Germania și India își consolidează cooperarea în securitate pentru a reduce dependența de Rusia
În cadrul vizitei, cele două state au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în securitate, precum și acorduri suplimentare în domenii-cheie precum mineralele critice, sănătatea și înființarea unui centru de inovare în inteligență artificială, scrie Reuters. Scopul declarat este consolidarea lanțurilor de aprovizionare sigure, reziliente și de încredere între Germania și India. Germania și India urmăresc lanțuri de aprovizionare sigure și reziliente „India și Germania colaborează pentru a construi lanțuri de aprovizionare sigure, de încredere și reziliente. Memorandumurile semnate astăzi vor oferi un nou impuls și vor consolida cooperarea noastră”, a declarat premierul Narendra Modi în cadrul conferinței de presă comune. Cooperarea vizează în special reducerea vulnerabilităților economice și strategice, în contextul în care India continuă să se bazeze pe Rusia pentru o mare parte din echipamentele sale militare și este unul dintre cei mai mari importatori de petrol și gaze rusești, alături de China. Presiuni pentru reducerea legăturilor cu Rusia Cancelarul Merz a subliniat că Germania depune eforturi pentru a se asigura că autoritățile indiene împiedică firmele locale să eludeze sancțiunile impuse Rusiei și pentru a încuraja reducerea importurilor de energie din această țară. Până în prezent, guvernul de la New Delhi a respins aceste solicitări, menținând o poziție pragmatică în raport cu Moscova. Germania și India susțin accelerarea acordului de liber schimb UE-India Pe lângă componenta de securitate, Merz a făcut apel la India și Uniunea Europeană să finalizeze negocierile pentru acordul de liber schimb, exprimându-și dorința ca acesta să fie încheiat până la sfârșitul lunii ianuarie. Vizita sa are ca obiectiv principal oferirea unui impuls politic negocierilor stagnante. „Trăim o renaștere a protecționismului, iar acest lucru dăunează atât Germaniei, cât și Indiei”, a avertizat cancelarul german.
Când nu ești la masă, ești în meniu. Fifor critică absența României de la negocierile pentru securitatea Europei
„Să nu uiti, Darie…! Mă rog, Ilie. Sau Nicușor. Sau cine vreți voi…După caz. Când nu ești la masă, ești sigur în meniu. Lumea se reașază. Rapid. Fără menajamente. Fără pauze. Fără vacanță prelungită pentru răcituri și sărmăluțe”, spune Fifor, pe Facebook. Fifor descrie contextul negocierilor. „La Kiev, consilierii pentru securitate națională ai principalelor puteri europene și euro-atlantice lucrează la viitorul arhitecturii de securitate a continentului: pacea din Ucraina, garanțiile post-război, echilibrele de putere care vor defini următorii ani. Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Polonia, statele baltice, nordicii, Canada, NATO și instituțiile UE sunt la masă. Acolo unde se hotărăște”. „Ca de obicei, România nu este. Nu întârziată. Nu marginală. Absentă”, afirmă deputatul. El critică autoritățile din România. „Stat de frontieră NATO, cu cea mai lungă graniță UE cu Ucraina, actor care ar fi trebuit să fie indispensabil în orice discuție serioasă despre securitatea Mării Negre și a flancului estic – România lipsește exact când se redesenează harta de securitate a Europei. Și nu din întâmplare. Ci pentru că, între timp, România e pe pauză. Dar, cu vigilența-i recunoscută deja, privește cu îngrijorare”. Deputatul încheie cu un avertisment. „În timp ce alții negociază pacea și își consolidează pozițiile strategice, la București domină liniștea. Tăcerea veșnic prudentă, mereu convenabilă. Absența ‘strategică’ ridicată la rang de normalitate. Din păcate, însă, în geopolitică nu există vacanță. Pentru că, atunci când nu ești la masă, ești în meniu”.
