Cancelarul Germaniei avertizează că Uniunea Europeană va fi grav afectată timp de ani de zile dacă nu sprijină financiar Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat luni că Uniunea Europeană va suferi consecințe serioase pe termen lung dacă cei 27 de lideri ai blocului nu ajung la un acord privind un împrumut de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, la summitul de la Bruxelles din această săptămână. Merz coordonează inițiativa pentru un împrumut esențial pentru Kiev, bazat pe activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei aflate în Europa, în principal în Belgia. La Bruxelles există temeri că Rusia și Statele Unite vor profita de neînțelegerile dintre statele membre pentru a bloca acordul la reuniunea Consiliului European de joi. „Să nu ne amăgim singuri. Dacă nu reușim acest lucru, capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile, dacă nu chiar pentru o perioadă mai lungă”, a declarat Merz luni, la Berlin, potrivit POLITICO. „Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial al istoriei noastre, suntem incapabili să fim uniți și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.”, a mai spus Merz. Zelenski, discuții la Berlin Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunilor de la Berlin dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanții președintelui american Donald Trump și lideri europeni. Aceștia au analizat opțiunile pentru încheierea războiului din Ucraina. Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt un punct central al discuțiilor. Diplomați europeni au transmis că Ucraina și Statele Unite înregistrează progrese în apropierea pozițiilor legate de negocierile de pace, fără a oferi detalii. Avertismentul lui Merz a venit după declarațiile șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Kallas a declarat că împrumutul bazat pe activele înghețate pare „din ce în ce mai dificil” înaintea summitului de joi. Friedrich Merz susține că folosirea activelor rusești reprezintă singura soluție realistă pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei anul viitor. Totuși, înaintea reuniunii de la Bruxelles, există temeri că opoziția unor state membre, sub presiuni din partea Rusiei și a Statelor Unite, va bloca planul. Potrivit unui proiect de plan de pace SUA-Rusia apărut online, Washingtonul intenționează să direcționeze o parte din active către reconstrucția coordonată de Statele Unite. Oficialii europeni susțin că opoziția americană față de folosirea activelor de către Europa nu a dispărut. Friedrich Merz a declarat, de altfel, că fondurile rusești nu trebuie să fie transferate în beneficiul economic al Statelor Unite.
Viktor Orbán susține că înghețarea activelor rusești de UE este un pas către intrarea în război
„Consecințele acestui pas ar fi mult mai grave decât par la prima vedere. Pare o chestiune economică, dar nu este. Este un pas direct către intrarea în război”, a declarat Viktor Orbán, duminică, într-un interviu pentru publicația Mandiner, din Ungaria. Premierul a precizat că „astfel de acțiuni nu s-au întâmplat nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”. „Înghețarea rezervelor valutare ale Rusiei și folosirea lor pentru a ajuta o parte aflată în război cu Rusia ar echivala cu o declarație de război. Confiscarea a sute de miliarde de la o țară nu a rămas niciodată fără răspuns în istorie”, a mai adăugat Viktor Orbán. Decizia Consiliului UE din 12 decembrie prevede înghețarea pe termen nelimitat a activelor rusești suverane. Comisia Europeană speră să obțină acordul statelor membre la summit-ul din 18-19 decembrie pentru exproprierea a 210 miliarde de euro, dintre care 185 miliarde sunt blocate în Belgia. În încheiere, Orbán a subliniat că Ungaria este pregătită pentru schimbările politice pe plan internațional. „Guvernul ungar era deja pregătit pentru schimbările care se desfășoară acum sub ochii noștri. Ungaria ar putea fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei transformări globale în Europa”, a spus el.
