într-o zonă cunoscută pentru traficul intens de autoturisme. Un microbuz care transporta suporteri ai echipei PAOK Salonic spre Franța, pentru un meci din Europa League, a fost implicat într-o coliziune frontală cu un TIR. Titi Aur: ”România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea” Potrivit informațiilor furnizate de autorități, microbuzul ar fi intrat într-o depășire periculoasă, a acroșat o autocisternă și a fost proiectat pe contrasens, unde impactul cu autotrenul a fost devastator. Șapte persoane au murit pe loc, iar alte trei au fost rănite și transportate la spital. În urma accidentului grav produs în Timiș, 7 cetățeni greci și-au pierdut viața. Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat pentru Gândul că dacă România ar avea mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică, însă, chiar și în acest context, acesta susține că principala problemă este lipsa educației și prudenței. ”Într-adevăr, dacă ar fi mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică. Din păcate, în România avem multe accidente cu morți și răniți, inclusiv pe autostradă. Când spun „multe și pe autostradă”, spun mult mai multe decât în alte țări, adică decât în lumea civilizată. Avem de 10 ori mai mulți morți pe autostrăzi decât în Danemarca și de 4,5 ori mai mulți decât în Franța. Adică, chiar și pe autostrăzi, noi nu știm să circulăm. Într-adevăr, România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea. Autostrăzile sunt bune, dar fără o educație și fără o conștientizare corespunzătoare nu ne salvează de tot. Vom circula doar mai repede, dar tot cu mai multe victime, comparativ cu alte țări”, a explicat Titi Aur, pentru Gândul. România, în topul negru al Uniunii Europene Dincolo de circumstanțele în care se produc accidentele, datele statistice arată o realitate îngrijorătoare. Potrivit Eurostat, România se află în continuare printre statele cu cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din Uniunea Europeană. În 2023, media UE a fost de 46 de decese rutiere la un milion de locuitori. În schimb, România și Bulgaria au raportat câte 81 de decese la un milion de locuitori, aproape dublu față de media europeană. La polul opus se află Suedia (22), Danemarca (27) și Malta (30), state care beneficiază de infrastructură modernă și politici coerente de siguranță rutieră. Deși numărul total al victimelor la nivel european a scăzut ușor față de anul precedent, România continuă să ocupe un loc fruntaș într-un clasament negativ care persistă de ani buni. Un bilanț publicat în luna ianuarie 2026 de Inspectoratul General al Poliției Române arată că aproape 4.000 de accidente grave au avut loc anul trecut la nivel naţional. Aproape 1.300 de persoane au murit şi peste 3.100 au fost rănite grav. Puține autostrăzi și trafic greu pe drumuri naționale La sfârșitul anului 2025, România înregistra o rețea de autostrăzi și drumuri expres cu o lungime totala de 1.418 Km. Dacă însă luăm în calcul şi densitatea, adică numărul de km de autostradă raportaţi la suprafaţă, țara noastră stă și mai prost, cu doar 6 km de autostradă la 1.000 km pătrați, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Olanda se clasează cel mai bine la acest capitol, cu 64 km la 1.000 km pătrați. Luxemburg, 57 km/ 1.000 km pătrați, Germania, 35 km/ 1.000 km pătrați, Spania, între 90 și 100 km/ 1.000 km pătrați, Italia, 22,4 km / 1.000 km pătrați. ”În România știm problema autostrăzilor și am avut norocul a două ghinioane: ghinionul cu COVID-ul și ghinionul cu războiul, care pentru noi s-au transformat într-un noroc, în sensul că a apărut PNRR-ul și strategia numită „mobilitate militară”, adică cât de repede ajungem cu mașinile de război la granița cu rușii. Adică: hai să facem autostradă spre Moldova, hai să trecem munții, hai să facem și pe sus, de la Iași la Târgu Mureș, hai să facem și din București spre Suceava. Și atunci, cele două ghinioane, cele două nenorociri mondiale, aș putea spune, pandemia și războiul din Ucraina, s-au transformat, din acest punct de vedere, într-un avantaj pentru România: bani prin PNRR, vreo 4 miliarde de euro, dacă știu bine, pentru autostrăzi. Ceea ce a ajutat din acest punct de vedere, dar asta nu ne ajută foarte mult fără educație și fără conștientizarea șoferilor, pentru că este imposibil să ai doar autostrăzi peste tot. Nu există nicio țară în lume care să aibă doar autostrăzi. Dar și pe autostrăzi trebuie să știi să circuli, altfel murim, ca să spun așa, ca proștii, chiar și pe autostrăzi”, a mai explicat Titi Aur. România devine tot mai des o zonă de risc pentru șoferii străini care tranzitează țara, fie că sunt turiști, suporteri sportivi sau transportatori. Cazul celor șapte cetățeni greci decedați în Timiș nu este unul izolat, ci se înscrie într-un tipar care se repetă. AUTORUL RECOMANDĂ