Lavrov: Uniunea Europeană este principalul obstacol în calea păcii în Ucraina
Uniunea Europeană reprezintă „principalul obstacol în calea păcii” în Ucraina, a declarat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit POLITICO. Afirmația a fost făcută înaintea unei noi runde de discuții de pace între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump. Într-un interviu acordat agenției de stat ruse TASS, Serghei Lavrov a spus că Uniunea Europeană „nu ascunde faptul că se pregătește să lupte cu Rusia pe câmpul de luptă”. „Vedem că regimul lui Zelenski și curatorii săi europeni nu sunt pregătiți să se angajeze în discuții constructive”, a afirmat Lavrov. El a mai spus că Rusia „apreciază eforturile președintelui Statelor Unite, Donald Trump, și ale echipei sale pentru a ajunge la o soluționare a păcii”. Declarațiile ministrului rus au apărut în timp ce Volodimir Zelenski se deplasa spre Florida pentru o întâlnire cu Donald Trump la reședința acestuia din Mar-a-Lago. Discuțiile de astăzi vor viza reluarea negocierilor legate de propunerile de încetare a conflictului dintre Ucraina și Rusia. Întâlnirea este programată să înceapă la ora 13:00, ora Floridei, respectiv 19:00, ora Bruxelles-ului. Întâlnirea are loc după mai multe săptămâni de negocieri între reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei. Atunci, Trump a prezentat un plan de pace pe puncte, în luna noiembrie. Ulterior, planul de pace a fost redus de la 28 de puncte la 20 de puncte, iar Volodimir Zelenski a prezentat detaliile jurnaliștilor la Kiev săptămâna trecută. Sâmbătă dimineață, Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene asupra Kievului din ultimele săptămâni. Potrivit agenției AP, atacurile au dus la moartea unei persoane. Înaintea vizitei în Statele Unite, Zelenski a avut discuții cu mai mulți lideri ai Uniunii Europene, în cadrul unei întâlniri desfășurate sâmbătă cu prim-ministrul canadian Mark Carney.
Von der Leyen: Progrese bune pentru pacea în Ucraina, după discuția cu Trump, Zelenski și liderii europeni
„Am avut o convorbire bună, de o oră, cu președintele SUA, Donald Trump, președintele Zelenski și mai mulți lideri europeni pentru a discuta întâlnirea lor pe tema negocierilor de pace. Au fost progrese bune, pe care le-am salutat”, a scris von der Leyen pe platforma X. „Europa este pregătită să continue colaborarea cu Ucraina și cu partenerii noștri americani pentru a consolida acest progres”, a mai menționat von der Leyen. Totodată, președinta Comisiei Europene a precizat că „esențial în acest efort este să existe garanții de securitate solide din prima zi”. Von der Leyen a discutat cu Zelenski și Trump, după întâlnirea acestora în Florida Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul său american Donald Trump s-au întâlnit duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Cei doi președinți au discutat despre cadrul de pace pentru Ucraina și au convenit că echipele lor vor continua să lucreze împreună pentru finalizarea tuturor aspectelor planului. Zelenski a declarat că întâlnirea a fost „minunată” și a generat „rezultate semnificative”, subliniind că garanțiile de securitate rămân un punct cheie în negocieri.