Românii și bulgarii, pe ultimele locuri în topul speranței de viață în UE. Cine sunt cei mai longevivi europeni
Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE), conform unui raport făcut public, joi, de Comisia Europeană (CE). Aceasta a rămas la pragul vârstei 76 de ani, foarte puţin în comparatie cu alte state europene. Consumul de alcool rămâne cel mai ridicat din UE, iar cei mai mulți adulți nu practică suficientă activitate fizică, în timp ce rata de fumat este mai apropiată de media UE, iar utilizarea țigărilor electronice în rândul adolescenților este în creștere. Conform raportului, 30% dintre toate decesele în 2021 au fost din cauza alimentației deficitare, fumatului, consumului de alcool și lipsei de activitate. Alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului. Raportul consemnează și „îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie”. Concluziile principale ale raportului: Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din UE Conform raportului, după scăderea abruptă din timpul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă şi-a revenit şi a atins un nou record de 76 ani în 2024, dar este în continuare cu peste cinci ani sub media UE. Sursă foto: Shutterstock Riscurile comportamentale – alimentaţie deficitară, fumat, alcool şi inactivitate fizică – au contribuit la aproape 30% dintre toate decesele în 2021, iar alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului De asemenea, potrivit raportului, în anul 2023, doar 1% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost alocate prevenţiei. Noua iniţiativă de îngrijire primară, „Riskogramme”, lansată în 2024, are ca scop depistarea timpurie a bolilor cronice şi a factorilor de risc comportamentali la adulţii peste 40 de ani. Bărbații trăiesc cu 7,6 ani mai puțin decât femeile Speranța de viață în România a scăzut drastic în timpul pandemiei, dar a început să crească din nou în 2022 și a atins un nou record istoric de 76 ani în 2024, potrivit Antena 3. Cu toate acestea, ea a rămas cu 5,1 ani sub media UE. În România există în continuare o diferență mare între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor, bărbații trăind în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Totodată, în anul 2024, speranța de viață la naștere a fost de 72 ani pentru bărbați și 80 ani pentru femei, diferență mai mare decât media UE (7,6 ani față de 5,2 ani). Diferența este explicată parțial prin expunerea mai ridicată a bărbaților la factori de risc, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool. Și bulgarii stau prost la acest capitol, țară în care – potrivit raportului – speranța de viață este de 75 de ani. În schimb, italienii și suedezii au cea mai lungă speranță de viață, ocupând primele două locuri din top. Potrivit datelor din raport, în aceste două țări speranța de viață este de 84 ani. Bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de deces, reprezentând aproape trei sferturi din totalul deceselor. Bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme decât femeile Raportul arată că bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme, din cauza expunerii mai mari la factori de risc comportamentali, cum ar fi fumatul. Cu toate acestea, populația numeroasă de femei în vârstă din România – determinată de speranța de viață mai lungă a femeilor – duce la o incidență brută mai mare în rândul femeilor, deoarece riscul de boli cardiovasculare crește brusc odată cu vârsta. Odată diagnosticate, femeile tind să aibă rezultate mai proaste și o mortalitate mai mare din cauza bolilor cardiovasculare. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici din UE Conform aceluiași raport, în anul 2023, cheltuielile pentru sănătate au fost sub jumătate din media UE. Nevoile medicale şi stomatologice nesatisfăcute sunt printre cele mai mari din UE, cu rate deosebit de ridicate în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie. Internările evitabile pentru multe boli cronice sunt ridicate, reflectând deficienţe istorice în capacitatea şi coordonarea îngrijirii primare. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi alte fonduri europene, România investeşte în dezvoltarea infrastructurii de îngrijire primară, promovarea integrării serviciilor şi oferirea de stimulente financiare pentru prevenţie. Ratele de vaccinare în rândul copiilor sunt foarte scăzute, în ciuda măsurilor recente de politică publică Rata vaccinării împotriva rujeolei a fost cea mai scăzută din UE în 2024, iar România a reprezentat 67% din toate cazurile de rujeolă din UE între august 2024 şi august 2025. Vaccinarea antigripală la vârstnici şi vaccinarea HPV rămân, de asemenea, mult sub mediile UE, pe fondul reticenţei faţă de vaccinuri şi al barierelor sistemice. Rezistenţa antimicrobiană (AMR) este o problemă majoră Între anii 2022-2023, România a raportat cel mai ridicat nivel de rezistenţă bacteriană din UE. Consumul de antibiotice a crescut din nou, îndepărtând ţara de obiectivul de reducere pentru 2030. Anul trecut, au fost introduse noi reguli de monitorizare, care obligă farmaciştii să înregistreze şi să raporteze eliberarea antibioticelor pentru a limita utilizarea acestora. Problemele de retenţie continuă să contribuie la deficitul de medici şi asistente, existând îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie. Regiunile mai sărace au cea mai mică densitate de medici de familie, ceea ce agravează nevoile de îngrijire primară Teleconsultaţiile şi alte instrumente de sănătate digitală ar putea îmbunătăţi accesul, dar utilizarea lor este limitată de nivelul scăzut de alfabetizare digitală şi de infrastructura deficitară. Fondurile UE, inclusiv Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, oferă sprijin financiar României pentru modernizarea spitalelor şi a cabinetelor de medicină primară, accelerarea transformării digitale, formarea personalului şi înfiinţarea de centre comunitare integrate.