Germania propune o Uniune Europeană cu două viteze. Berlinul vrea coordonare mai strânsă între principalele șase economii ale blocului
„Acum este momentul pentru o Europă cu două viteze”, a declarat ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, marți, la un eveniment organizat de publicația Die Welt, la Berlin, relatează Reuters. Miniștrii de Finanțe din Germania și Franța vor să crească competitivitatea UE printr-un nou format care să reunească principalele șase economii din bloc, potrivit unei scrisori a ministrului german consultate de Reuters marți. În document, Klingbeil îi invită pe partenerii din Franța, Polonia, Spania, Italia și Olanda la o videoconferință miercuri, pentru a stabili o agendă ambițioasă și concretă menită să întărească suveranitatea, reziliența și competitivitatea Europei. „Pentru a supraviețui într-un context geopolitic tot mai imprevizibil, Europa trebuie să devină mai puternică și mai rezilientă”, a scris Klingbeil în scrisoarea adresată omologilor săi. Plan în patru puncte Scrisoarea consultată de Reuters include un plan în patru puncte pentru avansarea uniunii piețelor de capital, consolidarea monedei euro, o mai bună coordonare a investițiilor în apărare și asigurarea accesului la materii prime. Klingbeil a declarat că această coaliție de state trebuie să accelereze progresele privind Uniunea Economiilor și Investițiilor, pentru a crea condiții mai bune de finanțare pentru companiile europene, în special pentru start-up-uri și scale-up-urile din Europa. Al doilea punct vizează consolidarea rolului internațional al euro ca monedă de refugiu, bazată pe predictibilitate și statul de drept, ministrul german cerând reducerea birocrației și întărirea suveranității în domeniul plăților. În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, Klingbeil a solicitat o cooperare mai strânsă între statele membre și includerea fermă a apărării ca prioritate în următorul buget multianual al UE, „transformând apărarea într-un motor de creștere economică”. Pentru securizarea aprovizionării cu materii prime, ministrul a spus că eforturile de consolidare a rezilienței lanțurilor de aprovizionare pentru mineralele critice trebuie intensificate, inclusiv printr-un angajament strategic mai puternic cu partenerii internaționali.
Volodimir Zelenski exclude România de pe lista statelor acceptate cu dublă cetățenie! Nicușor Dan le ia apărarea și transformă România în pușculița Ucrainei!
Nicușor Dan transformă România în pușculița Ucrainei, în timp ce oamenii sunt ținuți sub asediul sărăciei, iar ucrainenii profită din plin de pe urma banilor pompați de România. Pe data de 24 ianuarie 2024, când reporterii BZI l-au întrebat pe președintele României, Nicușor Dan, care este punctul său de vedere cu privire la faptul că România a fost exclusă de pe lista țărilor acceptate pentru dublă cetățenie, acesta nu a făcut altceva decât să caute scuze și să spună că nimic nu e ceea ce pare a fi. România a devenit pușculița Ucrainei, iar Nicușor Dan ia apărarea președintelui Zelenski în defavoarea românilor România continuă să pompeze sprijin politic, economic și chiar militar către Ucraina, în timp ce statul vecin răspunde cu umilirea românilor. Decizia dură a Kievului de a exclude România de pe lista țărilor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie este una de neiertat și arată clar cât contează România pentru Ucraina. Legislația adoptată la Kiev și intrată în vigoare pe 16 ianuarie 2026 prevede că cetățenii ucraineni pot dobândi cetățenia altor state fără a renunța la cea ucraineană, dar doar dacă acele state sunt pe o listă limitată de cinci țări: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. Astfel, România, deși pompează bani de când a început războiul, lipsește într-un mod nejustificat de pe această listă, în pofida faptului că este membră atât a Uniunii Europene, cât și a NATO, cu o istorie de sprijin activ pentru eforturile Ucrainei în războiul cu Rusia și cu mii de români de origine ucraineană care trăiesc în regiunile istorice apropiate de graniță. Pentru a înțelege gravitatea situației, trebuie explicat că, în urma acestei decizii luate de Ucraina, un etnic român din Ucraina (chiar și dacă a luptat sau a oferit sprijin statului ucrainean) nu beneficiază de facilități legale pentru a dobândi cetățenia ucraineană fără a renunța la cea română. Totul în contextul în care