Sindicatele din Marea Britanie cer legături economice mai strânse cu Uniunea Europeană
Paul Nowak, secretar general al Congresului Sindicatelor din Marea Britanie (TUC), a declarat că premierul Keir Starmer ar trebui să construiască „cea mai strânsă relație economică și politică posibilă cu Europa”, atât din motive geopolitice, cât și pentru a face viața mai accesibilă din punct de vedere financiar pentru lucrători. Apel pentru o relație mai strânsă cu UE „Ultimele 12 luni au demonstrat că Administrația de la Casa Albă nu este aliatul de încredere despre care credeam întotdeauna că este, așa că trebuie să ai relația potrivită cu cel mai mare partener comercial al tău”, a declarat el pentru Financial Times. Nowak a spus că guvernul britanic ar trebui să „analizeze toate opțiunile pentru a îmbunătăți relația cu Uniunea Europeană, inclusiv o uniune vamală”. Un astfel de acord ar însemna că o parte sau toate bunurile ar putea fi comercializate între Regatul Unit și UE fără controale vamale, însă ar limita totodată capacitatea Marii Britanii de a încheia alte acorduri comerciale. Barierele comerciale, impact asupra investițiilor și costului vieții În prezent, barierele comerciale nu doar că descurajează investițiile în Marea Britanie, ci sporesc și presiunile legate de costul vieții, a afirmat Nowak. „Din punctul meu de vedere, este vorba despre protejarea locurilor de muncă de calitate din Regatul Unit și a lanțurilor de aprovizionare, dar și despre un impact practic asupra prețurilor din supermarketuri”, a spus el. El a mai spus că TUC, care reprezintă 47 de sindicate, pledează de mult timp pentru legături mai strânse cu UE. Declarațiile vin după comentariile ministrului britanic al Sănătății, Wes Streeting, care a spus săptămâna trecută că Marea Britanie a suferit o „lovitură economică masivă” din cauza Brexitului și că cea mai bună modalitate de a stimula creșterea economică ar fi „o relație comercială mai profundă cu UE”.
Surpriză de proporții în Europa. Liderul producției de lapte la nivelul întregii UE este din România
DN Agrar reprezintă în acest moment cel mai mare producător de lapte de vacă din Europa. Deține cinci ferme și un efectiv de 16.000 de capete de bovine în România și o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanților companiei, DN Agrar a devenit cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producție ajunge la gigantul francez Lactalis. Antreprenorii olandezi care dezvoltă afacerea şi-au propus să atingă până în 2030 între 150 şi 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare şi energie verde. DN Agrar a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de perioada similară din 2024, şi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (+80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei şi un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acţiunile companiei tranzacţionându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu. „Astăzi producem în jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar în câţiva ani vom ajunge la 600.000”, spune Peter de Boer, cu un amestec de mândrie şi pragmatism. Ceea ce impresionează însă cel mai mult nu sunt cifrele, ci felul în care acestea se îmbină cu ideea de sustenabilitate. La marginea uneia dintre fermele grupului, lângă câmpurile arse de secetă, vizitatorii pot vedea primul combinat de compost al DN Agrar, unde gunoiul de grajd este transformat în fertilizator organic. „Anual, doar din compost putem adăuga venituri de câteva milioane de euro şi, în acelaşi timp, reducem cu până la 90% emisiile de gaze”, explică CEO-ul. Recomandările autorului:
Uniunea Europeană va suporta anual costuri mari pentru împrumutul destinat sprijinirii Ucrainei
Uniunea Europeană va plăti aproximativ 3 miliarde de euro pe an doar sub formă de dobânzi pentru un împrumut comun destinat sprijinirii apărării Ucrainei în războiul cu Rusia. Potrivit unor oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, aceste costuri vor fi acoperite din bugetul Uniunii, alimentat de contribuțiile statelor membre, scrie POLITICO. În primele ore ale zilei de vineri, liderii europeni au ajuns la un acord pentru atragerea a 90 de miliarde de euro în următorii doi ani. Scopul este evitarea epuizării fondurilor Ucrainei încă din luna aprilie. Bugetul comunitar va garanta aceste sume. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro pentru anul viitor și are nevoie urgentă de sprijin financiar pentru a continua să funcționeze ca stat. Situația rămâne critică după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că va continua conflictul. Cehia, Ungaria și Slovacia nu vor contribui la datoria comună, însă au acceptat să nu blocheze finanțarea necesară Ucrainei. Pentru acest aranjament, Comisia Europeană va propune o formă de cooperare consolidată, care va permite celorlalte 24 de state să contracteze datoria în mod legal. Noul plan va prelua multe elemente din pachetul anterior de sprijin, în valoare de 210 miliarde de euro. Acestea includ plăți în tranșe și stabilirea exactă a sumelor alocate armatei ucrainene și cheltuielilor bugetare. Guvernele europene au ales această soluție după eșecul negocierilor privind folosirea activelor rusești înghețate. Lipsa unui consens a blocat această variantă. Prin noul mecanism, Ucraina ar urma să primească 45 de miliarde de euro anul viitor, ceea ce îi oferă un sprijin major în acest moment. Restul fondurilor vor ajunge la Kiev în anul 2027. Costurile acestui împrumut vor deveni semnificative începând cu 2028, când dobânzile vor ajunge la 3 miliarde de euro pe an. În 2027, suma va fi mai mică, de aproximativ 1 miliard de euro, conform oficialilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului va reveni Ucrainei doar după încheierea războiului și după plata despăgubirilor de către Rusia. În lipsa acestui scenariu, Uniunea ar putea prelungi datoria sau ar putea apela la activele rusești blocate, opțiune care necesită un nou acord politic.