Dan Dungaciu: Niciun stat nu vrea să plece din Uniune, ci se vrea reformarea Uniunii Europene
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum Uniunea Europeană are nevoie de o reformare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Energia europeană este doar la statele naționale astăzi. Ia energia și folosește-o. Nimeni, niciun stat național nu vrea să plece din Uniunea Europeană. Vrea să reformeze Uniunea Europeană.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum Uniunea Europeană ar trebui reformată. Acesta a început prin a spune că fanariotismul ideologic se bazează pe încadrarea tuturor părerilor sub o singură idee dictată. „România are politica externă pe care alții au desenat-o. Fanariotism ideologic înseamnă că unii nu-ți mai trimit oameni de la Constantinopol, ci îți așează o carcasă ideologică deasupra ta și tu pui oamenii care se pot înșuruba la carcasă ideologică. Asta suntem noi acuma. Și carcasa ideologică înseamnă că tu îți pui oamenii înșurubați acolo, care sunt săraci și au capul ca să potrivească cu ideologia aceea. Deci noi suntem acum într-o politică externă în care am pus toate ouăle în coșul european… Nu, în coșul Bruxelles-ului. Că nu aș vrea să facem confuzie între Europa…”, susține Dungaciu. Sociologul susține că Uniunea Europeană are nevoie de o reformă. Acesta susține că suveraniștii, și chiar americanii, nu au ceva împotriva Europei. Aceștia ar fi împotriva Uniunii Europene și a modului în care se manifestă în ultimii ani. „Pentru că americanii nu sunt împotriva Europei. Suveraniștii nu sunt împotriva Europei. Suveraniștii, și chiar americanii, sunt împotriva acestei Europe care vrea să se centralizeze, să suveranizeze, să se federalizeze, fără să ne întrebe și pe noi. Eu am mai spus asta, domnule, dacă vreți federalizare, faceți, dar întrebați oamenii înainte. Asta este! Energia europeană este doar la statele naționale astăzi. Ia energia și folosește-o. Nimeni, niciun stat național nu vrea să plece din Uniunea Europeană. Vrea să reformeze Uniunea Europeană. Deci, toată nebunia asta că ar exista un sediu de gândire europeană… Legitimat de cine? Care aruncă cu decizii și cine se opune este anti-european. Să fim serioși. Păi, sunt cetățean european și am drepturi, cum zice o reclamă, dar n-am dreptul doar să fie bobul de mazăre la fel de mare cum e în Spania. Da, am dreptul să am și o poziție în această conversație. Ori, ce spun americanii este că sursa vitalității și energiei europene, în acest moment, rămâne statul național, democrația, libertatea cuvântului, anti-cenzura și jocul democratic liber.”, a explicat sociologul.
Elon Musk susține că UE ar trebui desființată, poziție pe care Dmitri Medvedev o sprijină
Elon Musk a cerut ca Uniunea Europeană să fie „desființată”, după ce blocul comunitar a amendat platforma sa de socializare, X, cu 120 de milioane de euro. „UE ar trebui desființată, iar suveranitatea returnată la statele individuale, astfel încât guvernele să își poată reprezenta mai bine cetățenii”, a scris Elon Musk pe platforma X. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA). Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a susținut apelul lui Elon Musk. „Exact”, a comentat oficialul rus la postarea miliardarului. Reacții din Uniunea Europeană Câteva ore mai târziu, premierul polonez Donald Tusk a apărat blocul comunitar, insistând că Europa rămâne cel mai apropiat aliat al Americii. „Dragi prieteni americani, Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, nu problema voastră. Și avem dușmani comuni. Cel puțin așa a fost în ultimii 80 de ani. Trebuie să rămânem pe această linie; este singura strategie rezonabilă pentru securitatea noastră comună. Dacă nu cumva ceva s-a schimbat”, a scris Tusk pe X. „Du-te pe Marte. Acolo nu există cenzură pentru saluturile naziste”, i-a comentat lui Musk ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski. De asemenea, Sikorski a reacționat după comentariul lui Medvedev la postarea lui Musk. „Dacă cineva mai avea îndoieli cui folosește toată această retorică anti-UE despre suveranitate. Celor care vor să câștige bani din răspândirea urii și celor care vor să cucerească Europa”, a scris Sikorski.