cetățenii ucraineni care vor dori să devină germani, americani sau polonezi își vor putea păstra și cetățenia ucraineană. Această excludere nu este altceva decât o mare discriminare și o lovitură neașteptată pentru România, dar este acceptată fără nicio reținere inclusiv de președintele României, Nicușor Dan. „Ucraina a constatat că în urma războiului, care a început acum 4 ani, are cetățeni în multe state europene sau din lume. Și pentru că se nasc copii, oamenii au nevoie de acte ca să se angajeze și așa mai departe. În unele țări e mai ușor să ai cetățenia. Pentru acei cetățeni ucraineni care sunt în acele țări, în cele 5 în care sunt cei mai mulți dintre ei și au nevoie de dublă cetățenie, au dat această posibilitate, spunând că opțiunea este deschisă în continuare pentru alte state printr-o hotărâre a guvernului ucrainean. Nu a fost o intenție de a exclude România. Nu a fost o intenție de a se raporta la minoritățile din Ucraina. A fost o intenție de a rezolva problema cetățenilor ucraineni care, în urma războiului, au fost nevoiți să emigreze”, a declarat președintele României, Nicușor Dan. Ar trebui ca România să ia o poziție fermă și să întrerupă toate beneficiile pentru cetățenii ucraineni. Nu e normal ca ei să fie primiți cu brațele deschise și cu zeci de milioane de euro, cu beneficii la fiecare pas, iar românii să fie umiliți! De când a izbucnit războiul, românii i-au „adoptat” pe ucraineni, iar din puținul lor, i-au tratat cum se cuvine. În schimb, aceștia sunt batjocoriți și tratați cu dispreț. România nu își ajută cetățenii și pompează bani către Ucraina Bătaia de joc la adresa românilor nu se oprește doar la excluderea României de pe lista statelor acceptate pentru dublă cetățenie. Comunitatea românească din Ucraina se confruntă și cu alte schimbări umilitoare. Autoritățile regionale din Cernăuți au aprobat o reorganizare a rețelei școlare, care prevede reducerea drastică a liceelor cu predare în limba română. Din cele aproximativ 20 de licee care funcționau cu predare integrală în română, doar 4 vor rămâne active după 1 septembrie 2027. Pierderea nu este doar un număr pe hârtie, ci o lovitură culturală și educațională pentru mii de copii pentru care continuarea studiilor în limba română devine tot mai dificilă și care riscă să fie forțați spre sistemul de învățământ ucrainean pentru a avea șanse la o educație completă. Cu toate acestea, reacția lui Nicușor Dan este una de „cap plecat” și lipsită de orice determinare. Pe scurt, România se trezește umilită de Ucraina, deși oferă sprijin printr-o mulțime de forme, dar în schimb primește o legislație care nu recunoaște pe deplin drepturile cetățenilor români din Ucraina și asistă la reducerea opțiunilor educaționale în limba română. Toate acestea în timp ce, inclusiv în Iași, ucrainenii sunt primiți „cu brațele deschise” și ajutați, iar România și Guvernul, condus de Ilie Bolojan, sărăcește oamenii cu taxe și impozite mărite, iar primăriile nu mai primesc bani și vor trebui „să se descurce singure”. Practic, Nicușor Dan transformă România în pușculița Ucrainei, din cauza incapabililor din conducerea țării care, în loc să-și ajute proprii cetățeni să supraviețuiască, îi „omoară” pentru a-i salva pe ucraineni. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
G4Media. Dominic Fritz: Prudența nu înseamnă distanțare de UE. România va fi alături de aliați când va veni momentul
Întrebat pe această temă, într-un interviu exclusiv acordat G4Media, președintele USR, Dominic Fritz, a respins ideea unei rupturi, dar a recunoscut existența unui sentiment accentuat de vulnerabilitate în rândul statelor est-europene. Potrivit acestuia, țările mici, în special cele din estul Europei, percep mult mai acut riscul unei slăbiri a alianțelor occidentale, într-un context geopolitic marcat de incertitudine și tensiuni. „Cu siguranță, țările mici din Europa, și mai ales țările mici din estul Europei, se simt mai vulnerabile față de o prăbușire a acestei alianțe, care nu este doar una comercială, ci mai ales una de securitate”, a declarat Dominic Fritz. În acest context, liderul USR a explicat de ce consideră justificată o abordare prudentă din partea reprezentanților statului român. El a susținut că poziționările publice trebuie atent calibrate, pentru a evita escaladări inutile într-un moment deja fragil. „De aceea, eu prefer ca poziționările publice să fie mai degrabă conservatoare și cântărite din partea celor care reprezintă statul român, decât să se arunce într-o retorică care apoi escaladează și mai mult lucrurile”, a afirmat președintele USR. Dominic Fritz a atras