Partidele de guvernământ din Italia îndeamnă la prudență în ceea ce privește utilizarea activelor rusești înghețate
Uniunea Europeană dorește să utilizeze o parte din activele Băncii Centrale ruse în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro (246,96 miliarde de dolari) înghețate în Europa după invadarea Ucrainei de către Moscova în 2022, pentru a susține un împrumut destinat nevoilor militare și civile ale Kievului. Unele state membre, printre care Belgia – unde se află depozitarul Euroclear care deține cea mai mare parte a activelor înghețate în Europa – și-au exprimat îngrijorarea față de acest plan, potrivit Reuters. Banca centrală a Rusiei a intentat un proces în care solicită despăgubiri. Aceasta a declarat că planurile UE de a utiliza activele sale sunt ilegale și își rezervă dreptul de a utiliza toate mijloacele pentru a-și proteja interesele. Rezoluția va fi supusă votului miercuri Documentul legislatorilor italieni exprimă îngrijorarea că Roma ar putea fi obligată să contribuie la despăgubirile solicitate de Moscova, în cazul în care acțiunea în justiție ar avea succes. Documentul italian – redactat de partidele aflate la guvernare, Fratelli d’Italia, Lega și Forza Italia – solicită guvernului „să ceară Comisiei Europene să efectueze o examinare aprofundată a aspectelor juridice și financiare ale tuturor opțiunilor de finanțare aflate în discuție”. Proiectul, care trebuie finalizat, urmează să fie votat în parlament miercuri, după un discurs al prim-ministrului Giorgia Meloni înaintea unei reuniuni a liderilor UE la Bruxelles. Documentul precizează că Roma „va acorda o atenție deosebită problemei impactului actual și viitor asupra finanțelor publice”. Țara dorește să evite punerea în pericol a ieșirii sale dintr-o procedură europeană de încălcare a dreptului comunitar pentru un deficit bugetar excesiv anul viitor. Italia a îndemnat omologii săi din Europa să exploreze opțiuni alternative pentru a satisface nevoile financiare ale Ucrainei, inclusiv un împrumut-punte garantat de fonduri UE, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. Cu toate acestea, documentul coaliției promite să ofere „sprijin multidimensional” Ucrainei și afirmă că este important să se mențină o presiune puternică asupra Rusiei pentru a accelera procesul de pace. Divergențele dintre aliați Au apărut divergențe între aliați cu privire la furnizarea de echipamente militare Ucrainei, partidul Liga – care a avut legături cu Kremlinul în trecut – afirmând că ajutorul acordat Kievului ar putea contribui la alimentarea corupției în această țară. Rezoluția prevede că Italia ar trebui să colaboreze cu partenerii săi pentru a evalua nevoile de asistență financiară ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027 și pentru a identifica cea mai viabilă modalitate din punct de vedere juridic și financiar de a le satisface, cu norme clare privind utilizarea fondurilor.