Elon Musk spune că UE ar trebui desființată, iar Dmitri Medvedev îl susține. Cum a reacționat ministrul polonez de Externe
„UE ar trebui desființată, iar suveranitatea returnată la statele individuale, astfel încât guvernele să își poată reprezenta mai bine cetățenii”, a scris Elon Musk pe platforma X. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA). Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a susținut apelul lui Elon Musk. „Exact”, a comentat oficialul rus la postarea miliardarului. Reacții din UE Câteva ore mai târziu, premierul polonez Donald Tusk a apărat blocul comunitar, insistând că Europa rămâne cel mai apropiat aliat al Americii. „Dragi prieteni americani, Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, nu problema voastră. Și avem dușmani comuni. Cel puțin așa a fost în ultimii 80 de ani. Trebuie să rămânem pe această linie; este singura strategie rezonabilă pentru securitatea noastră comună. Dacă nu cumva ceva s-a schimbat”, a scris Tusk pe X. „Du-te pe Marte. Acolo nu există cenzură pentru saluturile naziste”, i-a comentat lui Musk ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski. De asemenea, Sikorski a reacționat după comentariul lui Medvedev la postarea lui Musk. „Dacă cineva mai avea îndoieli cui folosește toată această retorică anti-UE despre suveranitate. Celor care vor să câștige bani din răspândirea urii și celor care vor să cucerească Europa”, a scris Sikorski.
Mișcarea este prea riscantă. Belgia respinge planul Uniunii Europene de a utiliza activele rusești înghețate pentru Ucraina
Bugetul și necesitățile militare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027 sunt estimate la aproximativ 130 de miliarde de euro. Uniunea Europeană s-a angajat să acopere acest deficit. De la începutul războiului, în 2022, a investit deja peste 170 de miliarde de euro. Cea mai mare sumă de fonduri disponibile provine din activele rusești înghețate, potrivit AP. Belgia deține cea mai mare parte a banilor Cea mai mare parte a banilor se află în Belgia – aproximativ 194 de miliarde de euro în iunie – și în afara UE, în Japonia, cu aproximativ 50 de miliarde de dolari, și în SUA, Marea Britanie și Canada, cu sume mai mici. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, urma să facă publice miercuri detaliile propunerii sale de a utiliza banii ruși ca garanție pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor considerabile ale Ucrainei printr-un „împrumut de reparații”. Însă ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a declarat că țara sa consideră „opțiunea împrumutului de reparații ca fiind cea mai proastă dintre toate, deoarece este riscantă. Nu s-a mai făcut niciodată până acum”. Rusia a descris acest plan ca fiind „furt”. Ministrul belgian de externe face altă propunere Citind cu ezitare declarațiile pregătite pentru jurnaliști la sediul NATO din Bruxelles, Prévot a îndemnat UE să împrumute banii pentru Ucraina de pe piețele internaționale. „Este o opțiune binecunoscută, solidă și bine stabilită, cu parametri previzibili”, a spus el. „Schema împrumuturilor pentru reparații implică riscuri economice, financiare și juridice importante”, a spus el, adăugând că propunerile comisiei nu răspund preocupărilor Belgiei. „Nu este acceptabil să se utilizeze banii și să ne lase singuri să facem față riscurilor”. Belgia se teme că casa de compensare financiară cu sediul la Bruxelles care deține activele înghețate, Euroclear, ar putea întreprinde acțiuni legale dacă Rusia contestă orice utilizare a fondurilor sau dacă această măsură îi afectează imaginea și interesele comerciale. Prévot a spus că Belgia consideră că preocupările sale nu sunt ascultate de partenerii săi din UE. „Nu încercăm să ne antagonizăm partenerii sau Ucraina. Încercăm pur și simplu să evităm consecințele potențial dezastruoase pentru un stat membru căruia i se cere să dea dovadă de solidaritate fără a i se oferi aceeași solidaritate în schimb”, a spus el.