atenția și asupra faptului că nici la nivel european nu există, în acest moment, o linie unitară de discurs. El a indicat diferențele de ton și de nuanță dintre principalii lideri occidentali drept o dovadă a complexității situației actuale. „Vedem că și din partea europenilor avem abordări foarte diferite. Dacă ne uităm la cum vorbește Emmanuel Macron, cum vorbește Friedrich Merz, cum vorbește Keir Starmer, sunt acolo nuanțări foarte, foarte importante”, a spus acesta. În opinia sa, România nu ar trebui să încerce să se poziționeze prematur ca lider al unei tabere sau al unui curent de opinie în interiorul Uniunii Europene. O astfel de strategie ar fi riscantă, având în vedere contextul fluid și lipsa unor decizii clare la nivel internațional. „Tocmai de aceea nu cred că ar fi sănătos acum să ne aruncăm noi și să fim lideri pentru vreo tabără”, a declarat Dominic Fritz. Totuși, liderul USR a subliniat că această prudență nu trebuie confundată cu o distanțare de Uniunea Europeană. El a precizat că, atunci când momentul deciziilor va deveni inevitabil, România va trebui să își asume fără echivoc poziția. „Când va veni momentul în care cărțile vor fi puse pe masă, va trebui să ne poziționăm. Iar această poziționare poate să fie doar alături de aliații noștri din Uniunea Europeană”, a conchis președintele USR.
UE și Mercosur au semnat un acord istoric de liber schimb după 25 de ani de negocieri
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit undă verde pentru semnarea acordului după ce majoritatea statelor membre ale UE, inclusiv România, și-au dat acordul, în ciuda opoziției Franței și Poloniei. Ceremonia a avut loc în Paraguay și a fost prezent și președintele Consiliului European, António Costa. „Am ales comerțul echitabil în locul tarifelor, o cooperare productivă pe termen lung în locul izolării și, mai presus de toate, intenționăm să oferim beneficii reale cetățenilor și companiilor noastre”, a declarat von der Leyen. Aceasta a subliniat și importanța geopolitică a acordului, menționând că, atunci când două regiuni precum UE și Mercosur vorbesc cu o singură voce, lumea va asculta. La semnarea acordului au participat lideri ai statelor Mercosur: Santiago Peña (Paraguay), Javier Milei (Argentina), Rodrigo Paz (Bolivia) și Yamandú Orsi (Uruguay), precum și José Raúl Mulino (Panama), membru asociat al blocului. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, nu a fost prezent, fiind reprezentat de ministrul său de externe, după o întâlnire prealabilă cu oficialii UE la Brasília. Ce implică acordul UE – Mercosur Acordul prevede eliminarea graduală a taxelor vamale pentru aproximativ 90% dintre bunurile schimbate între cele două blocuri, reducând costurile comerciale și sporind deschiderea piețelor. Aceasta oferă oportunități importante pentru companiile europene, în special în sectorul industrial și automotive, care va putea exporta vehicule către piețele dinamice din Brazilia și Argentina fără taxe suplimentare. În domeniul agricol, acordul introduce cote de import pentru anumite produse, printre care carne, carne de pasăre, zahăr și orez. Acestea permit importurile la tarife reduse sau zero, însă au stârnit îngrijorări în rândul fermierilor europeni, care consideră că le-ar putea submina securitatea alimentară și competitivitatea pe piețele interne. Acordul include și deschiderea piețelor de achiziții publice din Mercosur pentru companiile europene, în special în sectoare precum infrastructura, energia și apa, ceea ce ridică întrebări privind efectele asupra companiilor locale. Din perspectiva mediului, acordul prevede angajamente privind dezvoltarea durabilă și protecția mediului, inclusiv respectarea Acordului de la Paris și acțiuni împotriva defrișărilor. Comisia Europeană și statele membre susțin că documentul va aduce beneficii economice semnificative și va întări cooperarea geopolitică între UE și Mercosur. Acordul este împărțit în două componente: Acordul comercial interimar (ITA), care poate intra în vigoare după aprobare de către Consiliul UE și Parlamentul European, și Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA), care include și aspecte de investiții și cooperare politică și va necesita ratificarea parlamentelor naționale. Acordul a generat proteste ale fermierilor europeni în ultimele săptămâni, iar manifestațiile sunt programate să continue marți, la Parlamentul European din Strasbourg, unde se așteaptă participarea a 5.000 de fermieri și 1.000 de tractoare. Un vot crucial în Parlamentul European, care ar putea contesta acordul la Curtea de Justiție a UE, este programat miercuri.