Finlanda avertizează că Rusia va muta forțele militare către flancul estic al NATO dacă se ajunge la un acord privind Ucraina
Rusia își va disloca forțele militare către flancul estic al NATO în cazul în care se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat premierul Finlandei, Petteri Orpo, care vrea ca Uniunea Europeană să aloce mai multe fonduri pentru apărare statelor aflate în prima linie. Summit al flancului estic, organizat la Helsinki Orpo va găzdui marți, la Helsinki, primul summit al flancului estic, la care participă opt țări care au graniță terestră sau maritimă cu Rusia și Belarus. Întâlnirea îi reunește pe liderii din Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Bulgaria și România. Aceștia vor da startul demersurilor privind dezvoltarea unor capabilități de apărare pentru care vor solicita finanțare din partea Uniunii Europene. Președintele României, Nicușor Dan, participă la acest summit. Petteri Orpo a îndemnat restul Uniunii Europene să dea dovadă de solidaritate față de țările de pe flancul estic, care își cresc semnificativ cheltuielile pentru apărare. „Rusia va rămâne o amenințare” „Știm că, atunci când va fi pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare aproape de granița noastră și de granița baltică. Este clar că avem nevoie de sprijin financiar”, a declarat Orpo pentru Financial Times. Orpo a spus că este esențial ca Europa să fie pregătită să se apere pe măsură ce Statele Unite încep să se retragă treptat de pe continent. „Știm că SUA își vor reduce sprijinul și implicarea în apărarea Europei, deoarece au multe alte preocupări de securitate”. El a precizat că statele de pe flancul estic sunt interesate nu doar de cele 1,5 miliarde de euro neutilizate din fonduri europene pentru proiecte militare, ci și de o mare parte din cele aproximativ 130 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le aloce apărării în următorul cadru bugetar.
Cancelarul Germaniei avertizează că Uniunea Europeană va fi grav afectată timp de ani de zile dacă nu sprijină financiar Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat luni că Uniunea Europeană va suferi consecințe serioase pe termen lung dacă cei 27 de lideri ai blocului nu ajung la un acord privind un împrumut de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, la summitul de la Bruxelles din această săptămână. Merz coordonează inițiativa pentru un împrumut esențial pentru Kiev, bazat pe activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei aflate în Europa, în principal în Belgia. La Bruxelles există temeri că Rusia și Statele Unite vor profita de neînțelegerile dintre statele membre pentru a bloca acordul la reuniunea Consiliului European de joi. „Să nu ne amăgim singuri. Dacă nu reușim acest lucru, capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile, dacă nu chiar pentru o perioadă mai lungă”, a declarat Merz luni, la Berlin, potrivit POLITICO. „Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial al istoriei noastre, suntem incapabili să fim uniți și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.”, a mai spus Merz. Zelenski, discuții la Berlin Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunilor de la Berlin dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanții președintelui american Donald Trump și lideri europeni. Aceștia au analizat opțiunile pentru încheierea războiului din Ucraina. Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt un punct central al discuțiilor. Diplomați europeni au transmis că Ucraina și Statele Unite înregistrează progrese în apropierea pozițiilor legate de negocierile de pace, fără a oferi detalii. Avertismentul lui Merz a venit după declarațiile șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Kallas a declarat că împrumutul bazat pe activele înghețate pare „din ce în ce mai dificil” înaintea summitului de joi. Friedrich Merz susține că folosirea activelor rusești reprezintă singura soluție realistă pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei anul viitor. Totuși, înaintea reuniunii de la Bruxelles, există temeri că opoziția unor state membre, sub presiuni din partea Rusiei și a Statelor Unite, va bloca planul. Potrivit unui proiect de plan de pace SUA-Rusia apărut online, Washingtonul intenționează să direcționeze o parte din active către reconstrucția coordonată de Statele Unite. Oficialii europeni susțin că opoziția americană față de folosirea activelor de către Europa nu a dispărut. Friedrich Merz a declarat, de altfel, că fondurile rusești nu trebuie să fie transferate în beneficiul economic al Statelor Unite.