Microsoft își intensifică investițiile în Europa. Nadella: suveranitatea digitală este o preocupare importantă
„Investim în Germania, în Uniunea Europeană, cu capitalul nostru, asumându-ne riscul”, a spus Satya Nadella la podcastul MD Meets, găzduit de Mathias Döpfner, președintele și directorul general al Axel Springer, grupul media german care deține Politico. Suveranitatea digitală, prioritate pentru Europa În discuție, Nadella a subliniat că suveranitatea digitală este un aspect esențial pentru orice stat. „Cred că pentru fiecare țară, fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivel național, ca în Germania, suveranitatea este o preocupare importantă”, a spus el. „Fiecare țară își dorește să se asigure că există continuitate în aprovizionare, reziliență în aprovizionare și capacitatea de a decide singură modul în care operează. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am făcut toate aceste angajamente”, a subliniat directorul Microsoft. Declarațiile lui Nadella vin în contextul în care liderii europeni avertizează tot mai frecvent că Europa nu își poate permite să cedeze „sfera digitală” superputerilor globale, Statele Unite și China, fără consecințe serioase. La Summitul privind Suveranitatea Digitală de la Berlin, din 18 noiembrie, Germania și Franța au prezentat o serie de inițiative menite să întărească independența tehnologică europeană, incluzând servicii cloud, inteligență artificială și achiziții publice. Europa, posibilă câștigătoare în cursa AI Nadella consideră că Europa ar putea deveni un mare câștigător în peisajul global al inteligenței artificiale dacă se concentrează pe implementarea și utilizarea efectivă a tehnologiei în industrie. „Țara care va câștiga cu adevărat va fi cea care va reuși să scaleze masiv AI-ul, să folosească AI pe scară largă în economie, în sectorul sănătății, în industrie, în educație și să își crească economia”, a spus el. „Germania sau Europa ar putea fi marii câștigători, atâta timp cât fac munca grea de a integra efectiv tehnologia, de a recalifica forța de muncă și de a utiliza această tehnologie”, a adăugat Nadella.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
Uniunea Europeană impune reguli noi pentru proprietarii animalelor de companie
Deputații europeni și reprezentanții Consiliului au ajuns la un acord care introduce, pentru prima dată, un cadru de reglementare comun pentru creșterea, gestionarea, importul și trasabilitatea câinilor și pisicilor în întreaga Uniune Europeană. Potrivit acordului, toți câinii și pisicile deținuți în UE, inclusiv cei aflați în proprietate privată, vor trebui identificați prin microcip și înregistrați în baze de date naționale. Proiectul legislativ a fost agreat informal marți, 25 noiembrie, și stabilește primele standarde la nivelul întregii Uniuni Europene privind reprorucerea, adăpostirea, importul și manipularea câinilor și pisicilor. Această mișcare este concepută pentru combaterea comerțului ilegal, abuzului și practicilor care pun în pericol sănătatea animalelor. Comercianții, crescătorii și adăposturile vor avea la dispoziție patru ani pentru a implementa noua măsură, în timp ce proprietarii care nu vând animale vor fi obligați să respecte noile reguli după 10 ani în cazul câinilor și după 15 ani în cazul pisicilor. Acordul va trebui aprobat oficial de Parlament și Consiliu în lunile următoare înainte de a intra în vigoare. Reguli noi pentru animalele de companie provenite din afara UE Animalele de companie aduse în Uniunea Europeană pentru a fi comercializate vor trebui înregistrate într-o bază de date națională în termen de 5 zile lucrătoare de la intrare, iar mișcările non-comerciale vor trebui raportate în noua bază de date europeană pentru călătoriile animalelor de companie. Bazele de date naționale deja existente vor deveni interoperabile și vor facilita schimbul de informații între statele membre UE. Președinta Comisiei pentru agricultură și raportoare pentru text spune că „Regulile mai stricte privind reproducerea și trasabilitatea vor îngreuna mult ascunderea operatorilor ilegali. Un animal de companie este un membru al familiei, nu o jucărie.” Textul convenit de Parlamentul European și Consiliu include și o serie de interdicții pentru practicile considerate riscante sau abuzive. Astfel, vor fi interzise încrucișările între animalele cu grad ridicat de rudenie, cum ar fi părinți și pui, frați sau bunici și nepoți. Acordul include și interdicția mutilărilor nejustificate, precum cuparea urechilor sau codotomia, cu excepția situațiilor în care aceste intervenții sunt realizate din motive medicale. Noile norme stabilesc clar și unele cerințe de îngrijire pentru animalele aflate în responsabilitatea crescătorilor, comercianților și adăposturilor. Câinii și pisicile trebuie să beneficieze de apă proaspătă, hrană adecvată și condiții de locuire corespunzătoare, iar câinii mai mari de două luni vor trebui să aibă acces zilnic la o zonă în aer liber sau să fie plimbați zilnic. RECOMANDAREA AUTORULUI: Premieră. Zile libere pentru DOLIUL celui mai bun prieten În atenția premierului Ilie Bolojan: 10 milioane de câini și pisici umblă netaxați prin România. Piața produselor pentru animalele de companie a ajuns la 1 miliard de euro